Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI

SECȚIA I CIVILĂ

Ședința publică din 05 Mai 2015

Președinte – M______ D_____

Judecător – B_________ I____ E________

Judecător – M___ M______

Grefier – M____ Getuța

Decizia civilă Nr. 563

Pe rol fiind judecarea cauzei civile privind recursul declarat de recurenta P______ M____ împotriva sentinței civile nr. xxxxx/26.11.2013 a Judecătoriei Iași, intimați M_________ IAȘI PRIN PRIMAR, C________ L____ IAȘI, S_____ R____ PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, având ca obiect uzucapiune.

La apelul nominal făcut în ședința publică lipsă părțile

Procedură legal îndeplinită.

S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință,

Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 28.04.2015 susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din aceiași zi care face parte integrantă din prezenta deciziei civilă când din lipsă de timp pentru deliberare s-a amânat pronunțarea pentru astăzi, 05.05.2015, când

T R I B U N A L U L

Asupra cererii de recurs de față reține urmatoarele:

Prin sentința civilă nr. xxxxx/26.11.2013 a Judecătoriei Iași s-a dispus în sensul că:

„Respinge cererea de suspendare a judecății.

Admite exceptia lipsei calității procesuale pasive a pârâților C________ L____ Iași, cu sediul în Iași, _____________________ și Sfânt, nr. 11, județul Iași și S_____ R____, prin Ministerul Economiei și Finanțelor, cu sediul în București, sector 5, _____________________.

Respinge cererea formulată de reclamanta P______ M____, cu domiciliul în Iași, ___________________. 9, județul Iași în contradictoriu cu pârâții C________ L____ și S_____ R____ prin Ministerul Economiei și Finanțelor, ca fiind formulată în contradictoriu cu entități lipsite de calitate procesuală pasivă.

Respinge cererea formulată de reclamanta P______ M____, cu domiciliul în Iași, ___________________. 9, județul Iași în contradictoriu cu pârâtul M_________ Iași, prin Primar, cu sediul în Iași, _____________________ și Sfânt, nr. 11, județul Iași, ca neîntemeiată.”

Pentru a decide astfel prima instanță a avut în vedere următoarele considerente:

„Prin cererea înregistrată pe rolul instanței sub numărul de dosar XXXXXXXXXXXXX, reclamantul P______ M____ a solicitat în contradictoriu cu pârâții M_________ IASI PRIN PRIMAR, C________ L____ IASI SI S_____ R____, PRIN MINISTERUL ECONOMIEI SI FINANTELOR să se constate că a dobândit prin uzucapiunea de 30 de ani dreptul de proprietate asupra suprafeței de 600 m.p. teren situat in Iasi, ___________________.9, jud. Iasi, tarlaua 45, ________________________ suprafata de 250 m.p. si respectiv, suprafata de 350 m.p.

În motivare reclamantul a arătat că imobilul a fost stapanit de catre socrul sau, P______ V_______, din 1957 si ca dupa decesul acestuia, reclamanta il stapaneste din anul 1981 pana in prezent, ca bun proprietar, public și netulburat.

În drept art. 1860, art.1890 și urm. Cod civil.

Pârâtul S_____ R____, PRIN MINISTERUL ECONOMIEI SI FINANTELOR a formulat întâmpinare, invocand exceptia lipsei calitatii procesuale pasive.

Paratii M_________ IASI PRIN PRIMAR, C________ L____ IASI au formulat intampinare, invocand exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratului C________ L____ Iasi.

La termenul din 12.11.2013, reclamanta a solicitat, in temeiul art. 244 alin.1 pct.1 Cod procedura civila, suspendarea prezentei cauze pana la solutionarea cererii inregistrata pe rolul Judecatoriei iasi sub nr. xxxxx/245/2013 ce are ca obiect anularea contractului de folosinta agricola nr. 40/2005.

Analizând, cu prioritate, exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratilor C________ L____ IASI SI S_____ R____, PRIN MINISTERUL ECONOMIEI SI FINANTELOR, constata ca aceasta este intemeiata, urmand a fi admisa, iar cererea in contradictoriu cu aceste entitati-respinsa, pentru motivele următoarele:

Prescriptia achizitiva reprezinta o sanctiune aplicata proprietarului nediligent, care are ca efect dobândirea dreptului real prin efectul posedarii lucrului în timpul determinat de lege, astfel încât starea de fapt se transforma în stare de drept. Astfel, dreptul de proprietate ce se invoca pe calea prescriptiei achizitive urmeaza a fi opus celui care poate invoca un drept de proprietate asupra imobilului.

Instanta retine că potrivit dispozitiilor art. 21 din Legea nr. 215/2001 a administratiei publice locale, unitatile administrativ teritoriale, respectiv comunele, orasele, municipiile si judetele, sunt persoane juridice de drept public, având un patrimoniu propriu si capacitate juridica deplina, în conditiile în care, astfel cum prevede art.23 din acelasi act normativ, consiliile locale si primarii reprezinta autoritati ale administratiei publice prin care se realizeaza autonomia locala în comune, orase si municipii, functioneaza ca autoritati ale administratiei publice locale si rezolva treburile publice ale localitatii, în conditiile legii.

Astfel, C________ L____ Iasi are atributii privind administrarea domeniului public si privat si nu are calitatea de titular al dreptului de proprietate publica sau privata astfel ca nu are legitimare procesuala pasiva în actiunea în constatarea uzucapiunii promovata de reclamant. Nici S_____ R____ nu are calitate procesuala activa, intrucat dreptul de administrare a patromoniului unitatilor administrativ teritoriale revine autoritatilor administratiei publice locale.

Terenul care face obiectul acțiunii este situat pe raza Municipiului Iasi, unitate admnistrativ teritoriala care are calitatea de titular al dreptului de proprietate publică asupra bunurilor din domeniul public de interes local precum și titular al dreptului de proprietate privată în condițiile dreptului comun asupra bunurilor din domeniul său privat.

Instanta retine ca M_________ Iasi nu a contestat regimul juridic actual al terenului in cauză , care este cel de proprietate privată a Municipiului Iasi, jud. Iasi.

Dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune operează prin efectul posesiei în condițiile legii, instanța sesizată de posesor limitându-se la a verifica îndeplinirea acestor condiții și a constata uzucapiunea. La momentul exercitării acțiunii în constatarea uzucapiunii, posesorul reclamant are însă obligația de indica persoana titulară a dreptului de proprietate în contradictoriu cu care trebuie să se judece, având în vedere că, în ipoteza admiterii cererii, posesorul urmează a fi considerat proprietar încă de la momentul intrării în posesie.

Instanța reține că reclamantul a depus diligențele necesare și asupra acestui aspect s-a administrat un probatoriu rezonabil, în urma căruia nu a rezultat nici un indiciu în sensul că dreptul de proprietate ar aparține unei alte persoane decât pârâtul M_________ Iasi, cu care reclamantul ar trebui să se judece. În situația din speță descrisă anterior, a refuza dreptul reclamantului la o judecată în fond a cererii ar fi de natură să aducă atingere dreptului lui de acces la justiție reglementat de art.21 din Constituție și art.6 alin.1 din Convenția europeană a drepturilor omului ca și componentă sine qua non a dreptului la un proces echitabil.

Pe fondul cauzei, instanta constata din actele de stare civila depuse la filele 125-129 dosar, că reclamanta P______ M____ (fosta B_____) este sotia supravietuitoare a numitului P______ C_________, fiul numitilor P______ V_______ si P______ (fosta Bosinceanu) M____.

Instanta retine ca prin contractul de folosinta agricola nr. 40/2005 (f.14-15), incheiat intre C________ L____ Iasi si P______ M____, aceasta din urma a intrat in folosinta agricola a suprafetei de teren de 595 m.p. situat in Iasi, ___________________.9, contra unei taxe stabilita prin art.3 din contract. Durata contractului a fost prelungita prin acte aditionale pana la data de 31.12.2009 (f.16-19) .

Analizand concluziile raportului de expertiza intocmit de catre expert R_______ D______ (f. 131-140), instanta retine ca imobilul ce face obiectul cererii a fost identificat de catre dl expert cu aplasament in in travilanul mun. Iasi, tarlaua 45, ____________________ _____________________. Iasi, ca fiind compus din suprafata de 572 m.p. si respectiv 130 m.p., acestea fiind imprejmuite impreuna cu suprafata de 600 m.p. situata la mijloc, suprafata pentru care exista documentatie cadastrala, cu atribuire de numar cadastral si inscriere in cartea funciara nr. xxxxxx a Municipiului Iasi.

In suplimentul raportului de expertiza solicitat dlui expert (f.207), la care s-a anexat schita nr. 1 (f. 209), s-a concluzionat ca terenul in suprafata de 139 m.p. face parte din suprafata de teren de 595 m.p. , obiect al contractului de folosinta agricola nr. 40/2005 (f.14-15), iar in ce priveste terenul in suprafata de 572 m.p., acesta se identifica partial (numai pentru 350 m.p.) cu suprafata de teren de 595 m.p. , obiect al contractului de folosinta agricola nr. 40/2005, adica suprafata de teren de 595 m.p. , obiect al contractului de folosinta agricola nr. 40/2005. Diferenta de 220 m.p. provine din lasarea inafara documentatiei cadastrale a suprafetei de 108 m.p. prin translarea spre vest a proprietatii reclamantei, iar suprafata de 114 m.p. (61+53) rezulta din masuratori incorecte in anul 2005.

Din interogatoriul administrat din oficiu reclamantei P______ M____, in sedinta din 20.08.2013, aceasta a invederat instantei ca, anterior incheierii contractului de folosinta agricola din anul 2005 pentru suprafata de teren a carei uzucapare o solicita, a platit contravaloarea folosintei in produse agricole, iar socrul sau P______ V_______, care stapanit initial terenul, de asemenea a platit contravaloarea folosintei acestuia, insa nu cunoaste daca plata se facea in natura sau prin echivalent banesc. A mai arata reclamanta ca M_________ Iasi a avut permanent cunostinta de faptul ca reclamanta s-a folosit de suprafata de teren respectiva, aspect care rezulta si din declaratia martorei Talica S_____.

Instanța aprecaiaza că reclamanta nu a făcut dovada în sensul unei posesii asupra terenului indicat care sa îndeplineasca condiția prevăzuta de art.1847 Cod civil- sub nume de proprietar- pe toata durata termenului de 30 de ani prevazut de art.1890 Cod civil, intrucat atat autorii sau cat si reclamanta au stapanit terenul in cauza in calitate de detentori precari. Insasi reclamanta recunoaste ca nu a manifestat animus sibi habendi in ceea ce priveste suprafata de teren detinuta in folosinta. Acesta este si motivul pentru care, independent de proba cu inscrisul constand in contractul de folosinta agricola nr. 40/2005 (f.14-15) care are valoare probatorie in acelasi sens, instanta apreciaza ca solutia din prezenta cauza nu depinde de existenta sau inexistenta dreptului ce poarta obiectul judecatii in dosarul xxxxx/245/2013, care are ca obiect anularea contractului de folosinta agricola nr. 40/2005, motiv pentru care cererea de suspendare intemeiata pe dispozitiile art. 244 alin.1 pct.1 urmeaza a fi respinsa.

Pentru cele ce preced, instanta va respinge cererea de chemare in judecata ca neintemeiata.

Va lua act că nu se solicită cheltuieli de judecată.”

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta P______ M____, criticând sentința, pentru următoarele motive: Instanța a dat o interpretare gresita situatiei de fapt si mijloacelor de probă administrate in cauza, apreciind ca recurenta nu a facut dovada unei posesii asupra terenului sub nume de proprietar, lasand sa se inteleaga ca singura conditie care nu este îndeplinita pentru a interveni uzucapiunea se refera la exercitarea posesiei asupra terenului ca un bun proprietar sau sub nume de proprietar. De asemenea, instanța a interpretat greșit și textul de lege aplicabil cauzei, apreciind că dacă din anul 2005 există un contract de folosință agricolă încheiat cu Primăria Iași, apelanta pierde dreptul de a uzucapa, neluând în considerare faptul că uzucapiunea intervenise înainte de încheierea acestui contract, împlinindu-se mai bine de 30 de ani de când apelanta stăpânea terenul, ca urmare a joncțiunii posesiei sale cu cea a autoarei sale (P______ M____, soacra reclamantei apelante), fapt probat cu martorii audiați în prezenta cauză.

Încheierea în anul 2005 a contractului de folosință agricolă a fost urmarea inducerii în eroare a apelantei de către Primăria Iași, ca urmare a dorinței apelantei de a deveni proprietara acestui teren, M_________ Iași lăsând-o să înțeleagă că acesta ar fi demersul juridic care i-ar facilita în final obținerea unui titlu de proprietate pe teren, ulterior aflând că Primăria Iași a încheiat acest contract fără a avea la bază un act administrativ legal, HCL 301/02.09.2002 neavând nici o legătură cu terenul uzucapat.

Prin urmare, din partea Municipiului Iași nu a existat nici un demers juridic legal care să conducă la întreruperea cursului prescripției achizitive, motiv pentru care se impune modificarea în tot a sentinței recurate.

Solicită, în consecință, admiterea recursului.

Intimatul M_________ Iași a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului, invocând excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului L____ Iași, acesta fiind titularul dreptului de administrare, iar nu a dreptului de proprietate. Pe fondul cauzei arată că regimul juridic al terenului în litigiu este cel reglementat de Constituția României din 1965.

În drept, a invocat intimata dispozițiile art. 115-118 cod procedură civilă.

În recurs nu au fost administrate probe.

Analizând actele si lucrările dosarului prin prisma motivelor de recurs invocate și raportat la dispozițiile legale incidente în cauză, Tribunalul constată că recursul este neîntemeiat, astfel că îl va respinge, pentru considerentele ce succed:

Criticile aduse de reclamantă sentinței recurate au vizat faptul că prima instanță a reținut gresit că nu s-a făcut dovada unei posesii asupra terenului sub nume de proprietar, neluând în considerare faptul că uzucapiunea intervenise înainte de încheierea în anul 2005 a contractului de folosință agricolă, împlinindu-se mai bine de 30 de ani de când apelanta stăpânea terenul, ca urmare a joncțiunii posesiei sale cu cea a autoarei sale.

Față de aspectele invederate de recurentă Tribunalul are în vedere că declarația martorei Talica S_____ (f. 217 dosar fond) a relevat faptul că atât reclamanta P______ M____ cât și soacra acesteia, P______ M____, au întreținut terenul în discuție, au cărat pământ pentru a-l aduce în stare de a putea fi cultivat, plătind către Primărie o cotă de contribuție în alimente, așa cum a plătit și martora Talica S_____. Prin urmare, reclamanta și, anterior, soacra acesteia, au avut reprezentarea faptului că stăpânesc acel teren în numele adevăratului proprietar - M_________ Iași, iar nu pentru sine, câtă vreme achitau către Primăria Municipiului Iași o „cotă de contribuție”, cum a fost numită de martoră. Este evident că nu era vorba de plata vreunui impozit pe proprietate, căci reclamanta nici nu a invocat un asemenea aspect și nici nu l-a probat, fapt ce ar fi putut naște prezumția stăpânirii terenului sub nume de proprietar, fiind vorba, în fapt, de plata contravalorii folosinței terenului agricol în litigiu.

Față de acest aspect prima instanță a concluzionat corect că nu poate fi reținută în favoarea reclamantei o posesie utilă câtă vreme deținerea terenului de către aceasta ori de către autoarea sa s-a făcut prin înțelegere cu adevăratul proprietar, încheierea în anul 2005 a contractului de folosință agricolă fiind o probă certă că stăpânirea terenului nu era sub nume de proprietar.

Recurenta a mai susținut că în fapt termenul de 30 de ani de când stăpânește terenul, ca urmare a joncțiunii posesiei sale cu cea a autoarei sale, s-a împlinit anterior încheierii în anul 2005 a contractului de folosință agricolă, aspect care nu poate fi reținut de instanță.

Astfel, chiar prin cererea introductivă de instanță reclamanta P______ M____ a susținut că stăpânește terenul din anul 1977, prin urmare termenul de 30 de ani nu era împlinit la data încheierii în anul 2005 a contractului de folosință agricolă.

Pe altă parte, la data audierii în instanță, aceeași martoră declară că reclamanta stăpânește terenul de peste 30 de ani, fără a preciza însă în timp momentul de început al posesie acestui teren, iar aspectul întreruperii termenului de prescripție achizitivă cel mai târziu în anul 2005, deși martora declară că s-a plătit acea cotă în alimente pentru întreținerea terenului, deci implicit pe perioada cât acesta a fost lucrat efectiv și anterior anului 2005 de când se plătește taxa în bani, nu poate duce decât la concluzia că uzucapiunea nu poate opera în cauză, termenul de 30 de ani al unei posesii utile nefiind probat prin dovezile administrate.

Și prin răspunsul dat la interpelarea primei instanțe la data de 20.08.2013 reclamanta recurentă susține că și anterior anului 2005 a plătit chirie în produse agricole, iar socrul său de asemenea plătea chirie, necunoscând dacă în bani sau în produse agricole.

Prin urmare, susținerile din declarația de recurs sunt neîntemeiate, recurenta nefăcând dovada că a stăpânit sub nume de proprietar terenul în litigiu timp de 30 de ani, astfel că Tribunalul, în temeiul disp. art. 312 alin 1 cod procedură civilă, va respinge recursul formulat de reclamanta P______ M____ împotriva sentinței civile nr. xxxxx/26.11.2013 a Judecătoriei Iași, pe care o menține.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul formulat de reclamanta P______ M____ împotriva sentinței civile nr. xxxxx/26.11.2013 a Judecătoriei Iași, pe care o menține.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi, 05.05.2015.

Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,

M.D. B.I.E. M.M. M.G.

Red./Tehnored. M.M.

2 ex/04.06.2015

Jud. fond R_____ M______ F________