R O M Â N I A

TRIBUNALUL S____

SECȚIA CIVILĂ

Dosar nr. XXXXXXXXXXXX

Date cu caracter personal

Nr. operator: 2516

DECIZIA CIVILĂ NR. 3/2015

Ședința publică de la 13 ianuarie 2015

Completul compus din:

Președinte : D_____ G_____, președinte secție civilă

Judecător : P__ R___ M________

Judecător : K____ M_____, președinte Tribunal

Grefier : C___ P______ E_____

S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanții : L____ D______ sen., L____ I___, ambii cu domiciliul în Șimleu Silvaniei, _________________________/A județul S____, L____ A_____ A______, cu domiciliul în Șimleu Silvaniei, _______________________, județul S____, L____ D______ Jr, L____ M____, ambii cu domiciliul în Șimleu Silvaniei, _______________________, județul S____ împotriva sentinței civile nr. 449 din 19.mai.2014 pronunțată de Judecătoria Șimleu Silvaniei în dosarul nr. XXXXXXXXXXXX, având ca obiect uzucapiune.

La apelul nominal făcut în ședința publică, la prima strigare nu se prezintă nimeni.

Procedura de citare este legal îndeplinită, potrivit dispozițiilor art. 87 și următoarele Cod procedură civilă.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței faptul că la dosarul cauzei a fost depusă cerere formulată de reprezentantul recurenților reclamanți prin care solicită strigarea cauzei la ora 14,00 – fila 36, după care:

Instanța, potrivit prevederile art. 104 alin. 13 din Hotărârea C.S.M. nr. 387/2005 privind aprobarea Regulamentului de ordine interioară al instanțelor de judecată, va lăsa cauza la a doua strigare.

La apelul nominal făcut în ședința publică la a doua strigare, se prezintă reprezentantul reclamanților L____ D______ sen., L____ I___, L____ A_____ A______, L____ D______ Jr și L____ M____ – avocat S______ S_____, lipsă fiind părțile

Procedura de citare este legal îndeplinită, potrivit dispozițiilor art. 87 și următoarele Cod procedură civilă.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Reprezentantul recurenților reclamanți : L____ D______ sen., L____ I___, L____ A_____ A______, L____ D______ Jr. și L____ M____ – avocat S______ S_____, depune la dosar adeverința din care rezultă ce carte de identitate avea L____ D______ în momentul contractului de vânzare cumpărare – fila 37 și împuternicire avocațială – fila 38 și arată că arată că nu are alte cereri.

Întrebat fiind reprezentantul recurenților de ce a formulat apel, întrucât uzucapiunea este neevaluabilă în bani, acesta arată că obiectul cauzei este uzucapiunea și mai multe capete de cerere privind rectificare de carte funciară.

Deliberând, instanța constată că în prezenta cauză calea de atac este recursul și nu apelul și nefiind alte cereri sau probe solicitate, acordă cuvântul asupra recursului declarat.

Reprezentantul recurenților reclamanți : L____ D______ sen., L____ I___, L____ A_____ A______, L____ D______ Jr. și L____ M____ – avocat S______ S_____, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, să se constate uzucapiunea a terenului în litigiu și să se dispună rectificarea încheierilor de carte funciară și a contractului de vânzare cumpărare, arătând că numita Jano F______ în anul 1943 a cumpărat un teren fără a fi intabulat în cartea funciară, în perioada ocupației hortiste, acesta rezultă din înscrisurile de la dosar privind solicitarea acesteia de a vinde terenul și pe declarațiile de martori. În anul 1943 numita Jano F______ a primit acest teren la schimb din partea administrației de atunci, în anul 1954 a vândut terenul lui L____ D______ senior, acesta a construit o casă mică, după revoluție unul dintre fii lui L____ D______ senior, L____ D______ Jr. și-a cumpărat un teren și o casă alături de terenul stăpânit de tatălui său.

Întrebat fiind, de la cine a cumpărat L____ D______ jr. terenul, acesta arată că rezultă din cartea funciară că a cumpărat acel teren și a obținut Ordinul Prefectului, prin care i s-a atribuit în proprietate de 1000 mp și de aceea a solicitat ca alături de soț să fie trecută și soția acestuia L____ M____.

Întrebat fiind de ce se cere 1700 mp, acesta arată că această suprafață este cerută de către L____ D______ sr. prin uzucapiune. Arată că solicită – 1. să se constate că, acest contract de vânzare cumpărare încheiat și autentificat de C_____ A_______ la data de 30.11.2005, să se constate că acest contract a fost nu a fost încheiat de proprietarul terenului respectiv, a imobilului ci de tatăl acestuia, respectiv de L____ D______ sr. și prin acest contract de vânzare cumpărare o parte din terenul de 1000 mp. s-a înstrăinat lui L____ I___ care mai departe a vândut o parte din teren fratelui său L____ G_____. Acest contract de vânzare cumpărare nu a fost încheiat de proprietarul terenului respectiv ci de tatăl acestuia care nu era proprietarul terenului. Arată că a început cu rectificare întrucât de acolo a pornit încurcătura și greșeala. Fiul lui L____ D______ sr. era proprietar pe un teren și o casă învecinată cu tot terenul din litigiu de 1900 mp pe care sunt trei case, cu terenul—și s-a trezit că i s-a luat din proprietatea sa 648 mp. și de aceea a solicitat instanței să se constate că nu a făcut acea înstrăinare și nu a vândut nici un mp din terenul său și să se revină la situația anterioară în cartea funciară în care L____ D______ Jr. are 1000 mp. teren, arată că în acțiunea inițială a inserat 2 puncte la acest capăt de cerere. Pentru a valida și a se aduce la situația reală cele două case care sunt intabulate și cele două terenuri care sunt intabulate în mod legal în prezent în favoarea reclamantului L____ I___ și M____ și a pârâtului L____ G_____ și soția a solicitat instanței să se constate că deși L____ D______ sr. a vândut un teren în realitate vecin, de fapt el dobândit terenul în proprietatea sa prin uzucapiune și are posibilitatea de a vinde din acest teren suprafața care este deja intabulată pe cei doi fii.

Întrebat fiind care punct din acțiunea este acesta, reprezentantul recurenților arată că este cel privind uzucapiunea, punctul unu și arată că deși reclamantul L____ D______ sr. nu era proprietar pe terenul vecin prin uzucapiune a devenit proprietarul terenului care în realitate a fost predat celor doi fii ai săi. Precizează că Labău D______ sr. a dobândit prin uzucapiune terenul în suprafață de 1980 mp, pe care are casă construită și el, arată că a solicitat 1700 mp dar prin întocmirea raportului de expertiză se dovedește că, casa lui L____ Dumitr sr, casa L____ I___ și soția M____ și casa L____ G_____ și soția, deci casa și terenurile sunt în total 1980 mp, care acum sunt împărțite în gospodării distincte fiecare cu casa sa, casele celor doi fii sunt intabulați în cartea funciară în urma desprinderii pe nedrept a suprafețelor respective de teren de 648 mp din terenul de 1000 mp învecinat cu terenul din litigiu.

Întrebat dacă nu are Ordin pentru terenul de 1000 fiul, reprezentantul recurenților arată că nu are, Ordinul este intabulat în cartea funciară dar în mod greșit prin semnarea acelui contract de vânzare cumpărare de către tatăl proprietarului i s-a luat fără, consimțământul lui suprafața respectivă de teren de 648 mp și s-a dat celuilalt fiu. S-a crezut că atunci când s-a făcut acel contract au crezut că a fost vândut de Labo D______ jr. care era proprietar, dar el nu a vândut acel teren, pentru a nu i se lua unuia dintre fii terenul care nu a fost vândut niciodată. Se mai arată că ordinea începerii acțiunii nu are importanță, punctul 2, 3 și 4, prin rectificarea contractului respectiv să se constate că nu a fost încheiat de proprietarul terenului respectiv ci de un neproprietar, respectiv de tatăl lui care s-a crezut proprietar iar pct. 3, și să se restabilească situația anterioară să se revină la suprafața de 100 mp cât a primit prin ordin iar la punctul 4 doar intabularea dreptului de proprietate iar 5 este legat punctul unu - constatarea uzucapiunii și confirmării acelor vânzări nu din terenul de 1000 de mp ci din terenul dobândit prin uzucapiune. Contractul de vânzare cumpărare nu a fost semnat de junior ci de tatăl acestuia, nici notarul nu și-a dat seamă întrucât este identitate de nume. Familia este supărată că s-a luat o suprafață de teren și s-a dat la cei doi fii dar toată familia este de acord cu îndreptarea acestor greșeli prin constatarea uzucapiunii dacă instanța va ajunge la concluzia că este îndeplinită uzucapiunea, familia N_____ sunt proprietari numai pe construcții, proprietari în CF pe terenul uzucapat este S_____ Român. Uzucapiunea este extratabulară întrucât uzucapiunea, posesia a început în anul 1943 când în vigoare era dreptul cutumiar maghiar, iar dacă posesiunea a început sub o altă legislație se aplică acea legislație, nu a început în anul 1954 când se poate vorbi despre uzucapiunea tabulară și extratabulară prin cele două calcule. Posesia a început în anul 1943, au fost nenumărate spețe soluționate și înainte de revoluție în această idee, că dacă posesiunea a început sub imperiul dreptului cutumiar maghiar se aplică legislația și regulile de la acel drept nu de la legea cărților funciare iar dacă posesiunea ar fi început în anul 1946, de exemplu, până la ______________________ 1947 a Decretului lege nr. 115, posesia începând în 1946 se aplică dreptul civil român care de asemenea nu cere rațiunea tabulară pe care o cere Decretul lege nr. 115/1948.

Întrebat fiind că în prezenta cauză se solicită joncțiunea posesiei, reprezentantul recurenților arată că joncțiunea posesie o solicită pentru a demonstra că posesia a început în anul 1943, și a doua nu mai contează întrucât prin joncțiunea posesiei începutul contează și începutul este în anul 1943.

Întrebat fiind dacă solicită modificarea sau casarea hotărârii, reprezentantul recurenților arată că nu cere casarea cu trimitere a cauzei ci modificarea hotărârii.

Întrebat fiind din nou dacă solicită casarea cu trimitere și dacă consideră că numai modificarea se impune în prezenta cauză, reprezentantul recurenților arată că numai modificarea hotărârii solicită.

La întrebarea instanței dacă prima instanță a soluționat toate cele 5 capete de cerere, reprezentantul recurenților arată că în principiu sunt trei capete de cerere și a răspuns la toate cele cinci capete.

Instanța în raport cu obiectul cauzei și în baza actelor de la dosar reține cauza în pronunțare asupra contestației în anulare formulată și învederează că amână pronunțarea pentru o săptămână pentru a se putea depune concluzii scrise..

T R I B U N A L U L,

Prin sentința civilă nr.449/19.05.2014 a Judecătoriei Șimleu Silvaniei, s-a respins ca nefondată cererea reclamanților L____ D______ sen., L____ I___, L____ A_____-A______, L____ D______ jr., L____ M____, împotriva pârâților S_____ Român reprezentat de Orașul Șimleu Silvaniei prin primar, N_____ I___, N_____ A__, L____ G_____ și L____ V_______-V______, având ca obiect uzucapiune și rectificare carte funciară.

Pentru a hotărî astfel, prim a instanță a reținut că reclamantul L____ D______ a solicitat joncțiunea posesiilor exercitate de către el și numita Jano F______.

În ceea ce privește caracterul util al posesiei, prima instanță a apreciat că nu există nici un dubiu asupra ei că chiar este univoc.

Reclamanții invocă joncțiunea posesiilor susținând că L____ D______ senior a posedat sub nume de proprietar prin joncțiunea posesiei sale cu posesiunea antecesoarei sale Jano F______. S-a susținut de către reclamanți că posesia numitei Jano F______ rezultă din cererea adresată de aceasta Primăriei orașului, semnată de aceasta la data de 27 februarie 1960, înregistrată sub nr. 4/534 din 1 martie 1960. Ori acesta adresă, în opinia instanței, nu dovedește că Jano F______ a posedat terenul sub nume de proprietar. Dovedește doar că a invocat că folosește acest teren ca urmare a unui schimb de terenuri. Dacă ar fi folosit terenul sub nume de proprietar, aceasta nu ar fi fost nevoită să solicite Primăriei să-i autorizeze înstrăinarea. De aici rezultă că Jano F______ a fost eventual lăsată să folosească acest teren neavând atributul de dispoziție cu privire la acesta.

Un argument în plus în acest sens este și faptul că în cartea funciară apare ca proprietar S_____ Român începând cu anul 1965 când a fost preluat, potrivit CF 879 in extenso (f. 81), de la proprietarii Sajter V_____ și Sajter I___. Cu atât mai mult adresa invocată dovedește că Jano F______ doar cel mult a folosit terenul cu titlu de detentor precar si nu sub nume de proprietar.

Terenul asupra cărora reclamanții susțin că a operat joncțiunea posesiilor în temeiul posesiei exercitate de Jano F______ a fost proprietatea numiților Sajter V_____ și I___ începând cu anul 1957 (B26 și B 27) când aceștia au devenit proprietari prin moștenire, și în anul 1965 a devenit proprietatea Statului Român (B28, B30). Prin urmare Jano F______ nu putea avea în proprietate și în posesie în anul 1943 un teren asupra căruia dreptul de proprietate s-a transmis prin moștenire în anul 1957 și apoi a fost trecut în proprietatea Statului în anul 1965 de la proprietarii tabulari.Consecutiv nici reclamantul de rândul 1 nu putea poseda respectiva suprafață de teren cu titlu de proprietar. Mai mult în cauză nu s-a făcut dovada de către reclamantul care invocă uzucapiunea, pentru ca joncțiunea posesiilor să poată avea loc, că deține bunul de la autorul său în baza unui raport juridic. Prin urmare joncțiunea, altfel spus continuarea posesiei de la fostul posesor, nu este posibilă atunci când aceasta nu a fost transmisă posesorului actual de cel anterior.

Așadar, adresa formulată de Jano F______ în anul 1960 nu poate constitui numai prin ea însăși un temei al veridicității celor cuprinse în aceasta atâta vreme cât nu se coroborează cu cele consemnate în evidențele de carte funciară. Cu alte cuvinte nu face dovada că Jano F______ a deținut în proprietate acel teren și că a vândut o parte din el reclamantului L____ D______ sen din moment ce alte persoane au devenit proprietari tabulari în anul 1957 asupra terenului.

În ceea ce privește posesia reclamantului L____ D______ sen., instanța apreciază că, astfel cum s-a susținut de către pârâtul S_____ român, nu s-a dovedit caracterul util al acesteia fiind vorba de asemenea de o posesie precară.

Mai mult posesia reclamantului L____ D______ sen. asupra terenului a fost precară deoarece, potrivit înscrierilor din CF 879 de sub B 46, și C 29 și din extrasul Cf de fila 64, reclamantului L____ D______ sen. i s-a atribuit în folosință suprafața de 100 mp din terenul proprietatea Statului Român în anul 1990. Rezultă așadar că, nefăcându-se dovada proprietății și a transmiterii acesteia de către Jano F______ către reclamant, până la această dată reclamantul a folosit terenul cu îngăduința proprietarului tabular al acestuia, S_____ român.

Instanța nu contestă faptul că pe terenul în cauză reclamantul de rândul 1 și-ar fi construit/demolat o locuință, dar acest fapt nu poate constitui o premisă pentru deținerea în proprietate sau pentru exercitarea posesiei juridice asupra terenului.

Celelalte capete de cerere instanța le-a respins pe considerentul că doar admiterea primului capăt de cerere ar fi putut conduce la eventuala admitere a lor, iar din modul de redactare a acestora se poate observa că ele reprezintă doar o construcție grevată pe posibilitatea constatării uzucapiunii, construcție menită să conducă spre transpunerea în drept a unei situații faptice, în concret la „legalizarea” proprietății celor trei familii care susțin că și-au construit case pe terenul în suprafață de 1930 mp.

Susținerea reclamanților că terenul în suprafață de 1000 mp a fost atribuit prin Ordinul Prefectului nr. 128/1996 reclamantului L____ D______ jun. este neadevărată deoarece, pe de o parte acest aspect nu rezultă din înscrisurile existente la dosarul cauzei, iar pe de altă parte reclamantul de rândul 1, și nu L____ D______ jun., a vândut parte din acest teren, 681 mp, reclamanților de rândul 2 și 3 în anul 2005.

Prin urmare susținerea reclamanților că terenul de 1000 mp a fost atribuit potrivit legilor funciare lui L____ D______ jun. nu corespunde adevărului, iar în situația în care prin contractul de vânzare cumpărare a cărei rectificare se solicită, autentificat prin Încheierea nr. xxxxx/2005, s-ar fi vândut un alt teren decât cel ce a făcut obiectul contractului (top 1349/2), am accepta că a fost vândut terenul asupra căruia prin capătul principal se solicită instanței a se constata uzucapiunea, adică s-a vândut un imobil ce nu era proprietatea vânzătorului la momentul încheierii contractului (top 1349/1/2/b/3/1/b/2/2/11/1). Ori, în acest context, susținerile reclamanților se contrazic și au format convingerea instanței că întreaga situație de fapt expusă de reclamanți nu este bazată pe probe fiind mai mult o narațiune asupra modului de împărțire a suprafeței de 1930 mp între reclamanți și pârâții de rândul 4 și 5 în situația admiterii cererii de chemare în judecată.

Împotriva acestei sentințe reclamanții L____ D______ sen., L____ I___, L____ A_____ A______, L____ D______ jr. și L____ M____ au declarat apel, recalificat de către instanța ierarhică în recurs, solicitând admiterea acestuia și admiterea în întregime a acțiunii.

În motivarea recursului reclamanții arată că sentința instanței de fond este netemeinică și nelegală deoarece instanța de fond a stabilit o stare de fapt și de drept neconformă cu realitatea.

Contrar susținerilor din hotărâre Jano F______ a stăpânit imobilul din litigiu sub nume de proprietar, în mod continuu, public și netulburat din anul 1943 până l-a înstrăinat reclamantului L____ D______ senior în anul 1954.

Solicitarea acesteia organului administrativ de a-i aproba vânzarea terenului către reclamantul L____ D______ senior face dovada deplină că l-a stăpânit sub nume de proprietar deoarece numai proprietarii care intenționau să-și înstrăineze proprietatea imobiliară aveau obligația legală în anul 1954 de a obține autorizația administrativă de înstrăinare.

Cu privire la capătul de cerere privind rectificarea Încheierii nr. 1104 CF din 2 mai 1997 din cartea funciară nr. 4172, devenită electronic nr. xxxxx, în sensul intabulării Ordinului Prefectului nr. 198/1996, prima instanță a reținut că nu sunt depuse acte la dosar în sensul solicitat, dar copia Ordinului prefectului, care alături de copia certificatului de căsătorie dovedesc pe deplin dobândirea de către reclamanții L____ D______ junior și L____ M____ a proprietății asupra acestui teren și a casei construită în regie proprie.

Cu privire la capătul de cerere pentru rectificarea ,,contactului de vânzare – cumpărare’ cu dezmembrare” prima instanță în mod netemeinic și nelegal a respins-o, dovedindu-se temeinicia acestei cereri, arată recurenții prin faptul că acest contract a fost semnat de L____ D______ senior, având buletinul de identitate BX nr. xxxxxx/1984, așa cum rezultă din Încheierea de autentificare și nu de către imobilul vândut.

Faptul că imobilul vândut în baza acestui contract, imobil pe care îl posedă reclamantul L____ D______ senior este imobilul cu nr. top 1349/1/2/b/3/1/b/2/2/11/1 și nu imobilul nr. top 1349/2 care aparține lui L____ D______ junior, este dovedit cu raportul de expertiză topografică întocmit în cauză, din care rezultă că reclamantul L____ I___ și L____ A_____- A______ au construit o casă nouă, la o distanță apreciabilă față de terenul nr. top 1349/2, respectiv pe terenul nr. top 1349/1/2//b/3/1/b/2/2/11/1.

Prin întâmpinarea sa, pârâta Consiliul Local al Orașului Șimleu Silvaniei a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii instanței de fond, arătând că terenul asupra căruia reclamanții – apelanți susțin că ar opera joncțiunea posesiilor a fost proprietatea numiților Sajter V_____ și Sajter I___ din 1957 când au devenit proprietari prin moștenire iar din 1965 a devenit proprietatea Statului Român prin preluare.

Prin urmare, numita Jeno F______ nu putea avea în proprietate și în posesie în anul 1943 un teren asupra căruia dreptul de proprietate s-a transmis prin moștenire numai în anul 1957 și apoi a trecut în proprietatea Statului Român din anul 1965 de la proprietarii tabulari. Astfel, joncțiunea, adică continuarea posesiei de la fostul posesor nu este posibilă atunci când nu a fost transmisă posesorului actual de cel anterior, reclamantul nefăcând dovada ca bunul îl deține de la autorul sau în baza unui raport juridic.

În ceea ce privește posesia reclamantului apelant, așa cum au arătat și în fața primei instanțe, nu s-a dovedit caracterul util al acesteia, fiind astfel vorba de o posesie precară.

Recursul este întemeiat pentru următoarele:

Prin acțiunea lor reclamanții L____ D______, L____ I___, L____ A_____ A______, L____ D______ jr., L____ M____ au chemat în judecată pârâții S_____ Român reprezentat de Consiliul Local al orașului Simleu Silvaniei, N_____ I___, N_____ A__, L____ G_____, L____ V_______ V______ solicitând instanței să constate că reclamantul L____ D______ sen. a dobândit prin uzucapiune dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de aproximativ 1700 mp situat administrativ în Simleu Silvaniei ______________________ și nr. 10/A și __________________/A, teren înscris în CF nr.879 nr.top.1349/1/2/b/3/1/b/2/2/11/1;

- rectificarea contractului de vânzare cumpărare cu dezmembrare autentificat prin încheierea nr.xxxxx din 30.11.2005 de BNP C_____ A_______, în sensul că obiectul acestuia nu este imobilul înscris în CF nr.4172 Simleu Silvaniei nr.top.1349/2, devenită electronic nr. xxxxx, ci imobilul înscris în CF nr. 879 nr. top. 1349/1/2/b/3/1/b/2/2/11/1;

- restabilirea situației anterioare în CF nr.417, devenită electronic xxxxx, prin radierea încheierii nr. 4285 CF din 22.12.2005 din foaia B. pct. 2 în așa fel încât în foaia A să rămână 1000 mp teren și casă;

- rectificarea încheierii nr. 1104 CF din 2 mai 1997 în sensul întabulării alături de reclamantul L____ D______ jr. și a soției acestuia L____ M____ ca proprietari în devălmășie;

- întabularea în CF nr.879 nr. top. 1349/1/2/b/3/1/b/2/2/11/1 a terenului dobândit prin uzucapiune de către reclamantul L____ D______ sen. cu înscrierea pe acest teren a casei situată administrativ pe _____________________/A fără terenurile înscrise în CF xxxxx nr.cad.xxxxx în suprafață de 533 mp, care împreună cu casa va rămâne întabulat pe numele reclamanților L____ I___ și L____ A_____ A______ în CF nr.xxxxx nr.cad.xxxxx, care va rămâne întabulat pe numele pârâților L____ G_____ și soția L____ V_______ V______.

Prima instanță prin sentința pronunțată a motivat în fapt și în drept doar primul capăt de cerere constatarea uzucapiunii, arătând că celelalte capete de cerere le respinge pe considerentul că doar admiterea primului capăt de cerere ar fi putut conduce la eventuala admitere a lor, iar din modul de redactare a acestora se poate observa că ele reprezintă doar o construcție grevată pe posibilitatea constatării uzucapiunii, construcție menită să conducă spre transpunerea în drept a unei situații faptice, în concret la „legalizarea” proprietății celor trei familii care susțin că și-au construit case pe terenul în suprafață de 1930 mp.

Această apreciere asupra capetelor de cerere privind rectificarea contractului de vânzare cumpărare, restabilirea situației anterioare în CF, rectificarea în CF fără a se analiza fiecare capăt de cerere în parte este nefondată din perspectiva faptului că rectificarea contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. xxxxx/2005 s-a întemeiat în drept pe prevederile art. 954 și 961 Cod civil care vizează eroarea asupra obiectului convenției, motiv de nulitate a acesteia respectiv eroarea violenței sau dolului, motiv de nulitate a convenției.

Ori, viciile contractului de vânzare cumpărare invocate de către reclamanți nu au fost analizate de către prima instanță pe de o parte, iar pe de altă parte nu poate fi considerat acest capăt de cerere ce vizează suprafața de 1000 mp. înscris în CF 4172 Șimleu Silvaniei nr. top. 1349/2 ca decurgând din cererea de uzucapiune a suprafeței de 1700 mp înscris în CF 879 Șimleu Silvaniei nr. top. 1349/1/2/b/3/1/b/2/2/11/1 fiind vorba de topografice diferite.

De asemenea capătul III de cerere privind restabilirea situației anterioare în CF 4172 prin radierea Încheierii nr. 4285/2005 care vizează chiar notarea în cartea funciară a contractului de vânzare cumpărare mai sus amintit nu se subsumează cererii de constatare a uzucapiunii ci celei de ,,rectificare” a contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. xxxxx/2005.

Capătul IV de cerere privind rectificarea încheierii nr. 1104/1997 din CF 4172 Șimleu Silvaniei, încheiere ce vizează intabularea Ordinului nr. 128/1996 al Prefectului S____ pe numele lui L____ D______ nu este subsecvent cererii de uzucapiune, prin ea solicitându-se doar ca alături de L____ D______ să fie înscrisă și soția acestuia L____ M____.

Ori în acest context prima instanță nu a soluționat pe fond toate capetele de cerere formulate, respingându-le doar pe considerentul că subsumându-se primului capăt de cerere urmează soarta acestuia.

Aceste considerente fac incidente prevederile art. 312 alin. 5 Cod procedură civilă, motiv pentru care urmează a se casa hotărârea atacată și a se trimite cauza spre rejudecare aceleași instanțe.

În rejudecare prima instanță a verifica capetele de cerere și sub aspectul motivelor invocate în cerere de recurs.

Pentru aceste motive,

În numele L E G I I,

D E C I D E:

Admite recursul declarat de reclamanții L____ D______ sen., L____ I___, L____ A_____ A______, L____ D______ jr. și L____ M____, împotriva sentinței civile nr. 449 din 19.05.2014 pronunțată de Judecătoria Șimleu Silvaniei, pe care o casează și trimite cauza spre rejudecare aceleași instanțe Judecătoria Șimleu Silvaniei.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 13 ianuarie 2015.

Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,

D_____ G_____ P__ R___ M________ K____ M_____ C___ P______ E_____

Red. KM/18,02.2015/dact. ECP/23.02.2014/2 ex.

Jud. fond C_____ A. A.

Confidențial. Date cu caracter personal prelucrate în conf. cu prev.Legii 677/2011.