R O M Â N I A

JUDECĂTORIA DRAGOMIREȘTI

Dosar nr. XXXXXXXXXXXX

Cod operator 3087

SENTINȚA CIVILĂ Nr. 196/2011

Ședința publică de la 22 Martie 2011

Completul compus din:

PREȘEDINTE E____ M____ S___

Grefier I____ V___

Pe rol fiind judecarea cererii formulate de reclamanta B_____ S____ cu domiciliul în Șieu nr.333, județul Maramureș în contradictoriu cu pârâții D____ M_____, D____ A________, D____ T_____, toți cu domiciliul în Șieu, nr.371 și pârâții B____ G_______ și B____ M____ N___. D____, cu domiciliul în Șieu, nr.170, județul Maramureș, precum și cu intervenienții în interes propriu D____ I____, P_______ I__ și P_______ M____, având ca obiect SERVITUTE DE TRECERE.

La apelul nominal făcut în ședința publică, la prima strigare a cauzei, se prezintă avocat B____ I____ în calitate de reprezentant al reclamantei, lipsă fiind părțile.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că la data de 09.03.2011 pârâtul D____ M_____ a depus la dosar prin serviciul registratură al instanței note scrise prin care arată că este proprietarul terenului situat în locul numit”Dolina”, că a primit terenul de la numitul D____ D______ care-l moștenește de la mama sa, D____ I____ și care deține titlu de proprietate asupra terenului.

La data de 14.03.2011 s-a depus la dosar completarea la raportul de expertiză întocmită de către ing. expert Fornvald A_____.

Reprezentantul reclamantei – av.B____ I____ învederează că a timbrat acțiunea cu suma de 19 lei și depune la dosar diferență taxă timbru în sumă de 62 lei achitată prin chitanța nr. 882/14.03.2011 raportat la valoarea fondului aservit, indicata în completarea la raportul de expertiză.

Instanța având în vedere ordinea de pe lista de ședință a cauzelor, se pune în discuție lăsarea cauzei la a doua strigare în vederea prezentării pârâților.

Reprezentantul reclamantei – av.B____ I____ nu se opune, sens în care se lasă cauza la a doua strigare.

Fiind reluată cauza la a doua strigare, la apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat B____ I____ în calitate de reprezentant al reclamantei, pârâtul D____ M_____, lipsă fiind celelalte părți.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul, după care, pârâtul D____ M_____ susține că este proprietar al terenului, însă nu deține titlu de proprietate în forma cerută de lege. Învederează că a făcut schimb cu numita D____ I____, de fapt cu fiul acesteia, fără să încheie schimbul în formă autentică, ci doar sub semnătură privată.

Nu este de acord ca reclamanta să circule pe teren cu căruța sau tractorul.

Întrebate fiind, părțile prezente arată că nu au de formulat obiecțiuni la completarea raportului de expertiză, nu mai au de formulat cereri noi, solicitând a se acorda cuvântul pe fond.

Instanța analizând actele și lucrările din dosar, consideră cauza lămurită, declară închisă procedura probatorie și acordă cuvântul pe fond.

Reprezentantul reclamantei – av.B____ I____ având cuvântul în fond solicită admiterea acțiunii formulată în scris și precizată în sensul de a fi obligați pârâții să permită trecerea, pe tot timpul anului cu picioarele și mijloacele de transport hipo și auto, de la terenul reclamantei, peste terenul pârâților, la drumul public. Solicită cheltuieli de judecată în sumă de 1791,30 lei reprezentând onorariu avocațial, taxa de timbru și onorariu pentru expertiză.

În ce privește modalitatea de trecere, arată că optează pentru varianta 1 din raportul de expertiză. Menționează că gospodăria reclamantei are caracter de loc înfundat și a optat pentru această variantă deoarece este mai economicoasă și nu se impune a fi tăiați prunii de pe teren.

De asemenea, reprezentantul reclamantei – av.B____ I____ înțelege să solicite constituirea unei servituți de trecere peste terenul pârâtului, solicitând a se stabili despăgubiri la care să fie obligată reclamanta, în favoarea pârâtului.

Pârâtul D____ M_____ având cuvântul în fond solicită respingerea acțiunii, nefiind de acord cu constituirea unei servituți de trecere peste terenul său. Susține că reclamanta mai are o posibilitate de trecere, respectiv peste terenul numitului P_______ I__, iar pe terenul său reclamanta poate să treacă doar cu picioarele, pe timp de vară. Nu solicită a i se acorda despăgubiri și nu cere cheltuieli de judecată.

INSTANȚA

Asupra cererii de față

Prin cererea înregistrată la data de 06.07.2010 sub nr. XXXXXXXXXXXX, reclamanta B_____ S____ a chemat în judecată pe pârâții D____ M_____, D____ N______, D____ T_____, B____ G_______ și B____ M____ N___. D____, D____ I____, P_______ I__ și P_______ M____, solicitând a fi obligați aceștia să-i permită trecerea , pe tot timpul anului, cu piciorul și cu mijloace de transport hipo/auto, de la terenul său peste terenul pârâților, la drumul public.

S-a solicitat obligarea pârâților , în solidar, la plata cheltuielilor de judecată.

În motivare, a arătat reclamanta că este proprietar asupra terenului în suprafață de 1 ha și 464 mp, situat în hotarul comunei Șieu în pct.”Dolina”, dreptul de proprietate fiind dobândit prin moștenire de la defunctul său tată Coconiuț I___, decedat la data de 01.12.1991, căruia i-a fost reconstituit dreptul de proprietate, fiind eliberat T.P. nr.xxxxx/62/18.05.1995.

A arătat reclamanta că este proprietar exclusiv al terenului descris, sora sa P______ I____ , renunțând expres la moștenirea lăsată de defunct, conform declarației autentificate sub nr.398/30.03.2010.

În continuare s-a subliniat caracterul de loc înfundat al terenului asupra căruia poartă dreptul său de proprietate, accesul cel mai scurt și cu cele mai reduse daune spre calea publică fiind peste terenul pârâților..

A mai arătat reclamanta că solicită constituirea servituții de trecere pe același traseu pe care l-a practicat și anterior.

În drept, s-au invocat dispozițiile art.616-618 C. civil și art.26 din D.L.nr.115/1938.

S-a propus proba cu înscrisuri, depunându-se alăturat cererii titlul de proprietate, acte de stare civilă și declarație de renunțare (f.5-10), precum și proces verbal de constatare însoțit de schiță grafică (f.12-14).

Cererea legal timbrată (f.4 și f-103.).

La primul termen de judecată s-au înfățișat pârâții D____ NĂSTACA ( A________), D____ N______ (M_____) și B____ M____ născ.D____, cărora li s-a pus în vedere să își formuleze apărările în scris (f.25).

Pârâta B____ M____ a învederat că terenul pe care se solicită constituirea servituții a fost primit zestre de la părinții săi, D____ Năstaca și D____ N______, teren ce se afla înscris în titlul de proprietate al unei mătuși.

A învederat aceeași pârâtă că a îngăduit reclamantei să treacă pe terenul în litigiu, dar nu și cu tractorul , solicitând a se judeca cererea și în lipsa sa.

La termenul ce a urmat a depus întâmpinare aceeași pârâtă (f.29), formulând în scris apărările susținute verbal și depunând T.P. nr.xxxxx/30/21.07.2003. eliberat numitei D____ I____(f.30).

Pentru același termen a depus întâmpinare D____ M_____ (f.32) prin care se pretinde că este proprietar al terenului asupra căruia s-a solicitat a se constitui servitute de trecere precum și că intenționează a construi o casa pe terenul în litigiu, pentru fiul său, motive pentru care solicită respingerea cererii.

Raportat la apărările formulate și la înscrisul depus, reclamanta și-a întregit cererea, chemând în judecată pe pârâta D____ I____, cea căruia i s-a eliberat titlul de proprietate de care se prevalează pârâta, precizând că numele corect al pârâților D____ Năstaca și D____ N______ este D____ M_____ și D____ A________, aceștia fiind părinții pârâților D____ T_____ și B____ M____, cea din urmă fiind căsătorită cu pârâtul B____ G_______.

S-a învederat că pârâții inițiali sunt deținători ai terenului, fiindu-le aplicabile dispozițiile art.58 C.pr.civ.

S-a solicitat proba cu interogatoriul pârâtei D____ I____ și proba cu expertiză topografică.

Pârâta D____ I____ a depus întâmpinare (f.52-53), învederând că nu mai este proprietar al terenului din pct.”Dolina”, întrucât, cu acest teren l-a înzestrat pe fiul său, D____ D______, cu ocazia căsătoriei acestuia.

S-a mai arătat că până la înzestrarea fiului său, reclamanta nu a avut cale de trecere pe acest teren, accesul reclamantei la calea publică făcându-se peste terenul numitului P______ V_____, cu care se învecinează.

S-a depus întru dovedirea celor susținute „scrisoarea de schimb de teren” semnată de numitul D____ D______, persoană nechemată în judecată și de pârâtul D____ M_____, înscris în care se consemnează că primul a dat celui de-al doilea terenul din pct.”Dolina”, în schimbul parcelei din pct.”La Șugne”(f.53).

Înscrisurile constatate (f.52-53) s-au depus în ședința publică, la termenul din 10.11.2010, de către pârâtul D____ M_____, care a învederat că este proprietar, conform celor două înscrisuri, asupra terenului la care se referă cererea reclamantei de constituire a servituții de trecere.

După depunerea raportului de expertiză (f.61-68), reclamanta și-a completat cererea de chemare în judecată prin introducerea în baza art.57 C.pr.civ. a altor persoane P_______ I___ și P_______ M____, cu motivarea că variantele propuse de expert cuprind și terenul acestor persoane.

S-a cerut chemarea acestora la interogatoriu cu acte care să ateste dreptul de proprietate asupra terenului ce îl deține(f.70).

La termenul din 18.01.2011, intervenienții în interes propriu au afirmat că nu au obiecțiuni la raportul de expertiză, dar nu înțeleg de ce au fost chemați în judecată.

Pârâtul D____ T_____, întrebat fiind, răspunde că nu are cunoștință dacă schimbul de terenuri la care s-a referit pârâtul D____ M_____ s-a constatat prin înscris autentic.

Pârâtul B____ G_______, după ce i s-a pus în vedere la toate termenele anterioare, să formuleze apărările sale, a depus, pentru termenul din 15.02.2011, întâmpinare (f.87), prin care a susținut că soția sa, pârâta B____ M____, a fost înzestrată de părinții săi, cu terenul primit în schimb de D____ M_____ - socrul său, de la D____ D______, solicitând astfel a se respinge cererea reclamantei cu privire la acest teren, cu luarea în considerare a împrejurării că reclamanta nu a circulat pe acest teren decât după ce a avut un conflict cu P_______ I___, peste al cărui teren trecea anterior, acesta interzicându-i trecerea până la momentul când reclamanta va accepta să-i dea în schimb o parcelă din terenul său, cu titlu de despăgubire pentru folosirea ca și cale de trecere a unei porțiuni din terenul primului.

Dreptul de proprietate ce îl invocă asupra terenului în litigiu, a afirmat pârâtu,l că și-l întemeiază pe „scrisoarea de schimb” depusă la dosar.

S-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

La termenul din 22.03.2011, pârâtul D____ M_____ a depus note de ședință, susținute verbal în ședință publică, prin care învederează din nou calitatea sa de proprietar a terenului în litigiu, conform „contractului de vânzare-cumpărare și schimb” depus la dosar, precum și că a revocat donația ce a făcut fiicei și ginerelui - pârâții B____ M____ și B____ G_______.

A solicitat proba cu martori pentru a dovedi că reclamanta nu a avut drum de trecere pe terenul asupra căruia își afirmă dreptul de proprietate.

Proba a fost respinsă, după ce, întrebat fiind, pârâtul D____ M_____ a afirmat că actul în baza căruia se pretinde proprietar, nu s-a încheiat în forma autentică.

Examinând cererea, față de probele administrate și raportat la dreptul aplicabil, instanța reține:

Sub aspectul obiectului cererii, instanța reține că reclamanta B_____ S____, a solicitat a se constitui o servitute de trecere, susținând că fondul său – terenul din pct.”D_____”,înscris în Titlul de proprietate nr.xxxxx/62/18.05.1995 (f.5), are caracter de loc înfundat, solicitând a fi stabilite în sarcina sa și despăgubirile cuvenite părților.

S-a solicitat a fi grevat cu servitute de trecere terenul aflat în deținerea paraților D____ M_____ și D____ A________ (inițial introduși în judecată cu numele de D____ N______ și D____ N______, pe parcursul judecății lămurindu-se aceste atribute de identificare), D____ T_____ - fiul primilor și B____ M____ și B____ G_______- fiică și ginere al primilor pârâți (f.34).

Sub aspectul cadrului procesual subiectiv, reclamanta nu a justificat calitatea de proprietari in persoana pârâților, dovedind numai calitatea sa de proprietar exclusiv al fondului dominant, dreptul de proprietate asupra acestui fond fiind dobândit pe calea devoluțiunii legale a moștenirii, instanța reținând că reclamanta este moștenitor legal unic al defunctului său tată, COCONIUȚ I___, decedat la data de 01.12.1991 (f.6-8), căruia i-a fost eliberat Titlu de proprietate nr.xxxxx/62/18.05.1992, sora reclamantei - P______ I____, fiind renunțătoare la moștenire, conform declarației autentice din 30.03.2010.

Din apărările formulate de pârâții inițiali, instanța reține că nu au calitate de proprietari ai fondului aservit, identificat cu culoare galbenă în raportul de expertiză (f.63), această calitate aparținând pârâtei introduse în judecată la termenul din 19.10.2010, D____ I____, căreia i-a fost eliberat Titlul de proprietate nr.xxxxx/30/21.07.2003, pentru care instanța reține calitatea de pârâtă, chemată în judecată prin reîntregirea cererii, conform art.132 C.pr.civ., iar nu cea de intervenient în interes propriu, chiar dacă s-au invocat disp.art.57-58 C.pr.civ.(f.34).

Prin urmare, cererea reclamantei se va analiza față de această pârâtă, deținătorilor terenului fiindu-le opozabilă hotărârea.

S-au reținut calitățile procesuale mai sus stabilite date fiind concluziile la care instanța a ajuns, în sensul că, prin înzestrarea verbală a fiului său - D____ D______, evocată de către pârâta D____ I____, nu s-a transferat dreptul de proprietate în patrimoniul acestuia, precum nu s-a transmis proprietatea aceluiași teren nici de la cel înzestrat către coschimbasul din „scrisoarea de schimb” depusă la dosarul cauzei (f.53), lipsind în ambele cazuri forma autentică cerută de lege pentru valabilitatea înstrăinării având ca obiect un teren, ceruta de art. 2 din Titlul X al Lg. nr. 247/2005.

Pe cale de consecință, nu va putea fi primită nici susținerea paraților B____ G_______ și B____ M____, în sensul că dreptul de proprietate le-ar aparține, întrucât ar fi fost dobândit prin înzestrarea verbală ce le-ar fi făcut pârâtul D____ M_____.

Prin urmare, hotărârea ce se va pronunța, va fi opozabilă tuturor pârâților, după distincția făcută în cele ce precedă, după calitatea acestora de proprietar sau numai simpli deținători, prin îngăduința proprietarului fondului aservit, niciunul dintre pârâții detentori nefăcând dovada că exercită posesia asupra terenului în baza unui titlu valabil.

Pentru a se stabili în sensul celor expuse, s-au avut în vedere disp.art.616-617 C.civil potrivit căruia: „Proprietarul al cărui loc este înfundat, care nu are nici o ieșire la calea publică, poate reclama o trecere pe locul vecinului său pentru exploatarea fondului, cu îndatorire de a-l despăgubi în proporție cu pagubele ce s-ar putea ocaziona” respectiv „Trecerea trebuie regulat făcută pe partea ce ar scurta calea proprietarului fondului închis, ca să iasă din drum”.

Asupra fondului cererii, instanța va cerceta condițiile de stabilire a servituții de trecere.

Servitutea de trecere, ca dezmembrământ al dreptului de proprietate, reprezintă o sarcină impusă fondului aservit pentru uzul și utilitatea fondului dominant.

În această materie, noțiunea de „fond dominant” presupune a se constata că acesta reprezintă un loc înfundat, deci implică a se constata că proprietarul fondului dominant nu are posibilitatea unui alt acces la calea publică decât impunând această sarcină fondului aservit cu care aceasta se învecinează, fond aservit care, în mod necesar are acces la calea publică.

Servitutea de trecere se stabilește exclusiv pentru uzul și utilitatea fondului dominant.

Utilitatea unui teren având categoria de folosință înscrisă în T.P.nr.xxxxx/62/18.05.1995, aceea de fânete, presupune exploatarea acestuia conform destinației sale (f.5).

Din raportul de expertiză rezultă că terenul reclamantei situat în pct.”Dolina” are caracter de loc înfundat, însă același expert expune ca și variantă de ieșire a reclamantei la calea publică aceea în care „drumul de acces trece de la mijlocul terenului reclamantei pe o lungime de 400 m la drumul public, notată pe schiță cu culoarea maro”(f.62-63).

Instanța apreciază că are caracter de loc înfundat imobilul care este înconjurat din toate părțile de terenuri aflate în proprietatea altor persoane și nu are nicio ieșire directă la calea publică. Este adevărat că loc înfundat este și acela care are ieșire la calea publică însă utilizarea acestuia ar prezenta inconveniente grave sau pericole pentru proprietarul său.

De aceea, cel ce pretinde un drept de servitute, trebuie să arate de ce alege varianta de trecere pe terenul altei persoane, instanța reținând că în cauză, reclamanta , deși nu a avut obiecțiuni la raportul de expertiză prin care s-a propus varianta 4, anterior descrisă, nu a invocat nici cel puțin un motiv ce ar împiedica-o să recurgă la această variantă, instanța reținând din procesul verbal de constatare încheiat la data de 01.03.2010 (f.12), că terenul reclamantei este ocupat numai cu un șopron și un grajd pentru animale.

Conflictul dintre dreptul proprietarului fondului dominant de a-și apăra prin acțiunea confesorie dreptul de a avea ieșire la calea publică - pe de o parte și dreptul proprietarului fondului aservit de a se bucura de plenitudinea prerogativelor ce i le conferă acest drept, nu se poate soluționa în favoarea primului, câtă vreme acesta nu face dovada că ieșirea sa la calea publică exercitată pe propriul teren, este de natură a produce grave inconveniente sau o stare de pericol, cu atât mai mult cu cât susținerile paraților D____ I____, D____ M_____ și B____ M____, în sensul că reclamanta a uzat de ieșire la calea publică pe terenul pârâților P_______ I___ și P_______ M____, nu au fost contrazise de către reclamantă, aceasta nefiind de acorda sa despăgubească pe cei din urmă pârâti pentru dreptul de trecere ce i-au acordat pe terenul lor.

Simpla nemulțumire a reclamantei față de lungimea traseului la care se referă varianta 4 din raportul de expertiză, ce se deduce din împrejurarea alegerii de către acesta a variantei 1 din același raport, nu este de natură a atribui terenului său caracter de loc înfundat, câtă vreme nici cel puțin lungimea traseului indicat în varianta a 4-a nu este de natură a afecta uzul și utilitatea fondului dominant.

Raportat la considerentele de fapt si de drept expuse, se apreciază nefondată cererea reclamantei, urmând ca, în baza textelor legale precitate, să se dispună respingerea acesteia.

Dată fiind soluția dată pe fondul cauzei, în baza art.274 C.pr.civ., se va respinge și cererea privind cheltuielile de judecată, urmând a se lua act că pârâții nu au solicitat astfel de cheltuieli.

Pentru aceste motive,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge ca nefondată cererea de constituire a servituții de trecere introdusă de reclamanta B_____ S____ cu domiciliul în Șieu nr.333, județul Maramureș în contradictoriu cu pârâții D____ I____, cu domiciliul în __________________, județul Maramureș, D____ M_____, D____ A________, D____ T_____, toți cu domiciliul în Șieu, nr.371, județul Maramureș, B____ G_______ și B____ M____ N___. D____, cu domiciliul în Șieu, nr.170, județul Maramureș, precum și cu intervenienții în interes propriu P_______ I___ și P_______ M____ cu domiciliul în ___________________, județul Maramureș.

Respinge cererea de cheltuieli de judecată a reclamantei și ia act că pârâții nu au solicitat astfel de cheltuieli.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică, azi 22.03.2011.

PREȘEDINTE, GREFIER,

E____ M____ S___ I____ V___

Red.E.M.S.

Dact.I.V.

30.03.2011

11 ex.