TRIBUNALUL BIHOR
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX
Ședința publică din 03 aprilie 2015
PREȘEDINTE : S_____ M____
JUDECĂTOR : B____ N____
GREFIER : P__ D___
Pe rol judecarea apelului civile privind pe apelanții M_____ I_____, M_____ T_____, ambii domiciliați în Toboliu, nr. 274, jud. Bihor în contradictoriu cu intimații M_____ I___, M_____ C______, M_____ L____, toți domiciliați în Toboliu, nr. 273, jud. Bihor, împotriva sentinței civile nr. 4983 din 30 aprilie 2014 pronunțată de Judecătoria Oradea, în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX, având ca obiect uzucapiune.
La apelul nominal făcut în cauză nu se prezintă nimeni.
Procedura este completă.
S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că dezbaterea cauzei a avut loc la data de 20 martie 2015, când părțile prezente au pus concluzii în apel, care au fost consemnate în încheierea de ședință de la aceea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre, dată când s-a amânat pronunțarea hotărârii pentru acest termen de judecată.
T R I B U N A L U L
DELIBERÂND:
Asupra apelului civil de față, instanța de apel următoarele :
Prin sentința civilă nr. 4983 din 30 aprilie 2014 pronunțată de Judecătoria Oradea, s-a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamanții M_____ I_____ și M_____ T_____ formulată în contradictoriu cu pârâtii M_____ I___, M_____ C______ și M_____ L____.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că, din probatoriul administrat a rezultat faptul ca posesia asupra imobilului care face obiectului prezentei cauze a început in anul 1964, punându-se problema aplicabilitatii legii în timp.
Astfel, incepand cu anul 1947 in unele provincii ale tarii, printre care si Transilvania, s-au aplicat dispozitiile Decretului Lege nr. 115/1938 cu privire la publicitatea imobiliara bazata pe cartea funciara, in cadrul cărora uzucapiunea avea o reglementare speciala. In aceste teritorii nu se aplicau dispozitiile Codului Civil de la 1864 cu privire la uzucapiune, ci prevederile cuprinse in cadrul Decretului Lege nr. 115/1938. In anul 1996 prin adoptarea Legii nr. 7 a cadastrului si publicitatii imobiliare nu s-au mai preluat cazurile speciale ale uzucapiunii din sistemul cărtilor funciare.
Cu privire la legea aplicabila, instanta constat că potrivit Deciziei in interesul legii nr. 86/2007, obligatorie pentru instantele de judecata, s-a stabilit că in situatia prescriptiilor achizitive incepute sub imperiul Decretului Lege 115/1938 si implinite dupa _____________________ Legii nr. 7/1996, actiunile in constatare dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune in regim de carte funciara sunt guvernate de dispozitiile legii vechi. Pentru posesia imobilelor situate in regim de carte funciara, incepute sub imperiul Decretului Lege 115/1938 actiunile in constatare dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune sunt reglementate de acest decret, chiar si dupa _____________________ legii noi.
Asadar, avand in vedere că posesia asupra imobilului a inceput in cursul anului 1964, tinând cont de caracterul obligatoriu al deciziilor pronuntate pe calea recursului in interesul legii, instanta a constat că reclamantii trebuie sa dovedească dobândirea dreptului de proprietate asupra imobilului in litigiu in conditiile prevazute de Decretul Lege nr. 115/1938.
Astfel, in conformitate cu prevederile art. 28 alin. 1 din DL 115/1938, pentru a se putea invoca uzucapiunea extratabulara reclamantul trebuie sa dovedeasca faptul că titularul dreptului inscris in CF este decedat, uzucapantul poseda bunul de cel putin 20 de ani de la data decesului proprietarului tabular, iar posesia exercitata sa fie utila, indiferent de buna sau reaua credinta a posesorului.
Instanta a constat că prima cerinta, anume decesul proprietarului tabular nu e îndeplinita. Nu poate fi retinuta afirmatia reclamantului făcuta prin raspunsul la întâmpinare prin care arata că proprietarul tabular M_____ I___ (senior) este decedat, deoarece in conformitate cu prevederile art. 26 din DL 115/1938 “Drepturile reale se vor dobandi fara inscriere in cartea funciara din cauza de moarte, accesiune, vanzare silita, si expropriere; titularul nu va putea insa dispune de ele prin carte funciara, decat dupa ce s-a facut inscrierea.” Astfel incât, la data invocării uzucapiunii calitatea de proprietar o au pârâtii.
Chiar trecand peste aceste aspect, nu sunt indeplinite conditiile cu privire la caracterul util al posesiei exercitate in perioada anterioara anului 1989. Astfel, dobandirea dreptului de proprietate de către cooperativa agricola a intrerupt cursul oricarei prescriptii, deoarece bunul a fost scos din circuitul civil, fiind trecut in proprietatea statului comunist. In acest mod a fost suprimat posibilitatea de a dobândi dreptul de proprietate prin efectul posesiei, indiferent de durata acesteia.
De altfel prin Decizia pronuntata in Interesul Legii nr. 8/1999 instanta suprema a statuat faptul ca detentia precara exercitata asupra unui teren nu are efecte achizitive, cat timp bunul imobil respectiv nu a reintrat in circuitul civil.
Existența unei posesii tulburate rezultă de altfel și din probatoriul administrat în cauză, respectiv din interogatoriul reclamanților și din audierea martorilor încuviințați de instanță, a căror depoziții se află consemnate și atașate la dosarul cauzei.
Având în vedere aceste aspecte instanța a respins cererea de chemare în judecată.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel reclamanții M_____ T_____ si M_____ I_____ solicitând admiterea apelului, desfiintarea integrala a sentinței instanței de fond si admiterea cererii de chemare in judecata, astfel cum a fost formulata in sensul constatării că reclamanții au dobândit un drept de proprietate prin uzucapiune asupra suprafeței de teren de 393 mp. cu nr. top. 257 si 258 înscrise în CF nr. 432 Toboliu.
In motivarea apelului s-a arătat că sentința instanței de fond este nelegală si netemeinică, deoarece in mod greșit instanța a considerat că nu sunt îndeplinite cerințele prev. de art. 28 alin. 1 din DL nr. 115/1938.
S-a sustinut că reclamanții folosesc terenul in forma actuală începând cu anul 1962, iar din probele testimoniale administrate in cauza rezultă in mod clar că aceștia s-au comportat ca adevărați proprietari, deoarece grădinile au fost despărțite prin gard edificat de intimatul M_____ I___, au plătit impozitele si taxele datorate statului, fără a exista nici un conflict până in anul 2012.
In aceasta situație, potrivit apelantilor, este vorba despre o posesie aptă de a prescrie si nu de una precara cum gresit consideră instanța de fond.
Sub aspectul celei de-a doua cerința in sensul ca proprietarul sa fi decedat de peste douăzeci de ani s-a apreciat că si aceasta este îndeplinită, deoarece intimații au dobândit dreptul de proprietate prin reconstituire in favoarea celor decedați, respectiv părinții lui M_____ I___. Pe de alta parte, prescripția a fost îndeplinita înaintea pronunțării Deciziei nr. 86/2007, astfel incât aceasta nu are aplicațiune.
Intimatii M_____ I___, M_____ C______ și M_____ L____, prin întâmpinare, au solicitat respingerea apelului ca neîntemeiat.
Au arătat intimatii că în spetă nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile prev. de art. 28 din DL nr. 115/1938. Astfel, prima condiție, anume intervalul de 20 de ani de folosința netulburata de la data decesului proprietarului de carte funciară este evident neîndeplinita câtă vreme, asa cum rezulta din cărțile funciare depuse la dosar, proprietari tabulari sunt intimați.
Tot in legătura cu intervalul de timp necesar pentru a uzucapa, s-a mentionat că terenul a fost dobândit prin reconstituire a dreptului de proprietate in temeiul Legii nr. 18/1991, ori conform practicii judiciare termenul de uzucapiune nu curge anterior anului 1989 în zonele cooperativizate, întrucât folosința anterior anului 1989 nu era sub nume de proprietar si cu titlu precar.
Au mai arătat intimatii, referitor la a doua condiție, posesie utila, adică capabila de a naște drept de proprietate prin uzucapiune, că terenul s-a aflat in folosința apelantilor, insa acest lucru s-a petrecut fără voia intimatilor. Inițial intre părti a existat o mejdie bine delimitată, dar apoi, apelantii si-au extins fără nici un drept posesia. Unul din semnele exterioare era un copac (ulm) care exista si astăzi, dar fată de care reclamanții si-au făcut casa mai înspre intimati cu aprox. 2 m.
Intimatii au mentionat că, în repetate rânduri le-au atras atenția apelantilor că folosesc fără drept terenul în litigiu, propunându-le inclusiv in schimb de terenuri, adică in schimbul terenului ocupat de aceștia in fata curții să le acorde teren in spatele curții. Nici măcar acest lucru nu l-au acceptat, desi era in folosul lor.
Examinând apelul declarat prin prisma motivelor invocate, cât și din oficiu pentru motive de ordine publică, în baza art. 479 Cod proc. civilă tribunalul reține că este nefondat si va fi respins pentru următoarele considerente:
Problema uzucapiunii in sistemul cartilor funciare, poate fi rezolvata numai având in vedere succesiunea legilor in timp pe aceste teritorii. In ce priveste Transilvania, doua momente prezinta importanta deosebită :
- 22 iunie 1943, când prin Legea nr. 389 a fost extinsă, printre altele, aplicarea Codului civil și peste Carpați, fiind scoase din vigoare Codul civil austriac și legile maghiare.
- 12 iulie 1947, dată la care, prin Legea nr. 241/1947, a fost pusă în aplicare Legea nr. 115/1938 pentru unificarea dispozițiilor privitoare la cărțile funciare, fiind scoase din vigoare reglementările locale în materie.
Până la cele două legi de extindere a legislației civile românești în Transilvania, uzucapiunea a fost reglementată prin legile maghiare și Codul civil austriac.
Prin Legea nr. 389/1943 și Legea nr. 260/1945 s-a menținut, pe de o parte, vechea reglementare a cărților funciare și, pe de altă parte, s-a prevăzut că uzucapiunile începute înainte de extinderea legislației române vor fi cârmuite, în ce privește natura, durata și efectele lor, de dispozițiile legilor sub care au început, adică de legile maghiare sau Codul civil austriac.
Uzucapiunile începute între momentul extinderii legislației civile române în Transilvanie și data intrării în vigoare a Legii nr. 115/1938, prin Legea nr. 241/1947, li s-au aplicat și li se aplică reglementările din cartea a III-a, titlul XX a Codului civil român.
Legea nr. 115/1938, intrată în vigoare la 12 iulie 1947, reglementează uzucapiunea diferit față de reglementările anterioare din Transilvania. Această reglementare se aplică uzucapiunilor începute sub imperiul ei.
În sinteză, prescripțiile împlinite sau începute înainte de extinderea Codului civil român sunt și rămân reglementate de legile maghiare sau, după caz, de Codul civil austriac. Prescripțiile începute între datele de extindere a legilor civile române și momentul punerii în aplicare a Legii nr. 115/1938 sunt guvernate de Codul civil român. După 12 iulie 1947, uzucapiunea poate începe și își produce efectele numai în cazurile și condițiile prevăzute de Legea nr. 115/1938.
In consecință, incepând cu anul 1947, in Transilvania nu se aplica dispozitiile Codului civil, ci cele cuprinse in D.L. nr. 115/1938.
In acest sens prin decizia nr. 86/2007, admițând recursul în interesul legii, Î.C.C.J. a s-a stabilit ca în situația prescripțiilor achizitive începute sub imperiul Decretului – Lege nr. 115/1938 și împlinite după _____________________ Legii nr. 7/1996, acțiunile în constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune în regim de carte funciară sunt guvernate de dispozițiile legii vechi, respectiv cele ale Decretului – Lege nr. 115/1938.
Deciziile date de ICCJ in solutionarea unui recurs in interesul legii sunt obligatorii pentru instanțe de la data publicarii lor in Monitorul Oficial si nu pot fi îndepărtate.
Se retine că Decretul – Lege nr. 115/1938 reglementează doua cazuri exceptionale de dobandire a dreptului de proprietate prin uzucapiune in art. 27-28. Un prim caz este acela in care s-au inscris fără cauză legitima, adică pe baza unui titlu nevalabil, drepturi reale ce pot fi dobandite prin uzucapiune, acestea vor rămâne valabil dobândite, daca titularul astfel înscris le-a posedat cu buna credinta, potrivit legii, timp de 10 ani. Acest caz nu este incident în spetă.
Al doilea caz este acela in care posesorul unui imobil pe care l-a posedat in conditiile legii, timp de 20 de ani de la moartea proprietarului tabular poate cere intabularea dreptului in favoarea sa in temeiul uzucapiunii.
În spetă, în mod corect a retinut instanța de fond că nu sunt îndeplinite conditiile uzucapiunii reglementata de art. 28 din Decretul- Lege nr. 115/1938.
Astfel, prima condiție, anume intervalul de 20 de ani de folosința netulburata de la data decesului proprietarului de carte funciară, este evident că nu este îndeplinita câtă vreme, asa cum rezulta din CF nr. 432 Toboliu, proprietari tabulari asupra imobilelor cu nr. top. 257 si 258 sunt intimații, întabulati cu titlu de întretinere.
Referitor la a doua condiție, posesie utila, se retine din probatoriul administrat că între părti au existat neîntelegeri referitoare la stabilirea liniei de hotar.
Este adevărat că, o parte din casa apelantilor se află pe terenul intimatilor cu nr. top. 258, însă aceasta problemă va putea fi reglementată in cadrul litigiului avand ca obiect granituirea proprietătilor, granituire care poate fi făcută nu numai pe linia cadastrală ci si pe linia de folosinta. Grănițuirea constituie o operațiune de determinare, prin semne exterioare și vizibile, a limitelor dintre două proprietăți limitrofe. O asemenea operațiune poate avea loc atât în situația în care nu există semne vizibile ale liniei de hotar, cât și în situația în care astfel de semne există, dar sunt contestate de părți. În acest ultim caz, însă, este necesar a se face dovada că linia de hotar a suferit modificări în timp, astfel că se impune readucerea ei la forma inițială.
Față de cele de mai sus, în baza art. 480 Cod pr. civ. va fi respins ca nefondat apelul formulat.
Constată că nu s-au solicitat cheltuieli de jucecată de către intimati.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Respinge ca nefondat apelul civil introdus de apelanții M_____ I_____, M_____ T_____, ambii domiciliați în Toboliu, nr. 274, jud. Bihor în contradictoriu cu intimații M_____ I___, M_____ C______, M_____ L____, toți domiciliați în Toboliu, nr. 273, jud. Bihor, împotriva sentinței civile nr. 4983 din 30.04.2014 pronunțată de Judecătoria Oradea, pe care o păstrează în totalitate.
Fără cheltuieli de judecată.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 03.04.2015.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER
S_____ M____ B____ N____ P__ D___
Red. fond M____ C_____
Red. BN
Dact. BN/PD
Ex. 7/4.05.2015
Pt. conf. 5 _________________________________ I_____, M_____ T_____, M_____ I___, M_____ C______, M_____ L____