Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX hotărâre care să țină loc

de act autentic

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA CÂMPULUNG MOLDOVENESC

JUDEȚUL SUCEAVA

SENTINȚA CIVILĂ NR.102

ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 25 IANUARIE 2013

Instanța constituită din

PREȘEDINTELUCICA V__________

GREFIERMARIANA C_______

La ordine soluționarea acțiunii civile având ca obiect „Hotărâre care să țină loc de act autentic” formulată de reclamanții T_____ L______ și T_____ B_____ în contradictoriu cu pârâtul S______ L____.

Dezbaterile asupra cauzei au avut loc în ședința publică de la 18 ianuarie 2013, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, redactată separat și care face parte integrantă din prezenta și când, din lipsă de timp pentru deliberare, pronunțarea a fost amânată pentru astăzi, 25 ianuarie 2013.

După deliberare,

J U D E C Ă T O R I A

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

P___ acțiunea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr. XXXXXXXXXXXXX din data de 19.07.2012, reclamanții T_____ L______ și T_____ B_____, au chemat în judecată și personal la interogatoriu pe pârâtul S______ L____, pentru ca, în contradictoriu cu acesta și în baza probelor ce se vor administra, instanța să pronunțe o hotărâre care să țină loc de act autentic de vânzare cumpărare pentru terenul promis de către pârât, prin antecontractul de vânzare cumpărare, autentificat sub nr. 1809/22.08.2007, în suprafață totală de 813 mp, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea în fapt a acțiunii, reclamanții au arătat că, la data de 22.08.2007, au încheiat antecontractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 1809 la BNP S_____ I___ H____ prin care pârâtul s-a obligat să vândă, iar reclamanții s-au obligat să cumpere, suprafața de 420 mp teren arabil situat în municipiul Câmpulung Moldovenesc, _____________________. 15 și suprafața de 393 mp teren situat în municipiul Câmpulung Moldovenesc, cu acces la _____________________ data autentificării contractului, reclamanții au achitat integral prețul convenit pentru vânzare și au stabilit să încheie actul autentic până la data de 22.02.2008. Motivul pentru care nu au încheiat un contract de vânzare cumpărare ci doar o promisiune, a fost acela că la acea epocă ,exista incertitudine cu privire la identificarea cadastrală a terenului, situație pe care pârâtul urma să o rezolve până la data stabilită pentru vânzare.

Pârâtul a realizat identificările cadastrale corecte prin intermediul expertei N___ M______ L_______, dar până la data de 22.02.2008, nu a fost în măsură să clarifice situația cadastrală a imobilului și să o înregistreze în cartea funciară. De comun acord, părțile au decis să aștepte continuarea lucrărilor în acest sens, însă au dorit notarea posesiei asupra terenului în favoarea reclamanților pentru a avea o garanție că în viitor se va încheia actul de vânzare cumpărare. P___ intermediul aceluiași expert N___ M______ L_______, reclamanții au identificat cu identificatorii cadastrali corecți terenul promis spre vânzare și au depus la OCPI documentația care a fost înregistrată sub nr. 4752/14.08.2009, însă la solicitarea pârâtului care a afirmat că cererea reclamanților îngreunează procesul de clarificare și înregistrare a situației cadastrale corecte, au retras cererea și au decis să aștepte finalizarea demersurilor pentru corectarea situației cadastrale pentru a putea încheia actul de vânzare cumpărare în formă autentică. În toată această perioadă de timp nu au avut nici un motiv de îngrijorare deoarece pârâtul nu a refuzat niciodată explicit încheierea contractului de vânzare cumpărare, ci a motivat întotdeauna imposibilitatea prezentării la notar pe motivul arătat mai sus.

Într-adevăr, pentru clarificarea situației cadastrale, pârâtul a fost nevoit să se adreseze instanței de judecată, iar prin sentința civilă pronunțată în dosarul nr. XXXXXXXXXXXX, instanța a admis acțiunea și a constatat, printre altele, că la baza contractului 1245/2002 (care stă și la baza antecontractului), a stat o identificare tabulară și cadastrală eronată, dispunând rectificarea situației. După pronunțarea hotărârii, au solicitat pârâtului să încheie actul de vânzare cumpărare pentru terenul promis, dar acesta s-a eschivat, motiv pentru care au fost nevoiți să promoveze prezenta acțiune.

Au apreciat reclamanții că, din moment ce au achitat integral prețul terenului, s-au achitat de toate obligațiile asumate prin intermediul antecontractului, astfel că se impune admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, urmând să pronunțe o hotărâre care să țină loc de act autentic de vânzare cumpărare pentru terenul identificat inițial potrivit contractului de vânzare cumpărare nr. 1245/2002 și corectat prin sentința civilă pronunțată în dosarul nr. XXXXXXXXXXXX.

În drept, acțiunea a fost întemeiată pe disp. art. 1073, 1077 din vechiul Cod civil și art. 1669 din noul Cod civil.

Pentru dovedirea acțiunii, reclamanții au solicitat proba cu acte, martori și expertiză.

Acțiunea a fost legal timbrată ,cu taxă de timbru în cuantum de 711 lei și timbru judiciar de 3 lei.

La acțiunea formulată, reclamanții au anexat, în copie, antecontractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 1809/22.08.2007 de BNP H____ I___ S_____, extras de pe portalul instanțelor cu privire la dosarul nr. XXXXXXXXXXXX și plan de situație întocmit la data de 7 august 2009.

La data de 24 septembrie 2012, reclamanții au depus la dosar, în copie, următoarele înscrisuri: acțiunea ce a format obiectul dosarului XXXXXXXXXXXX, sentința civilă nr. 437/10.04.2012 pronunțată în dosarul XXXXXXXXXXXX, cerere de completare a dispozitivului sentinței civile nr. 437/10.04.2012 pronunțată în dosarul nr. XXXXXXXXXXXX, sentința civilă nr. 728/12.06.2012, notificarea adresată de Cabinet avocat C_______ U___, pârâtului S______ L____ prin intermediul executorului judecătoresc C________ A________, înregistrată sub nr. 13/2012/N din 23.07.2012, dovadă de comunicare, încheiere de certificare nr. 3/30.07.2012 emisă de BNP H____ I___ S_____.

La data de 28.09.2012, pârâtul a depus la dosar întâmpinare, prin care a invocat excepția prescripției extinctive a dreptului la acțiune al reclamanților.

În motivarea excepției, pârâtul a arătat, în esență, că antecontractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 1809/22.08.2007 reprezintă o promisiune bilaterală de vânzare cumpărare, prin care părțile s-au obligat să vândă, respectiv să cumpere, conform unui contract autentic de vânzare cumpărare ce urma a fi încheiat până cel târziu la data de 22.08.2008 pentru imobilul teren descris în acțiune, prețul vânzării fiind de 5000 lei, achitat integral la data încheierii antecontractului.

În antecontractului menționat mai sus, părțile au stabilit și o clauză penală în caz de neîndeplinire a obligațiilor asumate de părți, respectiv pârâtul s-a obligat ca, în cazul refuzului de a transmite dreptul de proprietate asupra terenului obiect al antecontractului, să restituie reclamanților despăgubiri reprezentând dublul de preț încasat pentru teren. De asemenea, reclamanții au fost de acord ca suma de bani achitată cu titlul de preț să rămână la pârât, în calitate de promitent vânzător.

A apreciat pârâtul că antecontractul de vânzare cumpărare nu are drept consecință transmiterea unui drept real asupra imobilului către promitenții cumpărători, ci constituie asumarea unor obligații de a face pentru ambele părți, care conferă reclamanților doar un drept de creanță, respectiv de a solicita instanței pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic de vânzare cumpărare sau de a solicita rezoluțiunea antecontractului cu daune interese.

Având în vedere caracterul personal al acțiunii, pârâtul a apreciat că aceasta este prescriptibilă în termenul general de prescripție de 3 ani, prevăzut de disp. art. 1 alin. 1 și art. 3 din Decretul nr. 167/1958, termen care curge în favoarea debitorului obligației de a face, începând cu data de 22.07.2008, când s-a născut dreptul la acțiune sau dreptul de a cere executarea silită.

De la data de 22.07.2008, când a început să curgă termenul general de prescripție pentru promovarea acțiunii formulate de reclamanți și până la data promovării acesteia, respectiv 19.07.2012, au trecut aproximativ 4 ani de zile, aspect față de care este dată excepția tardivității.

Referitor la demersurile invocate de reclamanți în acțiune, respectiv notificarea debitorului prin intermediul BNP H____ I___ S_____ și prin intermediul executorului judecătoresc, în vederea autentificării contractului, pârâtul a arătat că a luat cunoștință de acestea ulterior datei depunerii acțiunii la instanță.

A precizat pârâtul că reclamanții nu au posesia terenului ce a format obiectul antecontractului, aceasta nefiind transmisă ca urmare a încheierii acestuia, fiind exercitată de către pârât în toată această perioadă.

În acest sens, pârâtul a arătat că este înscris în continuare la registrul agricol cu terenul din litigiu, că a plătit impozitul pentru acesta începând cu anul 2002 și până în momentul de față, aspect față de care nu poate fi pusă în discuție recunoașterea dreptului pretins de către debitorul obligației în folosul căruia curge prescripția.

Cu privire la susținerea reclamanților în sensul că a avut loc o notare a posesiei asupra terenului, prin întocmirea unui plan de situație pe numele acestora, pârâtul a arătat că aceștia nu au primit acordul său pentru întocmirea unui plan de situație, acesta fiind întocmit profitându-se de absența sa din localitate și doar în baza unei declarații pe propria răspundere.

În momentul în care au aflat că există la OCPI Suceava un plan de situație cu identificarea terenului său pe numele reclamanților și nu se mai poate întocmi un plan de situație pe numele său, a purtat o discuție cu reclamantul T_____ B_____, în urma căreia acesta a renunțat la planul întocmit, solicitând totodată OCPI Suceava, radierea acestuia din baza de date.

A mai precizat pârâtul că planul de situație nr. 4752/14.08.2009, care în opinia sa este nul, cuprinde o identificare eronată a terenului, alta decât cea făcută în planul de situație care a stat la baza pronunțării hotărârilor din dosarul XXXXXXXXXXXX. Conform planului anulat, terenul măsurat este în suprafață de 913 mp și se identifică cu ___________________ din CF 516 Câmpulung Moldovenesc, iar terenul identificat în planul de situație ce a stat la baza pronunțării hotărârilor din dosarul nr. XXXXXXXXXXXX, se identifică în realitate cu parcelele nr. 1P și 2P din cărțile funciare nr. xxxxx și xxxxx Câmpulung Moldovenesc.

Față de cele mai sus menționate, pârâtul a apreciat că, în speță, este dată excepția tardivității.

Pe fondul cauzei, pârâtul a arătat că nu este de acord cu admiterea acțiunii. Totodată a precizat că stă oricând la dispoziția promitenților cumpărători cu plata dublului preț al vânzării astfel cum s-a obligat în contract, dat fiind refuzul său de a încheia cu reclamanții un act translativ de proprietate pentru terenul obiect al antecontractului, sau pentru terenul dobândit conform sentințelor judecătorești pronunțate în dosarul nr. XXXXXXXXXXXX.

A mai precizat pârâtul că își rezervă dreptul de a face apărări pe fondul cauzei în funcție de soluția ce urmează a se pronunța asupra excepției tardivității.

În drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe disp. art. 1, art. 3 și art. 7 din decretul 167/1958.

Pentru susținerea întâmpinării, pârâtul a depus la dosar adeverința nr. 2652 eliberată de Primăria municipiului Câmpulung Moldovenesc la data de 7 martie 2012, certificat fiscal, copii după declarațiile martorilor V_____ G_______ și C____ C_______, audiați în dosarul nr. XXXXXXXXXXXX, copie după cererea adresată de reclamant către OCPI Suceava în vederea radierii din baza de date a planului de situație nr. 4752/14.08.2009.

La data de 29.10.2012, reclamanții au depus răspuns la întâmpinarea formulată de pârât (fila 58) prin care au solicitat respingerea excepției, precizând că, în speță, cursul prescripției a fost întrerupt prin demersurile pe care pârâtul le-a efectuat pentru clarificarea situației juridice și cadastrale a terenului din litigiu.

Au mai arătat reclamanții că, chiar în situația în care pârâtul ar fi fost de bună credință și ar fi dorit încheierea contractului, acest lucru ar fi fost imposibil deoarece situația cadastrală a terenului era incertă.

La data de 30.10.2012, pârâtul a depus la dosar precizări în raport de răspunsul la întâmpinare formulat de reclamanți prin care a reiterat, susținerile din întâmpinare arătând, în esență, că termenul de prescripție nu a fost întrerupt ca urmare a demersurilor efectuate de acesta pentru clarificarea situației juridice a terenului din litigiu în dosarul nr. XXXXXXXXXXXX.

A precizat pârâtul că toate demersurile privind identificarea terenului din litigiu, au fost făcute după împlinirea termenului de prescripție extinctivă astfel că nu puteau să conducă la întreruperea cursului prescripției.

A apreciat pârâtul că în speță nu este dat nici unul din cazurile întreruperii prescripției, iar motivele invocate de reclamanți nu pot fi încadrate în nici unul dintre cele trei cazuri prevăzute de art. 16 din Decretul 167/1958.

Totodată, pârâtul a arătat că demersul realizat de reclamanți în anul 2009 privind întocmirea unui plan de situație înregistrat la OCPI Suceava, nu poate fi considerat ca fiind un act de întrerupere a cursului prescripției extinctive, cât timp acest plan de situație nu a produs efecte juridice, respectiv identificarea terenului nu a fost urmată de promovarea unei acțiuni în instanță, iar planul de situație menționat a fost întocmit fără acordul promitentului vânzător.

P___ încheierea din ședința publică din data de 2 noiembrie 2012, excepția prescripției a fost unită cu fondul.

În cauză s-a încuviințat și administrat proba cu interogatoriul pârâtului (filele 97 – 99), proba cu înscrisuri și proba testimonială, fiind audiați martorii U________ G_______ și B_____ L____ C_________, la solicitarea reclamanților, respectiv martorii L____ N______ și L_____ L____ Agripina, la solicitarea pârâtului.

Pârâtul a depus la dosar declarații autentice extrajudiciare date de numiții C_____ V_____ D_____, P______ N_____ și Vișiniuc B_____ I___.

În cadrul probei cu înscrisuri, părțile au mai depus la dosar următoarele: încheierea nr. 5039/26.04.2012 emisă de BCPI Câmpulung Moldovenesc, extras de carte funciară, plan de situație înregistrat de OCPI Suceava sub nr. 5039/2012, certificat de urbanism nr. 105/25.04.2012, certificat fiscal, planșe foto, act adițional la statul __________________, certificat de înregistrare mențiuni privind modificarea actului constitutiv al __________________, sentința civilă nr. 12.722/12.11.2003 a Judecătoriei Iași, contract de închiriere nr. 47/22.10.2010 și nr. 47/22.03.2011,

La data de 22.11.2012, pârâtul a depus la dosar un memoriu prin care a arătat, în esență, că a încheiat antecontractul de vânzare cumpărare la insistențele reclamanților cu care era asociat la păstrăvăria Lacul de A_____, aflat în imediata apropiere a terenului din litigiu, că în acea perioadă divorțase având o situație familială incertă în Câmpulung Moldovenesc și intenționa să se mute definitiv în altă localitate.

A precizat pârâtul că, în anul 2008, când a apelat la serviciile unui inginer topo în vederea identificării terenului, a aflat că terenurile obiect al celor două contracte autentice de vânzare cumpărare prin care a dobândit terenul, au avut ca bază planuri de situație cu identificare tabulară și cadastrală greșită, astfel că parcelele de teren menționate în aceste contracte aparțineau vânzătorilor C__________ T_____ și C__________ C_________, rămânând în posesia și proprietatea acestora, iar pârâtul a primit în posesie alte suprafețe de teren, respectiv 913 mp ce nu era proprietatea vânzătorilor, fiind înscrisă în CF xxxxx și xxxxx pentru municipiul Câmpulung Moldovenesc.

După ce a aflat că terenul pe care îl avea în posesie nu este proprietatea sa și că a promis prin antecontractul de vânzare cumpărare nr. 1809/22.08.2007 vânzarea lucrului altuia, a adus la cunoștință acest lucru reclamanților, informându-i totodată că în aceste condiții nu mai este de acord cu vânzarea în formă autentică a terenului întrucât terenul promis prin antecontract nu se află în posesia și proprietatea sa ci a vânzătorilor C__________ T_____ și C__________ C_________.

Față de cele menționate mai sus, pârâtul a precizat că este în imposibilitate de a executa în natură obligația asumată prin antecontractul de vânzare cumpărare, terenul obiect al acestuia neaflându-se în patrimoniul său ca urmare a pronunțării sentinței civile nr. 437/10.04.2012, în dispozitivul căreia se precizează că suprafețele de 420 mp și 393 mp teren, obiect al promisiunii de vânzare cumpărare, rămân în continuare în proprietatea vânzătorilor.

Deosebit de cele mai sus menționate, pârâtul a arătat că nu și-a exprimat niciodată consimțământul cu privire la vânzarea suprafeței de teren dobândite conform sentinței civile pronunțate în dosarul nr. XXXXXXXXXXXX și nici nu este dispus să vândă reclamanților această suprafață de teren indiferent de preț, întrucât nu a făcut obiectul antecontractului de vânzare cumpărare, iar pe de altă parte această suprafață de teren are o valoare de circulație și un preț cu mult mai mare decât prețul de 5000 lei încasat de la reclamanți.

În anul 2009, pârâtul a cumpărat mai multe suprafețe de teren învecinate cu suprafața de 913 mp, iar pe acest teren intenționează să-și construiască o casă de locuit pentru care a obținut deja certificatul de urbanism.

Accesul la suprafața de teren cumpărată în anul 2009 se poate face doar peste trupul de teren din litigiu, iar în acest context admiterea acțiunii reclamanților i-ar crea mari prejudicii, fiind pus în imposibilitatea de a folosi terenul cumpărat în anul 2009.

În referire la posesia terenului în litigiu, pârâtul a arătat că aceasta este exercitată încă din anul 2002 de acesta și că nu a avut niciodată incidente cu reclamanții cu privire la exercitarea posesiei.

D__ fiind faptul că suprafața de teren din litigiu a fost anterior parțial îngrădită făcând corp comun cu terenul aflat în incinta fostei păstrăvării „Lacul de A_____”, a permis celor care veneau să viziteze păstrăvăria accesul peste această suprafață de teren. De asemenea, le-a permis reclamanților să transporte lemne de foc peste terenul din litigiu pentru a ajunge la pensiunea acestora situată în apropiere.

După ce în anul 2008 le-a comunicat reclamanților imposibilitatea înstrăinării terenului din litigiu și refuzul de a încheia actul în formă autentică, a făcut pe acest teren o ________ acțiuni care nu pot fi catalogate altfel decât fapte de exercitare a posesiei și anume: a cumpărat în anul 2009 suprafața de 1462 mp învecinată cu cea din litigiu; a obținut certificat de urbanism în vederea edificării unei construcții; a depozitat materiale de construcție; a demolat mai multe cotețe pentru animale; a construit o magazie pentru unelte; a amenajat un iaz pentru pești, a plantat gazon, a amenajat o grădină; a împrejmuit tot terenul.

Față de aspectele menționate, pârâtul a solicitat să se constate că reclamanții n u au exercitat niciodată posesia asupra terenului din litigiu.

Ambele părți au depus la dosar concluzii scrise, prin care au detaliat considerentele de fapt și de drept expuse în acțiune, respectiv în întâmpinare și memoriile ulterioare. La notele de concluzii au fost anexate chitanțe privind onorariu avocat și practică judiciară.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

Între părți s-a încheiat, la data de 22 august 2007,antecontractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1809, de BNP. H____ I___ S_____, prin care pârâtul, în calitate de vânzător, a înstrăinat reclamantei T_____ L______, căsătorită cu T_____ B_____, ,suprafața de 420 mp. teren arabil, situat în mun. Câmpulung Moldovenesc, __________________________ cu PT nr. 1298/21, nou formată prin divizarea PT1298/3 arabil din CF12.426 a ______________________________ și suprafața de 393 mp. teren pășune , cu acces la __________________________ cu PT 1298/17 pășune , nou formată prin divizarea PT 1298/11 arabil, înscrisă în CF12752 Câmpulung Moldovenesc, prețul vânzării fiind de 5000 lei.

Părțile au consemnat în contract că imobilul - obiect al acestuia a fost dobândit de către pârâtul vânzător prin Contractul de tranzacție din data de 12.11.2003, încheiat de Cabinet de avocat C_______ U___. Au consemnat, de asemenea, plata întregului preț la momentul încheierii actului, fapt necontestat în proces.

Deosebit de clauzele mai sus menționate, părțile au inserat o clauză penală, specificând că, în cazul în care nu nu se va încheia actul de vânzare cumpărare în formă autentică până la data de 22,08,2008, beneficiara cumpărătoare este îndreptățită să obțină pe cale judecătorească o hotărâre judecătorească care să țină loc de contract de vânzare-cumpărare, fiind în drept a cere vânzătorului despăgubiri reprezentând de două ori prețul plătit, în cazul în care refuză transmiterea dreptului de proprietate.

Convenția părților are natura juridică a unei promisiuni bilaterale de vânzare-cumpărare prin care nu a operat transferul dreptului de proprietate, ci doar a dat naștere în sarcina părților unei obligații de a face, anume aceea de a încheia, până la data de 22.08.2008 contractul promis, în forma autentică cerută ad validitatem .

În ceea ce privește excepția prescripției dreptului la acțiune, invocată de către pârât prin întâmpinare, instanța constată că aceasta este neîntemeiată, urmând a fi respinsă ca atare, pentru următoarele considerente:

Având în vedere faptul că antecontractul este o promisiune bilaterală de a contracta, în caz de neexecutare a obligației asumate răspunderea este contractuală, iar executarea silită în natură a obligației de a face se asigură prin acțiunea personală având ca obiect pronunțarea unei hotărâri care ține loc de act de vânzare-cumpărare, supusă termenului de prescripție de 3 ani , prevăzut de art. 3 din Decretul nr. 167/1958.

.În asemenea situații, prescripția dreptului la acțiune începe să curgă în momentul în care promitentul-vânzător se manifestă expres, în sensul negării dreptului promitentului-cumpărător.

În speța de față, instanța reține, din depozițiile martorilor, că reclamanții au intrat în posesia terenului după încheierea antecontractului de vânzare cumpărare, păstrând posesia până în luna mai 2012 .

În acest sens, martorul U________ G_______ (fila 100) a menționat că, până în luna mai 2012, terenul din litigiu a fost folosit de către reclamanți, în urma unei înțelegeri avute cu pârâtul, în anul 2007.A mai precizat martorul faptul că, până în anul 2010, acesta, împreună cu reclamanții, au crescut animale pe terenul din litigiu, iar ulterior, terenul a fost folosit ca și parcare. Totodată, martorul a relatat că , cuștile în care erau ținute animalele au fost ridicate de pe terenul din litigiu în perioada 2009-2010, iar ultima cușcă a fost demolată de către pârât în luna mai 2012, de când acesta din urmă a și intrat în posesia terenului.

Depoziția martorului U________ se coroborează cu depoziția martorului B_____ S_____ C_________(filele 102-103), care a confirmat faptul că martorul U________ a crescut animale, împreună cu reclamanții, pe terenul din litigiu, acesta fiind folosit și ca parcare. De asemenea, martorul a menționat că, din luna mai 2012, terenul este folosi de către pârât, iar anterior terenul a fost folosit de către reclamanți, începând cu anul 2007.

Depozițiile martorilor B____ N______ (filele 104-105) și L_____ L____ Agripina (filele 155-156), audiați la solicitarea pârâtului, nu sunt de natură să conducă la reținerea altei situații de fapt, ambii confirmând împrejurările de fapt relevate de martorii reclamanților, respectiv faptul că , pe terenul din litigiu, martorul U________ creștea animale de casă, în niște cotețe ,iar terenul a avut și destinația parcare, până în luna mai 2012.Ambii martori au încercat să acrediteze ideea că martorul U________ a crescut animale pe terenul din litigiu, cu consimțământul pârâtului, însă acest aspect este infirmat de martorul U________ G_______.

Referitor la persoana care și-a dat acordul pentru ca terenul să fie folosit cu destinația de parcare,inițial ,ambii martori au arătat că pârâtul și-a dat acordul, după care au revenit, sens în care martora L_____ L____ Agripina a menționat că această hotărâre a fost luată , de comun acord, de către reclamanți, pârâți și de numitul M______ G_______, toți fiind asociați la o societate, iar martorul B____ N______ a menționat că parcarea era folosită atât de persoanele care veneau la pensiune pe care reclamanții o au în apropiere, cât și de orice persoană care vizita păstrăvăria Lacul de A_____, aflată în apropierea terenului.

Cât privește declarațiile autentice extrajudiciare date de numiții C_____ V_____ D_____,Pânzari N_____ și Vișiniuc B_____ I___, instanța urmează a le înlătura întrucât procesul civil este guvernat de principiul nemijlocirii(art.169, al. 1), care nu îndreptățește instanța să le ia în considerare, mai ales în condițiile în care reclamanții au solicitat acest lucru.

Faptul că reclamanții au avut posesia asupra terenului din litigiu echivalează cu recunoașterea, de către pârât a dreptului reclamanților de a solicita pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de antecontract, în temeiul art. 2,alin. 1 Titlul X din Legea 247/2005, aplicabilă în speță față de data încheierii contractului.

În acest sens, așa cum s-a statuat prin Decizia nr. 1212/17.02.2005 a ICCJ – Sectia civila si de proprietate intelectuala, atunci când promitentul-cumpărător a preluat imobilul, deținerea lui cu acordul promitentului-vânzător, echivalează cu recunoașterea dreptului acestuia, în sensul art. 16 lit. b) din decret, iar prescripția dreptului la acțiune începe să curgă în momentul în care promitentul-vânzător se manifestă expres, în sensul negării dreptului promitentului-cumpărător.

În speța de față, pârâtul a negat dreptul promitenților cumpărători abia în luna mai 2012, când a instalat poarta prin care a limitat dreptul de acces la teren.

P___ apărările formulate, pârâtul a susținut că și-a manifestat, în mod expres, refuzul de a încheia contractul în formă autentică în cursul anului 2008, însă această susținere a rămas la stadiul de simplă afirmație, nefiind dovedită.

Pe cale de consecință, excepția prescripției dreptului la acțiune urmează a fi respinsă, ca neîntemeiată.

Pe fondul cauzei, instanța reține următoarele:

Antecontractul încheiat între părți a fost încheiate sub imperiul disp. art. 2 alin. 1 si art. 5 alin. 2 din Titlul X Circulația Juridica a Terenurilor din Legea 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății si justiției precum si alte masuri adiacente, potrivit cărora:

Art. 2, alin.1: „terenurile cu sau fără construcții, situate în intravilanul si extravilan, indiferent de destinația sau întinderea lor, pot fi înstrăinate sau dobândite prin acte juridice între vii, încheiate în forma autentica sub sancțiunea nulității absolute”.

Art. 5, alin.2;” În situația în care după încheierea unui antecontract cu privire la teren, cu sau fără construcții, una dintre părți refuză ulterior să încheie contractul, partea care și-a îndeplinit obligațiile poate sesiza instanța competentă care poate pronunța o hotărâre care să țină loc de contract.”

În plus, art. 1073 din Codul civil stabilește ca „creditorul are dreptul de a dobândi îndeplinirea exacta a obligației si, în caz contrar are dreptul la dezdăunare” iar art. 1077 din Codul civil prevede ca în cazul în care debitorul nu îsi îndeplinește obligația de a face, „creditorul poate sa fie autorizat de a o aduce el la îndeplinire, pe cheltuiala debitorului”.

Trebuie reținut si faptul ca, în conformitate cu dispozițiile art. 948 - 968 din Codul civil orice contract trebuie sa îndeplinească toate condițiile generale de validitate ale unui act juridic respectiv cele referitoare la capacitatea de a contracta, consimțământul valabil, obiectul determinat si cauza licita.

Având în vedere situația de fapt expusa mai sus și dispozițiile legale incidente în speță, instanța constata cererea reclamantei întemeiata pentru următoarele argumente :

Pentru a pronunța o hotărâre care sa tina loc de act autentic de vânzare – cumpărare în condițiile art. 5 alin. 2 din Titlul X din Legea 247/2005, instanța trebuie sa verifice daca exista un antecontract valabil încheiat între părți care, sa fie dovedit în condițiile dreptului comun, daca exista refuzul promitentului vânzător de încheia contractul în forma prevăzuta de lege, daca reclamantul si-a îndeplinit obligațiile asumate prin antecontractul încheiat si daca promitentul - vânzător este proprietarul bunului promis, iar promitentul – cumpărător nu este incapabil de a dobândi acel bun la data pronunțării hotărârii.

Instanța apreciază că, antecontractul de vânzare-cumpărare încheiat între părți întrunește condițiile generale de validitate ale unui act juridic, respectiv cele referitoare la capacitatea de a contracta, consimțământul valabil, obiectul determinat si cauza licita prevăzute de art. 948 -968 din Codul civil, fiind obligatoriu între părțile contractante, în baza art. 969 din Codul civil.

În acest sens, instanța reține că, în prezenta cauza, părțile au avut capacitatea de a încheia actul juridic, iar consimțământul acestora a fost exprimat la încheierea contractului, fiind confirmat si în fata instanței de judecata , prin răspunsurile date de pârât la interogatoriu.

În ceea ce privește obiectul antecontractului de vânzare - cumpărare ,acesta este reprezentat de terenul în suprafață de 813 mp, descris mai sus, imobil care, având în vedere natura sa, exista în momentul încheierii convenției, este posibil, se afla în circuitul civil,în sensul disp. art. 1 din Titlul X din Legea 247/2005, este determinat în antecontract prin indicarea suprafeței de teren și a modului cum a fost dobândit de către pârâtul vânzător, este licit si moral.

Instanța retine si faptul ca, în cuprinsul antecontractului de vânzare – cumpărare prețul fost stabilit, în bani,fiind determinat, sincer si serios, fiind întrunite condițiile art.1303 din Codul civil. De asemenea, se are în vedere că nu s-a contestat primirea prețului.

Referitor la cauza antecontractului încheiat între părți aceasta exista, este licita si morala fiind întrunite condițiile art. 966 din Codul civil. P___ încheierea actului juridic reclamantul a urmărit procurarea imobilului iar pârâta a urmărit obținerea unei contraprestații constând într-o suma de bani în schimbul imobilului.

Important de menționat este și faptul că, la momentul încheierii antecontractului, bunul promis nu era proprietatea vânzătorului, acesta nefiind înscris în CF, însă, în această situație, convenția trebuie privită ca fiind o convenție de vânzare a lucrului altuia, nesancționată de vechiul Cod civil .Este de principiu că o persoană se poate obliga la a vinde în viitor un bun care nu-i aparține, cu condiția să devină proprietar al bunului promis, la momentul încheierii actului în forma ceruta de lege, respectiv forma autentica, condiție îndeplinită în cauza de față .În acest sens, instanța are în vedere faptul că, prin Sentința civilă nr. 437/10 aprilie 2012 și prin Sentința civilă nr. 728/12 iunie 2012, ambele pronunțate în dosarul nr. XXXXXXXXXXXX, al Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc, pârâtul a devenit proprietar asupra terenului din litigiu, care este identic cu cel menționat în sentința nr. 12.722/12 noiembrie 2003, a Judecătoriei Iași.

În contextul în care ,în antecontractul de vânzare cumpărare dedus judecății se menționează că terenul-obiect al acestuia a fost dobândit în baza Contractului de tranzacție din data de 12.11.2003, încheiat de avocat C_______ U___, iar iar tranzacția consfințită prin sentința nr. 12.722/12 noiembrie 2003, a Judecătoriei Iași prevede,printre altele, că terenul constând din suprafața de 420 mp. identic cu __________________________ și terenul în suprafață de 393 mp. pășune, identic cu ___________________, i-a revenit pârâtului, în urma partajului, instanța reține că obiectul antecontractului este identic cu cel din litigiu.

Instanța retine si faptul ca reclamanta , în calitate de promitent - cumpărător, si-a îndeplinit obligația contractuala de a plăti prețul, achitând, încă de la încheierea antecontractului întreaga suma înscrisa în acesta, respectiv 5000 lei.

Se are în vedere si faptul ca art. 1073 si art. 1077 din vechiul Codul civil consacra principiul executării în natura a obligațiilor si reparării în natura a pagubelor, prin urmare trebuie sa asigure executarea actului juridic legal încheiat, având în vedere clauzele lui si voința părților.

F___ de considerentele de fapt și de drept mai sus expuse, instanța constată că acțiunea este întemeiată, urmând să o admită așa cum a fost formulată, prezenta hotărâre urmând să țină loc de contract autentic de vânzare-cumpărare încheiat între părți cu privire la suprafața de 813 mp. teren, promis prin antecontractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 1809/22.08.2007.

În baza art. 274 din Codul procedura civila , pârâtul va fi obligat la plata sumei de 5714 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, către reclamanți, reprezentând onorariu avocat (5000 lei), taxă de timbru (711 lei) și timbru judiciar (3 lei. )

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge excepția prescripției dreptului la acțiune formulată de pârâtul S______ L____.

Admite acțiunea civilă având ca obiect „Hotărâre care să țină loc de act autentic” formulată de reclamanții T_____ L______ și T_____ B_____ cu domiciliul procedural ales pentru comunicarea actelor de procedură în Iași, ____________________.24, _____________, parter, județul Iași prin reprezentant convențional avocat C_______ U___, în contradictoriu cu pârâtul S______ L____ domiciliat în Câmpulung Moldovenesc ______________________ nr.2, etaj II, ______________________ .

Prezenta hotărâre ține loc de act autentic de vânzare cumpărare pentru terenul promis de către pârât prin antecontractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 1809/22.08.2007, în suprafață totală de 813 mp.

Obligă pârâtul la plata sumei de 5714 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, către reclamanți.

Definitivă.

Cu drept de recurs, în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică , azi, 25.01.2013.

PREȘEDINTEGREFIER

Red.L.V.

Tehnored.MC/CR

Ex.:5

7 febr.2013