Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXXXX

(Număr în format vechi 769/2014)

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA I PENALĂ

DECIZIA PENALĂ Nr. 46/C

Ședința publică din data de 12.03.2014

Completul compus din:

PREȘEDINTE: S______ L__

Grefier: C____ G_______

Ministerului Public – P________ de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Structura Centrală a fost reprezentat de procuror Ș_________ S_____.

Pe rol se află judecarea cauzei penale având ca obiect contestația formulată de inculpatul H_______ S____ împotriva încheierii de ședință penală din 06.03.2014, pronunțată de Tribunalul București –Secția I Penală în dosarul nr. XXXXXXXXXXX3*.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns contestatorul-inculpat personal, în stare de arest preventiv și asistat de apărător ales, av. C___ G_____ în baza împuternicirii avocațiale _______ nr. xxxxxxx/10.03.2014, fila nr. 9.

Procedura de citare a fost legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință care a învederat faptul că dosarul este la primul termen de judecată.

Nemaifiind cereri prealabile de discutat, excepții de invocat ori probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.

Apărătorul ales al contestatorul-inculpat, având cuvântul, depune la dosar un set de înscrisuri în circumstanțiere și comunică un exemplar reprezentantei Ministerului Public, solicitând admiterea contestației astfel cum a fost formulată, desființarea încheierii de ședință contestate, iar rejudecând să se dispună înlocuirea măsurii arestului preventiv cu arestul la domiciliu.

Apreciază că, încheierea de ședință contestată este netemeinică și nelegală, solicitând a se observa că motivarea acesteia nu răspunde la niciunul dintre motivele pentru care s-a formulat cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu arestarea la domiciliu, prezentând o motivare generală, raportată la ceilalți inculpați și nicidecum la inculpatul H_______ S____, o motivare care se referă la părți vătămate care nu au legătură cu acest inculpat.

Solicită a se observa că, deși în mod formal instanța de fond trece în revistă dispozițiile art. 242 alin. 2 C.p.p., ia nu face o evaluare concretă nici a cauzei, dar nici a conduitei procesuale a inculpatului H_______ S____.

Arată că, H_______ S____ îndeplinește condițiile prevăzute de art. 242 alin. 2 C.p.p. atât teza 1 cât și teza a 2-a și se poate dispune fără reținere înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura arestului la domiciliu prevăzută de art. 281 alin. 2 C.p.p.

Critică încheierea contestată care face referire la toate scopurile prevăzute de art. 202 C.p.p., în condițiile în care art. 218 alin. 1 C.p.p. face vorbire doar de un singur scop, apreciind că oricare dintre cele 3 scopuri de la art. 202 C.p.p. pot fi îndeplinite, și fără putință de tăgadă inculpatul H_______ nu are cum să mai săvârșească alte infracțiuni.

Cu privire la art. 218 alin. 2 C.p.p. – arată că, deși în cauză se vorbește de infracțiuni cu un grad de pericol social foarte ridicat, consideră că inculpatul H_______ îndeplinește și cerințele de la acest aliniat, aprecierea instanței de fond privind gravitatea, pericolul social al faptelor, numărul mare de participanți pliindu-se perfect pe condițiile de la art. 223 alin. 2 C.p.p., condiții care trebuiesc îndeplinite și în cazul arestului la domiciliu.

În afară de aceste aspecte, solicită a se reține și a se aprecia că, scopul măsurii arestului la domiciliu poate fi îndeplinit în concordanță cu scopul măsurilor preventive, iar situați familiară și împrejurările ce-l privesc pe inculpatul arestat H_______ S____, care rezultă din toate înscrisurile depuse la dosarul cauzei, dau certitudinea că se poate dispune înlocuirea măsurii preventive.

Față de dispozițiile art. 242 alin. 2 teza a II-a, arată că faptele sunt grave, dar dacă se va face o analiză a cauzei se poate deduce că, inculpatul H_______ are un singur act material – transportul persoanei vătămate F______ G_______ de la Râmnicu Sărat la Afumați, persoană vătămată care a fost audiată la termenul anterior, precizând că toți inculpați au recunoscut în mod nemijlocit că inculpatul H_______ nu face parte din această grupare, fiind implicat întâmplător, acesta lucrând la ridicarea unei construcții pentru inculpatul G_______ G_______.

Cu privire la conduita procesuală a inculpatului H_______, arată că inculpatul pe care-l asistă nu face parte din acest grup infracțional, el provenind dintr-o familie stabilă, cu 2 copii minori, o fetiță nevăzătoare și un frate handicapat pe care-l susține, se bucură de o bună reputație în localitatea din care provine și nu a avut antecedente penale.

De asemenea solicită a se observa că, inculpatul H_______ S____ are un loc de muncă, este apreciat în colectivitate, iar înlocuirea măsurii arestului preventiv cu arestul la domiciliu este necesară și suficientă pentru desfășurarea procesului penal.

Mai arată că, în cauză nu există nici o suspiciune rezonabilă că inculpatul ar fi săvârșit vreo infracțiune asupra vreunui membru al familiei și nu a fost condamnat pentru infracțiunea de evadare, iar I.G.P.R. a elaborat o metodologie privind supravegherea persoanelor față de care s-a dispus măsura arestului la domiciliu și a fost dezvoltată o aplicație informatică pentru evidență, fiind operaționalizate o ______________ de birouri judiciare, ceea ce pot da convingerea că inculpatul contestator poate să beneficieze de înlocuirea arestului preventiv cu arestul la domiciliu.

În concluzie solicită admiterea contestației astfel cum a fost formulată și motivată, desființarea încheierii de ședință contestate și înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura preventivă a arestului la domiciliu, obligându-l pe inculpatul-contestator la toate îndatoririle prevăzute de art. 221 alin. 1,2 C.p.p.

Reprezentanta Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea contestației formulată de inculpatul H_______ S____ și de menținere a încheierii de ședință penală din 06.03.2014, pronunțată de Tribunalul București –Secția I Penală în dosarul nr. XXXXXXXXXXX3* ca legală și temeinică.

Consideră că, instanța de fond nu a făcut o evaluare formală a cauzei, instanța având în vedere dispozițiile art. 242 C.p.p. care reglementează condițiile în care se dispune înlocuirea unei măsuri preventive mai grave cu o măsură preventivă mai puțin gravă, și de asemenea, a avut în vedere scopul măsurilor preventive și complexitatea cauzei care este dată de numărul mare al inculpaților.

Deși apărarea susține că sunt îndeplinite condițiile înlocuirii măsurii arestării preventive cu arestul la domiciliu în condițiile în care inculpatul nu are antecedente penale, arată că lipsa antecedentelor penale este o cerință civilă, inculpatul intrând în conflict cu legea penală și a săvârșit fapte grave care nu se rezumă numai la un act material.

Mai mult decât atât, deși instanța de fond nu a motivat, având în vedere că dosarul este în faza cercetării judecătorești, arată că instanța trebuia să se raporteze și la durata rezonabilă a arestului preventiv, astfel cum este ea reglementată de art. 239 C.p.p., care prevede că în cazul unor infracțiuni grave, arestarea preventivă este într-o durată rezonabilă până la jumătate din maximul pedepsei prevăzute pentru una dintre infracțiunile concurente.

Arată că, împrejurarea că inculpatul are minori în întreținere care au probleme de sănătate nu este de natură a impune înlocuirea măsurii arestării preventive cu arestul la domiciliu, în cauză fiind vorba de un grup infracțional organizat, de 18 inculpați cercetați, iar într-un grup infracțional organizat scopul nu poate fi atins decât prin roluri prestabilite pe care le îndeplinește fiecare inculpat. În concluzie, solicită menținerea stării de arest și soluția instanței de fond.

Contestatorul-inculpat H_______ S____, având ultimul cuvânt, arată că este de acord cu cele învederate de apărătorul său ales, precizând că în cauză se vorbește de fapte foarte grave, dar niciuna dintre acestea nu a fost săvârșită de el, fiind implicat întâmplător în această activitate, el prestând servicii de construcții pentru liderul grupării infracționale.

Arată că, a fost arestat preventiv fără să facă rău nimănui, fără a jigni măcar părțile vătămate.

Solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu arestul la domiciliu pentru a putea fi alături de familie și pentru a putea relua activitatea firmei sale de construcții.

Curtea reține cauza în pronunțare.

CURTEA,

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXXXX

(Număr în format vechi 769/2014)

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA I PENALĂ

DECIZIA PENALĂ Nr. 46/C

Ședința publică din data de 12.03.2014

Completul compus din:

PREȘEDINTE: S______ L__

Grefier: C____ G_______

Ministerului Public – P________ de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Structura Centrală a fost reprezentat de procuror Ș_________ S_____.

Pe rol se află judecarea cauzei penale având ca obiect contestația formulată de inculpatul H_______ S____ împotriva încheierii de ședință penală din 06.03.2014, pronunțată de Tribunalul București –Secția I Penală în dosarul nr. XXXXXXXXXXX3*.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns contestatorul-inculpat personal, în stare de arest preventiv și asistat de apărător ales, av. C___ G_____ în baza împuternicirii avocațiale _______ nr. xxxxxxx/10.03.2014, fila nr. 9.

Procedura de citare a fost legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință care a învederat faptul că dosarul este la primul termen de judecată.

Nemaifiind cereri prealabile de discutat, excepții de invocat ori probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.

Apărătorul ales al contestatorul-inculpat, având cuvântul, depune la dosar un set de înscrisuri în circumstanțiere și comunică un exemplar reprezentantei Ministerului Public, solicitând admiterea contestației astfel cum a fost formulată, desființarea încheierii de ședință contestate, iar rejudecând să se dispună înlocuirea măsurii arestului preventiv cu arestul la domiciliu.

Apreciază că, încheierea de ședință contestată este netemeinică și nelegală, solicitând a se observa că motivarea acesteia nu răspunde la niciunul dintre motivele pentru care s-a formulat cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu arestarea la domiciliu, prezentând o motivare generală, raportată la ceilalți inculpați și nicidecum la inculpatul H_______ S____, o motivare care se referă la părți vătămate care nu au legătură cu acest inculpat.

Solicită a se observa că, deși în mod formal instanța de fond trece în revistă dispozițiile art. 242 alin. 2 C.p.p., ia nu face o evaluare concretă nici a cauzei, dar nici a conduitei procesuale a inculpatului H_______ S____.

Arată că, H_______ S____ îndeplinește condițiile prevăzute de art. 242 alin. 2 C.p.p. atât teza 1 cât și teza a 2-a și se poate dispune fără reținere înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura arestului la domiciliu prevăzută de art. 281 alin. 2 C.p.p.

Critică încheierea contestată care face referire la toate scopurile prevăzute de art. 202 C.p.p., în condițiile în care art. 218 alin. 1 C.p.p. face vorbire doar de un singur scop, apreciind că oricare dintre cele 3 scopuri de la art. 202 C.p.p. pot fi îndeplinite, și fără putință de tăgadă inculpatul H_______ nu are cum să mai săvârșească alte infracțiuni.

Cu privire la art. 218 alin. 2 C.p.p. – arată că, deși în cauză se vorbește de infracțiuni cu un grad de pericol social foarte ridicat, consideră că inculpatul H_______ îndeplinește și cerințele de la acest aliniat, aprecierea instanței de fond privind gravitatea, pericolul social al faptelor, numărul mare de participanți pliindu-se perfect pe condițiile de la art. 223 alin. 2 C.p.p., condiții care trebuiesc îndeplinite și în cazul arestului la domiciliu.

În afară de aceste aspecte, solicită a se reține și a se aprecia că, scopul măsurii arestului la domiciliu poate fi îndeplinit în concordanță cu scopul măsurilor preventive, iar situați familiară și împrejurările ce-l privesc pe inculpatul arestat H_______ S____, care rezultă din toate înscrisurile depuse la dosarul cauzei, dau certitudinea că se poate dispune înlocuirea măsurii preventive.

Față de dispozițiile art. 242 alin. 2 teza a II-a, arată că faptele sunt grave, dar dacă se va face o analiză a cauzei se poate deduce că, inculpatul H_______ are un singur act material – transportul persoanei vătămate F______ G_______ de la Râmnicu Sărat la Afumați, persoană vătămată care a fost audiată la termenul anterior, precizând că toți inculpați au recunoscut în mod nemijlocit că inculpatul H_______ nu face parte din această grupare, fiind implicat întâmplător, acesta lucrând la ridicarea unei construcții pentru inculpatul G_______ G_______.

Cu privire la conduita procesuală a inculpatului H_______, arată că inculpatul pe care-l asistă nu face parte din acest grup infracțional, el provenind dintr-o familie stabilă, cu 2 copii minori, o fetiță nevăzătoare și un frate handicapat pe care-l susține, se bucură de o bună reputație în localitatea din care provine și nu a avut antecedente penale.

De asemenea solicită a se observa că, inculpatul H_______ S____ are un loc de muncă, este apreciat în colectivitate, iar înlocuirea măsurii arestului preventiv cu arestul la domiciliu este necesară și suficientă pentru desfășurarea procesului penal.

Mai arată că, în cauză nu există nici o suspiciune rezonabilă că inculpatul ar fi săvârșit vreo infracțiune asupra vreunui membru al familiei și nu a fost condamnat pentru infracțiunea de evadare, iar I.G.P.R. a elaborat o metodologie privind supravegherea persoanelor față de care s-a dispus măsura arestului la domiciliu și a fost dezvoltată o aplicație informatică pentru evidență, fiind operaționalizate o ______________ de birouri judiciare, ceea ce pot da convingerea că inculpatul contestator poate să beneficieze de înlocuirea arestului preventiv cu arestul la domiciliu.

În concluzie solicită admiterea contestației astfel cum a fost formulată și motivată, desființarea încheierii de ședință contestate și înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura preventivă a arestului la domiciliu, obligându-l pe inculpatul-contestator la toate îndatoririle prevăzute de art. 221 alin. 1,2 C.p.p.

Reprezentanta Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea contestației formulată de inculpatul H_______ S____ și de menținere a încheierii de ședință penală din 06.03.2014, pronunțată de Tribunalul București –Secția I Penală în dosarul nr. XXXXXXXXXXX3* ca legală și temeinică.

Consideră că, instanța de fond nu a făcut o evaluare formală a cauzei, instanța având în vedere dispozițiile art. 242 C.p.p. care reglementează condițiile în care se dispune înlocuirea unei măsuri preventive mai grave cu o măsură preventivă mai puțin gravă, și de asemenea, a avut în vedere scopul măsurilor preventive și complexitatea cauzei care este dată de numărul mare al inculpaților.

Deși apărarea susține că sunt îndeplinite condițiile înlocuirii măsurii arestării preventive cu arestul la domiciliu în condițiile în care inculpatul nu are antecedente penale, arată că lipsa antecedentelor penale este o cerință civilă, inculpatul intrând în conflict cu legea penală și a săvârșit fapte grave care nu se rezumă numai la un act material.

Mai mult decât atât, deși instanța de fond nu a motivat, având în vedere că dosarul este în faza cercetării judecătorești, arată că instanța trebuia să se raporteze și la durata rezonabilă a arestului preventiv, astfel cum este ea reglementată de art. 239 C.p.p., care prevede că în cazul unor infracțiuni grave, arestarea preventivă este într-o durată rezonabilă până la jumătate din maximul pedepsei prevăzute pentru una dintre infracțiunile concurente.

Arată că, împrejurarea că inculpatul are minori în întreținere care au probleme de sănătate nu este de natură a impune înlocuirea măsurii arestării preventive cu arestul la domiciliu, în cauză fiind vorba de un grup infracțional organizat, de 18 inculpați cercetați, iar într-un grup infracțional organizat scopul nu poate fi atins decât prin roluri prestabilite pe care le îndeplinește fiecare inculpat. În concluzie, solicită menținerea stării de arest și soluția instanței de fond.

Contestatorul-inculpat H_______ S____, având ultimul cuvânt, arată că este de acord cu cele învederate de apărătorul său ales, precizând că în cauză se vorbește de fapte foarte grave, dar niciuna dintre acestea nu a fost săvârșită de el, fiind implicat întâmplător în această activitate, el prestând servicii de construcții pentru liderul grupării infracționale.

Arată că, a fost arestat preventiv fără să facă rău nimănui, fără a jigni măcar părțile vătămate.

Solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu arestul la domiciliu pentru a putea fi alături de familie și pentru a putea relua activitatea firmei sale de construcții.

Curtea reține cauza în pronunțare.

CURTEA,

Asupra contestației de față, reține următoarele:

Prin încheierea de ședință din data de 06.03.2014 pronunțată în dosarul nr.XXXXXXXXXXX3*, Tribunalul București Secția I penală a respins cererea inculpatului H_______ S____ de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura arestului la domiciliu.

Pentru a dispune astfel, judecătorul investit cu soluționarea cererii de înlocuire a măsurii arestului preventiv cu cea a arestului la domiciliu a reținut următoarele:

Prin încheierea de ședință pronunțată de Tribunalul București, Secția I Penală în dosarul xxxxx/3/2013 la data de 29.05.2013 s-a dispus luarea măsurii arestării preventive a inculpatului H_______ S____ pentru o perioadă de 29 de zile, reținându-se incidența în cauză a dispozițiilor art.148 alin.1 lit.f Cod procedură penală, infracțiunile pentru care acesta a fost cercetat fiind sancționate cu pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, lăsarea acestuia în libertate prezentând pericol pentru ordinea publică.

La termenul de judecată din data de 05.03.2014 inculpatul a formulat cerere de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura arestului la domiciliu motivând că în cauză sunt îndeplinite condițiile prev. de art.218 al.1 cu referire la art.242 al.2 teza 1 din Noul Cod de procedură penală.

A susținut inculpatul că luarea măsurii arestului la domiciliu este necesară și suficientă pentru realizarea unuia dintre scopurile prevăzute de art. 202 al. 1¹ din Noul Cod de procedură penală, cel puțin unul din scopurile prevăzute în acest text putând fi realizat prin luarea acestei măsurii respectiv prevenirea comiterii unei alte infracțiunii. Cu privire la gradul de pericol social al infracțiunii inculpatul a solicitat instanței să aibă în vedere sănătatea, vârsta, situația familială și alte împrejurări privind persoana față de care se ia măsura. În acest context, s-a arătat că inculpatul este la primul conflict cu legea penală iar scopul măsurii ce urmează a fi dispusă este în deplină concordanță cu scopul măsurilor preventive. S-a mai arătat că, împrejurările concrete și conduita procesuală a inculpatului a fost privită doar din perspectiva contactului cu inculpatul G_______ G_______ căruia i-a realizat o ________ lucrări de construcții fără a intra în componența grupului ce constituie obiectul judecații în activități de natură a-l incrimina.

Potrivit dispozițiilor art.242 al.2 din Noul Cod pr.penală măsura preventivă se înlocuiește, din oficiu sau la cerere, cu o măsură preventivă mai ușoară, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru luarea acesteia și în urma evaluării împrejurărilor concrete ale cauzei și a conduitei procesuale a inculpatului, se apreciază că măsura preventivă mai ușoară este suficientă pentru realizarea scopului prevăzut la art. 202 al. 1 Cod pr.penală.

Potrivit dispozițiilor. art.202 al.1 Cod pr.penală, luarea măsurilor preventive sunt condiționate de existența unor probe sau indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o persoană a săvârșit o infracțiune și dacă sunt necesare în scopul asigurării bunei desfășurării a procesului penal, al împiedicării sustragerii inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată ori al prevenirii săvârșirii unei alte infracțiunii.

În raport de textele invocate mai sus dar și de complexitatea deosebită a cauzei datorată numărului mare de inculpații (18 inculpați din care 11 în stare de arest preventiv), părți vătămate și civile (zece părți civile și patru părți vătămate ), judecătorul cauzei a apreciat că cel puțin, în acest moment nu se impune înlocuirea măsurii arestării preventive cu arestul la domiciliu dat fiind stadiul procesual al cauzei.

Astfel, s-a menționat că în practica judiciară, arestul preventiv este o măsură pusă la dispoziția justiției, a organelor judiciare penale în general, pentru a preveni neajunsurile generate de o tendință a inculpaților de a se sustrage de la judecată dar și pentru a asigura o desfășurare netulburată și în ritm normal a procesului penal.

În raport cu aceste considerente, s-a menționat că cercetarea judecătorească a depășit doar o fază incipientă fiind audiați până la acest moment, în mare măsură, în complete speciale, șase inculpați și cinci părți vătămate, fiind acordate termene în continuare pentru a se proceda la continuarea audierilor în complete speciale.

Totodată, s-a reținut că o parte dintre părțile vătămate audiate au solicitat la nivelul parchetului și jandarmeriei protecție pentru a se deplasa și a fi audiate în instanță susținând că se tem de inculpați.

De asemenea, s-a arătat că în urma evaluării împrejurărilor concrete ale cauzei rezultă un pericol deosebit de ridicat al faptelor deduse judecății.

Împotriva acestei încheieri a formulat contestație inculpatul H_______ S____ criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând admiterea căii de atac și, în consecință, desființarea încheierii și pe fond înlocuirea arestării preventive cu măsura arestului la domiciliu, în cauză fiind întrunite cumulativ condițiile cerute de lege.

Contestatorul inculpat arată că înlocuirea arestului preventiv cu măsura arestului la domiciliu nu va influența bunul mers al cercetării judecătorești, arestul la domiciliu fiind necesar dar și suficient pentru desfășurarea procesului penal, dat fiind faptul că nu face parte din grupul infracțional, nu are antecedente penale iar conduita avută în societate cât și ulterior arestării este de natură a justifica înlocuirea.

Examinând încheierea contestată prin prisma motivelor invocate, constată ca fiind fondată calea de atac pentru următoarele considerente:

Prin rechizitoriul nr.71/D/P/2012 din data de 21.10.2013, P________ de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - DIICOT – Structura Centrală a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului H_______ S____ cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de trafic de persoane prev. de art.12 alin.1 și 2 lit. a din Legea 678/2001 modificată și completată cu aplic. art. 41 alin. 2 din Cod penal; trafic de minori prev. de art.13 alin.1, 3 și 4 din Legea nr.678/2001 modificată și completată; proxenetism prev. de art. 329 alin. 1 și 2 Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal; sprijinire a unui grup de criminalitate organizată prev. de art.7 alin.1 și 3 din Legea nr. 39/2003; cu aplic. art.33 lit.a Cod penal.

În fapt, s-a reținut în esență că la data de 16.12.2011, organele de poliție judiciară din cadrul Direcției de Combatere a Criminalității Organizate s-au sesizat din oficiu cu privire la activitatea infracțională desfășurată de o grupare de criminalitate organizată, condusă de numitul G_______ G_______ zis G___ sau B______, pe linia traficului de persoane, traficului de minori și proxenetismului. Ca urmare a investigațiilor efectuate s-a stabilit că sus-numitul coordona o grupare infracțională ce avea drept scop racolarea tinerelor de cetățenie română, domiciliate pe raza județelor Călărași, Ilfov, Ialomița, pe care le transporta în străinătate, în special în Austria, unde le exploata din punct de vedere sexual. O parte dintre aceste tinere erau minore. Totodată, s-a stabilit că din această grupare făceau parte și numiții: B________ E____ L_______, G________ N______ zis N___, Caracior M_____ zis B_____, M____ N______-Sarmis zis S_____, I___ V_____ zis C______, S_____ G_______ zis F______, F_____ A___ zis A__, G_______ Ș_____-R_____ zis R_____, G_______ V_______ zis V___ sau Raj, R_______ M_____-M______ zis P______, P_____ M____ zis M______, H_______ S____ zis S____ Blondu, A_____ C_________ zis C____ din Voluntari, I___ G_____ zis B__, P______ N______ A____ zis N___ Șerparu, N__ R___ A_____ zis B___. Modul de operare folosit în activitatea infracțională a constat în aceea că liderul și organizatorul rețelei, aflat în cea mai mare parte a timpului pe teritoriul Austriei, se ocupa de recrutarea tinerelor, de transportul sau plata transportului acestora în Austria, de cazare și plasarea lor în cluburi. Totodată, acesta a exercitat presiuni asupra victimelor, pentru a le determina să practice prostituția în folosul grupării și pentru ca tinerele să lucreze în fiecare zi și cu cât mai mulți clienți, pentru obținerea unor profituri mari. Tot liderul grupării s-a ocupat de obținerea cărților de identitate emise pe numele altor persoane majore, înscrisuri care au fost folosite pentru tinerele minore, care au fost aduse din România și nu au dreptul de a lucra în cluburi.

Pe teritoriul României acționau o parte din membrii grupării care aveau rolul de a racola tinere, care ulterior erau plasate liderului grupării, pentru a decide modalitatea de transport în Viena și unde urma ca acestea să lucreze.

În același timp, s-a mai arătat în referatul întocmit de parchet, în România, liderul grupării deține un azil de bătrâni, construit cu banii obținuți din exploatarea tinerelor în Austria, afacere de care se ocupau membrii grupării din România. Alți membrii ai grupării se aflau pe teritoriul Austriei, împreună cu liderul grupării, aceștia având rolul de a supraveghea tinerele în cluburi și în locurile de cazare și pentru a exercita presiuni fizice și psihice asupra victimelor. Mai au rolul de a colecta sumele de bani obținute de tinerele exploatate, care ulterior sunt predate liderului grupării.

De asemenea, începând cu anul 2010, cetățenii români cercetați în cauză au constituit, aderat și/sau sprijinit grupul infracțional organizat condus de numitul G_______ G_______, în scopul comiterii de infracțiuni grave, respectiv trafic de minori și trafic de persoane, proxenetism și drept urmare, au executat și acte materiale de racolare, transport, cazare și exploatare a tinerelor în Austria.

Analizând actele si lucrările dosarului, Curtea constată că, în speță, sunt probe din care rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul H_______ S____ a comis faptele pentru care este în prezent judecat.

Curtea apreciază că deși la dosarul cauzei sunt probe din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpatul a comis faptele pentru care este cercetat, totuși la acest moment procesual privarea inculpatului de libertate luată prin măsura arestării preventive nu ar mai fi necesară pentru realizarea scopului prevăzut de art.202 Cod pr.penală constând în asigurarea bunei desfășurări a procesului penal.

Conform art.242 alin.2 Cod pr.penală măsura preventivă poate fi înlocuită, la cerere sau din oficiu, cu o altă măsură preventivă mai ușoară dacă sunt întrunite condițiile cerute de lege pentru luarea acesteia și, în urma evaluării împrejurărilor concrete ale cauzei și a conduitei procesuale a inculpatului că măsura preventivă mai ușoară este suficientă pentru realizarea scopului prev.la art.202 alin.1.

Potrivit art.218 alin.1 Cod pr.penală, arestul la domiciliu se dispune de către instanța de judecată, dacă sunt îndeplinite condițiile prev.de art.223 și luarea măsurii este necesară și suficientă pentru realizarea unuia dintre scopurile prevăzute la art.202 alin.1.

Curtea, translatând aceste condiții dar și criteriile enumerate în art.218 alin.2 Cod pr.penală la datele speței, apreciază că măsura arestului la domiciliu este necesară dar și suficientă pentru a asigura buna desfășurare a procesului penal, împiedicarea sustragerii inculpatului de la judecată și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni.

Măsura arestării preventive este și trebuie să rămână una excepțională, inclusiv prin prisma prevederilor art.5 par.3 din Convenția Europeană a Drepturilor și Libertăților Fundamentale ale Omului, datele concrete ale cauzei nemaijustificând aceasta măsură, Curtea apreciind că scopurile prevăzute de art.202 Cod pr.penală, inclusiv sub aspectul normalei desfășurări în continuare a procesului, putând fi asigurate de o măsura mai puțin restrictivă – arestul la domiciliu.

Astfel, până la acest moment procesual instanța de fond a administrat parte din probatoriul necesar soluționării cauzei; contribuția inculpatului la comiterea faptei a fost una redusă, acesta neexercitând acte de violență ori constrângere asupra victimelor, nu a racolat tinere în vederea practicării prostituției, iar arestul preventiv durează de aproximativ 1 an de zile (29 mai 2013).

În legătură cu menținerea unei peroane o perioadă îndelungată în arest preventiv, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în aplicarea dispozițiilor art.5 par.3 din Convenție, a statuat că persistența motivelor plauzibile că persoana privată de libertate ar fi comis o infracțiune, este o condiție sine qua non a regularității menținerii în detenție, însă, după un timp, aceasta nu mai este suficientă.

Menținerea unei persoane în arest preventiv trebuie să fie justificată de existența unor motive suficient de puternice indicate de către instanțe, printre acestea fiind și necesitatea împiedicării tulburării ordinii publice de către inculpat. Sub acest aspect, Curtea a stabilit că, anumite infracțiuni, prin gravitatea lor particulară și prin reacția publicului la săvârșirea lor pot să provoace o tulburare socială de natură a justifica o detenție provizorie, cel puțin un anumit timp.

După trecerea unei perioade de timp, instanțele sunt obligate să ia în considerare, chiar și din oficiu, posibilitatea luării față de persoana privată de libertate a unor măsuri alternative (arestul la domiciliu ori control judiciar).

Curtea constată că nu se mai impune menținerea inculpatului H_______ S____ în stare de arest preventiv, față de natura infracțiunilor reținute în sarcina sa și modalitatea concretă de comitere a acestora, timpul scurs de la momentul arestării și faza procesuală în care se află cauza.

Față de cele arătate, Curtea, apreciind că nu există temeiuri care să justifice în continuare arestul preventiv, pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal, constată că în cauză se impune înlocuirea arestării preventive cu măsura preventivă a arestului la domiciliu și impunerea respectării anumitor obligații.

În consecință, Curtea, în baza art.425¹ alin.7 pct.2 lit.a Cod pr.penală, va admite contestația formulată de inculpatul H_______ S____, va desființa, în tot, încheierea de ședință din data de 06 martie 2014 pronunțată de Tribunalul București – Secția I penală și rejudecând:

În baza art.242 alin.2 Cod pr.penală va înlocui măsura arestării preventive a inculpatului H_______ S____ cu măsura arestului la domiciliu, prev.de art.221 Cod pr.penală, constând în obligația impusă acestuia de a nu părăsi imobilul unde locuiește, fără permisiunea organului judiciar în fața căruia se află cauza.

Se vor institui în sarcina inculpatului obligațiile prev.de art. 221 alin.2 Cod pr.penală,respectiv:

a)să se prezinte la instanța de judecată ori de câte ori este chemat;

b) să nu comunice cu persoanele vătămate sau membrii de familie ai acestora, cu ceilalți coinculpați, cu martorii.

Se va atrage atenția inculpatului asupra consecințelor încălcării obligațiilor ce îi revin, conform art.221 alin.4 și 11 Cod pr.penală.

Se va desemna organul de poliție de la domiciliul inculpatului să supravegheze executarea măsurii.

Se va dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului dacă nu este arestat în altă cauză.

În baza art.275 al.3 Cod pr.penală cheltuielile judiciare în contestație vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Admite contestația formulată de inculpatul H_______ S____ împotriva încheierii de ședință din data de 06 martie 2014 pronunțată de Tribunalul București – Secția I penală.

Desființează, în tot, încheierea de ședință din data de 06 martie 2014 pronunțată de Tribunalul București – Secția I penală și rejudecând:

În baza art.242 alin.2 Cod pr.penală înlocuiește măsura arestării preventive a inculpatului H_______ S____ cu măsura arestului la domiciliu, prev.de art.221 Cod pr.penală, constând în obligația impusă acestuia de a nu părăsi imobilul unde locuiește, fără permisiunea organului judiciar în fața căruia se află cauza.

Instituie în sarcina inculpatului obligațiile prev.de art. 221 alin.2 Cod pr.penală,respectiv:

a)să se prezinte la instanța de judecată ori de câte ori este chemat;

b) să nu comunice cu persoanele vătămate sau membrii de familie ai acestora, cu ceilalți coinculpați, cu martorii.

Atrage atenția inculpatului asupra consecințelor încălcării obligațiilor ce îi revin, conform art.221 alin.4 și 11 Cod pr.penală.

Desemnează organul de poliție de la domiciliul inculpatului să supravegheze executarea măsurii.

Dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului dacă nu este arestat în altă cauză.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 12 martie 2014.

PREȘEDINTE,

L__ S______

GREFIER,
C____ G_______

Red.L.S./Th.red.C.V.M.-ex.3/11.04.2014