Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL G_____

SECTIE I CIVILA

DECIZIE CIVILĂ Nr. 877/2014

Ședința publică de la 05.12.2014

Completul compus din:

PREȘEDINTE R_____ N_______ (J____)

Judecător N_______ D______ B______

Judecător A___ P______

Grefier L_______ T_____

Pe rol fiind soluționarea recursului promovat de recurenții T___ V_____, având CNP xxxxxxxxxxxxx, T___ M______ având CNP xxxxxxxxxxxx, ambii cu domiciliul în T_____, ___________________, jud. G_____, M_____ M____, având CNP xxxxxxxxxxxxx, cu domiciliul în T_____, __________________, jud. G_____, M_____ D_____, având CNP xxxxxxxxxxxxx, cu domiciliul în T_____, __________________, jud. G_____, împotriva sentinței civile nr.493/2014 pronunțată de Judecătoria T_____ în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimatul – reclamant B____ B_____ – D__, cu domiciliul în _____________________________, jud. G_____.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 02.12.2014, când instanța având nevoie de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea cauzei la data de 05.12.2014 dată la care a pronunțat următoarea hotărâre.

T R I B U N A L UL

Asupra recursului civil de față;

Examinând actele și lucrările dosarului constată:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei T_____ sub nr.XXXXXXXXXXXXX din 27.11.2012 reclamantul B____ B_____ D__ a chemat în judecată pe pârâții T___ V_____, M_____ M____, M_____ D_____ și T___ M______ pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună revocarea contractului de vânzare – cumpărare nr.4666/29.11.2011 și a contractului de donație nr.4089/07.10.2011 încheiat la BNP „Pacta„ din T_____ .

In fapt, în motivarea cererii, reclamantul a arătat că este creditorul pârâtului T___ V_____ , care îi datorează suma de 50.000 lei, așa cum rezultă din decizia penală nr. 510/R din 5.04.2012 a Curții de Apel G_____ , pronunțată în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXX.

Știindu-se în culpă și anticipând soluția finală a instanței de judecată în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXX, având ca obiect vătămare corporală gravă, ulterior în dosarul nr.5609/xxxxxxxx, disjuns, având ca obiect pretenții civile, pârâtul T___ V_____ a înstrăinat copârâților M_____ M____ și M_____ D_____, socrii acestuia, bunurile prevăzute în contractul de vânzare, respectiv în contractul de donație menționat mai sus.

Prin această înstrăinare a suferit un prejudiciu actual și personal, datorită faptului că pârâtul T___ V_____ și-a provocat starea de insolvabilitate . A aflat despre această situație, respectiv despre cele două acte încheiate între pârâți cu ocazia efectuării demersurilor în vederea executării silite a debitorului T___ V_____.

D__ fiind gradul de rudenie existent între pârâți, în mod categoric terții dobânditori ai bunurilor consemnate în cele două acte au cunoscut despre situația în care se află ginerele lor și au achiziționat bunurile, tocmai pentru a zădărnici încasarea creanței.

Judecătoria T_____ prin sentința civilă nr.493/11.03.2014 a admis acțiunea și a dispus revocarea contractului de vânzare – cumpărare autentificat sub nr.4666/29.11.2011 și a contractului de donație autentificat sub nr.4089/07.10.2011.

A obligat pârâții să plătească reclamantului suma de 700 lei cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:

Reclamantul este creditorul pârâtului T___ V_____ conform deciziei penale nr.510/R/05.04.2012 a Curții de Apel G_____ – prin care a fost obligat pârâtul să-i plătească suma de 50.000 lei cu titlu de daune morale.

Reclamantul a declanșat executarea silită formându-se dosarul de executare nr. 174/2012 al B__ Tigănuș V_____ - M____.

In ceea ce privește cauza din care s-a disjuns latura civilă soluționată definitiv prin decizia penală 510/2012 a Curții de Apel G_____ care constituie titlu executoriu și anume dosar XXXXXXXXXXXXX acesta a fost soluționat prin sentința penală 580/14.11.2011 a Judecătoriei T_____ prin care T___ V_____ a fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală gravă având ca parte vătămată pe reclamant.

Fiind ascultată la interogatoriu pârâta T___ M______ a declarat că nu a cunoscut de conflictul dintre soțul său și reclamant, în acest sens declarând și pârâtul M_____ M____.

Instanța a considerat ca fiind nesincere aceste afirmații , deoarece conflictul dintre cei doi a avut loc în data de 21.04.2011, iar contractele au fost încheiate în octombrie și respectiv noiembrie 2011, timp în care puteau să afle de conflict, cu atât mai mult cu cât pârâtul T___ V_____ este soțul pârâtei T___ M______ și respectiv ginerele pârâtului M_____ M____ .

In plus martorul Z______ G______ a declarat că atât soția, cât și socrii acestuia au venit la procesul care s-a judecat între cei doi .

Pârâtul M_____ M____ a mai arătat la interogatoriu că a încheiat cele două contracte pentru că fiica sa nu se mai înțelegea cu soțul său – pârâtul T___ V_____, având probleme în căsnicie și a dorit ca imobilul să rămână nepoților.

Rezultă clar din poziția pârâtului că dorința sa ca imobilul să rămână nepoților se datorează temerii întemeiate de altfel, că imobilele respective urmau a fi supuse executării silite, datorită consecințelor faptei penale săvârșite de ginerele său care a fost condamnat prin sentința penală 530/14.11.2011 a Judecătoriei T_____ .

Pentru că altfel nu se explică cum de pârâtul T___ V_____ a fost atât de conciliant și a încheiat contractul d e donație nr. 4089/7.10.2011 tocmai cu socrii săi în timp ce relația de căsătorie cu soția sa era destrămată.

Este adevărat că acest contract a fost încheiat înainte de pronunțarea sentinței de condamnare, dar trebuie observat că litigiul dintre cei doi dăinuia din data de 21.04.2011, iar pârâtul T___ V_____ s-a prevalat de procedura simplificată a recunoașterii putând anticipa cu ușurință soluția ce avea să se pronunțe, și deci și consecințele civile ale acestei soluții.

In ceea ce privește contractul de vânzare - cumpărare 4666/29.11.2011, s-a observat că acesta este încheiat ulterior sentinței penale 530/14.112.2011 a Judecătoriei T_____ – dosar XXXXXXXXXXXXX din care a fost disjunsă latura civilă.

Atât martorul G___ Săndița cât și martorul S_____ V_____ au declarat că soții T___ nu se prea înțelegeau și că imobilul casă a fost construit cu ajutorul substanțial al pârâtului M_____ M____, deoarece pârâtul T___ V_____ era mai mult plecat și nu contribuia la întreținerea familiei.

Chiar dacă pârâtul M_____ M____ a avut o contribuție majoritară la construcția casei pârâților T___, acest lucru nu-i îndreptățeau e aceștia să încheie contractul de donație nr. 4089/07.10.2011 în fraudarea intereselor creditorului B____ B_____ - D__, putând interveni între-un eventual proces de partaj bunuri comune pentru a demonstra contribuția sa.

In consecință , instanța a constatat că sunt îndeplinite condițiile intentării acțiunii revocatorii ( pauliene) astfel:

1.Prin cele două contracte s-a creat un prejudiciu creditorului , deoarece pârâtul T___ V_____ și-a creat o stare de insolvabilitate, nemaiavând și alte bunuri care să poată fi urmărite silit.

2.Debitorul T___ V_____ a avut cunoștință de rezultatul păgubitor al celor două contracte.

Astfel, litigiul dintre cei doi dăinuie din luna aprilie 2011, iar contractele au fost încheiate în lunile octombrie și respectiv noiembrie 2011.

Așa cum s-a arătat, s-a putut anticipa cu ușurință rezultatul procesului iar pârâtul T___ V_____ cu acordul soției – pârâte T___ M______ au donat și respectiv înstrăinat bunurile părinților acesteia din urmă pentru a preîntâmpina o eventuală executare silită.

3)Reclamantul - creditor are o creanță constatată prin titlul executoriu care îl constituie decizia penală 510/2012 a Curții de Apel G_____.

4).In ceea ce privește complicitatea la fraudă a terților, în speță pârâții M____, cu care debitorul și soția sa au încheiat cele două contracte, instanța a apreciat că este dovedita așa cum s-a arătat .

In plus, instanța a mai reținut că, în ceea ce privește contractul cu titlu oneros, nu există nicio dovadă certă că soții M_____ au încasat vreo sumă de bani cu titlu de preț, deoarece în contract se face mențiunea că prețul a fost înmânat vânzătorilor anterior autentificării contractului .

Față de aceste considerente și având în vedere disp.art.1562-1565 NCC, instanța a admis acțiunea.

Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs pârâții T___ V_____, T___ M______, M_____ M____, M_____ D_____.

Critica adusă sentinței instanței de fond vizează, în esență, lipsa motivelor pe care se sprijină hotărârea dată în sensul admiterii acțiunii în baza unor simple supoziții și în lipsa oricăror probe, precum și aplicarea eronată a legii.

Astfel, s-a susținut că nu erau întrunite condițiile cumulative prevăzute de lege pentru admisibilitatea acțiunii pauliene.

Au fost înlăturate ca nesincere răspunsurile la interogatoriu ale pârâților T___ M______ și M_____ M____ și a fost reținută declarația unui martor care nu a fost prezent la judecata cauzei penale.

Nu s-a ținut seama de raportul de expertiză din care rezultă că proprietarii imobilului – construcție sunt M_____ M____ și M_____ D_____, că imobilul – construcție donat nu mai există și că pe terenul donat se afla o construcție nouă ridicată ulterior donației.

În concluzie, s-a interpretat eronat tot probatoriul administrat și s-au ignorat prevederile art.975 din vechiul Cod civil ( art.1562 N.C.Civ.).

Tribunalul analizând legalitatea sentinței recurate prin prisma motivelor invocate și potrivit art.304 ¹ C.pr.civ., constată că recursul este nefondat pentru cele ce se vor arăta:

Contrar celor invocate de pârâți în recursul declarat, prima instanță a făcut o analiză detaliată a materialului probator administrat și pe baza acestuia a concluzionat în mod corect că în cauză sunt întrunite condițiile pentru admisibilitatea acțiunii pauliene.

Conform art.1562 Cod civil, dacă dovedește un prejudiciu, creditorul poate cere să fie declarate impozabile față de el actele juridice încheiate de debitor în frauda drepturilor sale, cum sunt cele prin care debitorul își creează sau își mărește o stare de insolvabilitate, un contract cu titlu oneros sau o plată făcută în executarea unui asemenea contract putând fi declarată impozabilă numai atunci când terțul contractant cunoștea faptul că debitorul își creează sau își mărește starea de insolvabilitate, iar conform art.1563 Cod civil, creanța trebuie să fie certă la data introducerii acțiunii.

Prin urmare, condițiile impuse de textul de lege sunt următoarele: actul atacat trebuie să fi creat un prejudiciu creditorului, respectiv prin încheierea lui debitorul și-a cauzat sau și-a mărit starea de insolvabilitate, trebuie să existe o fraudă din partea debitorului și a terțului cu care acesta a încheiat actul atacat, respectiv aceste persoane să cunoască faptul că prin încheierea actului debitorul își creează sau mărește insolvabilitatea, iar creanța trebuie să fie certă la data introducerii acțiunii.

Analizând dacă condițiile de mai sus sunt îndeplinite, instanța de fond în mod corect a reținut că prin încheierea celor două contracte, pârâtul – debitor T___ V_____ și-a creat o stare de insolvabilitate, neexistând dovezi care ar avea și alte bunuri care să poată fi urmărite pentru acoperirea creanței de 50.000 lei pentru care s-a declanșat executarea silită.

Susținerile pârâților referitoare la inexistența fraudei au fost înlăturate argumentat de către prima instanță și pentru aceleași considerente nu pot fi primite nici în recurs. E greu de crezut că date fiind relațiile dintre pârâți ( copii și părinții), înstrăinarea bunurilor ce a făcut obiectul celor două contracte, nu a avut o cauză ascunsă, datorită procesului penal în care pârâtul T___ V_____ a fost implicat. Dacă relațiile dintre soții T___ ar fi fost în curs de destrămare, așa cum s-a susținut, cu siguranță contractul de donație nu ar mai fi fost încheiat de pârâtul T___ V_____ cu socrii săi.

Pe de altă parte, încheierea contractului de vânzare – cumpărare imediat după pronunțarea hotărârii de condamnare a pârâtului T___ V_____ este de natură să întărească convingerea că scopul urmărit a fost tocmai acela de a se sustrage unei iminente executări a despăgubirilor datorate.

Pe cale de consecință, constatând că hotărârea primei instanțe este temeinică și legală, neexistând motive de casare și modificare a acesteia, Tribunalul în conformitate cu prevederile art.312 alin.1 C.pr.civ. va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul promovat de recurenții T___ V_____, având CNP xxxxxxxxxxxxx, T___ M______ având CNP xxxxxxxxxxxx, ambii cu domiciliul în T_____, ___________________, jud. G_____, M_____ M____, având CNP xxxxxxxxxxxxx, cu domiciliul în T_____, __________________, jud. G_____, M_____ D_____, având CNP xxxxxxxxxxxxx, cu domiciliul în T_____, __________________, jud. G_____, în contradictoriu cu intimatul – reclamant B____ B_____ – D__, cu domiciliul în _____________________________, jud. G_____, împotriva sentinței civile nr.493/2014 pronunțată de Judecătoria T_____ în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXX, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi, 05.12.2014.

Președinte, R_____ N_______ (J____)	Judecător, N_______ D______ B______	Judecător, A___ P______
	Grefier, L_______ T_____

Red.jud. A.P./06.01.2015

Tehnored.gref.L.T./22.01.2015

Ex.2

Judecător fond L_______ V______ G_______