4204

ROMÂNIA

TRIBUNALUL MARAMUREȘ

SECȚIA I CIVILĂ

Dosar nr. XXXXXXXXXXX

DECIZIA CIVILĂ NR. 45/R

Ședința publică din 04.02.2015

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: P__ M____ B_____ – Președinte Secția I Civilă

JUDECĂTORI: G______ B_______

S______-T______ A____-A__

GREFIER : M_________ R_____

Pe rol este pronunțarea soluției în recursul civil declarat de reclamanții Red­nic M____ și R_____ G_______, ambii domiciliați în ________________________ D, ju­de­țul Maramureș, împotriva sentinței civile nr. 1610 din 28.06.2012, pro­­nunțată de Judecătoria Sighetu Marmației în dosarul nr. XXXXXXXXXXX, având ca obiect uzucapiune.

Se constată că dezbaterea cauzei a avut loc în ședința publică din data de 28.01.2015, termen la care părțile nu au fost prezente, iar pentru a da posi­bi­li­­tatea părților să formuleze și să depună la dosar concluzii scrise, s-a amânat pro­nunțarea la termenul de azi.

Instanța, în urma deliberărilor, a pronunțat decizia civilă de față.

TRIBUNALUL

Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 1610 din 28.06.2012, pronunțată de Judecătoria Sighetu Marmației în dosarul nr. XXXXXXXXXXX, în temeiul prevederilor art. 298 alin. 1 Cod procedură civilă, s-a constatat perimată de drept acțiunea for­mu­la­tă de reclamanții R_____ M____ și R_____ G_______, cererile de intervenție for­mu­­­late de P_____ P____ și H____ Septimiu, cererea reconvențională formulată de Red­nic V_____, precum și celelalte cereri accesorii acțiunii principale for­mu­la­te în con­tradictoriu cu pârâții S____ P____ I. A_____, C_____ P____, Steț V_____, Steț A­nuța, C_____ I___, C_____ V_____, C_____ I_____, C_____ A___, Z____ I____, Co­drea I_____, C_____ I___, C_____ I_____, C_____ P____, C_____ I___, Co­drea I______, C_____ I_____, C_____ A__, C_____ I_____, C_____ P____, B____ I­leana, C_____ M____, C_____ P____, P__ P____, N_____ I___, P__ I_____, P__ P­ălăguța, P__ P____, P__ Pălăguța, C_____ P____, C_____ M____, C_____ Ghe­or­ghe, Mîndra I___, C_____ Pălăguța, R_____ P____, P__ A____, P__ I_____, P__ M____, C_____ G_______, C_____ P____, M___ M_______, C_____ E_______, Co­drea M_______, C_____ Pălăguța, C_____ G_______, P__ I___, D____ M____, P__ V_____, H____ V_______, R____ A____, R____ A____ (în cauză fiind intro­duși moștenitorii acestuia, M______ M____, P__ I____, A_______ V_____, R_____ I___, R_____ V_____, R_____ I_____).

Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că reclamanții R_____ G_______ și R_____ M____ au chemat în judecată pe pârâții indicați în dispo­zi­ti­vul sentinței, solicitând să se constate că au dobândit dreptul de proprietate prin u­zucapiune de lungă durată, în condițiile art. 1860 Cod civil asupra terenului si­tuat în satul Berbești, la locul numit Mocsira, în suprafață de 8.000 mp, înscris în cărțile funciare nr. 9 număr topografic 3579, nr. 664 număr topografic 3580, nr. 1681 număr topografic 3581, nr. 371 număr topografic 3582, nr. 2826, nu­măr topografic 3577/a, nr. 645, număr topografic 3577/b, nr. 1522, număr to­po­gra­fic 3591.

Prin cererea de intervenție în interes propriu numitul P_____ P____ a so­licitat a se constata dobândirea dreptului de proprietate prin prescripție achi­zi­ti­vă asupra terenului situat în Berbești la locul numit Mocsira, în cartea fun­ci­a­ră nr. 645, număr topografic 3577/b/1 și cartea funciară nr. 2826 număr topo­gra­fic 3577/a/1, conform sentinței civile nr. 1282 din 11.05.2005 pronunțată de Ju­decătoria Sighetu Marmației.

S-a solicitat respingerea acțiunii principale ca nefondată.

Prin completarea adusă acțiunii (după trimiterea cauzei în rejudecare), re­clamanții au solicitat radierea dreptului de proprietate înscris în favoarea in­ter­venientului P_____ P____ asupra imobilului din litigiu.

Prin sentința civilă nr. 1073 pronunțată de Judecătoria Sighetu Mar­ma­ți­ei la data de 19.04.2006, instanța a admis acțiunea principală și a respins ce­re­rea de intervenție în interes propriu formulată de P_____ P____.

Prin decizia civilă nr. 688/R pronunțată de Tribunalul Maramureș la da­ta de 04.10.2006 s-a admis recursul împotriva sentinței civile mai sus mențio­na­te, dispunându-se trimiterea cauzei în rejudecare.

În rejudecare, cauza a fost înregistrată pe rolul acestei instanțe sub do­sar nr. XXXXXXXXXXX.

În cauză a formulat cerere de intervenție și numitul H____ Septimiu în­ve­derând că nu se opune admiterii acțiunii promovate de reclamanți în sensul de a se constata dobândirea dreptului de proprietate pe calea prescripției achi­zi­tive asupra terenului situat în _________________________ numit Mocira. Ra­por­tat la modalitatea de redactare și considerentele cererii, instanța califică cere­rea drept intervenție accesorie (în favoarea reclamanților).

Prin cererea reconvențională formulată, pârâtul reclamant reconven­țio­nal R_____ V_____ a solicitat să se constate că a dobândit dreptul de proprietate a­supra terenului situat în _________________________ numit Mocsira, înscris în car­tea funciară nr. 9 Giulești, număr topografic 3579/1 în suprafață de 134 mp și număr topografic 3579/1 în suprafață de 134 mp și număr topografic 3579/2 în suprafață de 179 mp, cartea funciară nr. 1522 Giulești nr. topografic 3591/1 în suprafață de 1383 mp, cartea funciară 645 număr topografic 3577/b/1 în su­pra­față de 1.086 mp și cartea funciară 2826 Giulești număr topografic 3577/a/1 în suprafață de 1.018 mp și în cartea funciară 3490 număr topografic 4726, în su­prafață de 3.661 mp, pe calea uzucapiunii.

S-a solicitat respingerea cererii de intervenție formulată de R_____ Va­si­le.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a reținut următoarele aspecte:

În cadrul încheierii aferentă termenului de judecată din 08.07.2010 s-a re­ținut mențiunea reprezentantei intervenientului H____ Septimiu în confor­mi­ta­te cu care pârâtul H____ V_______, în calitate de pârât a decedat, astfel încât s-a admis excepția lipsei capacității acestuia de folosință. În cadrul termenelor de judecată ulterioare, instanța a pus în vedere părților să indice moștenitorii a­ces­tuia, în scopul introducerii lor în cauză.

Instanța a constatat că prin încheierea pronunțată de Judecătoria Si­ghe­tu Marmației în dosarul nr. 48-307-2007, la data de 19.05.2011, s-a dispus mă­su­ra suspendării judecății, având drept temei juridic art. 243 punctul 1 din Co­dul de procedură civilă iar prin cererea înregistrată în data de 19.05.2012, in­ter­venientul P_____ P____ a solicitat repunerea cauzei pe rol în scopul de a se con­stata perimată acțiunea promovată în acest dosar.

În scopul de a nu se nesocoti principiul conform căruia nimeni nu-și poa­te invoca propria culpă, instanța a ridicat din oficiu la termenul de judecată din 28.06.2012, excepția perimării acțiunii principale, a cererilor de intervenție, a cererii reconvenționale și a celorlalte cereri accesorii formulate.

Exprimându-și poziția procesuală în raport de excepția perimării, re­cla­man­ții au învederat în cuprinsul notelor de ședință atașate dosarului cauzei, că se opun admiterii acesteia.

În argumentarea solicitării de respingere, s-a apreciat a fi lovită de nu­li­ta­te absolută încheierea de ședință din 19.05.2011 și a măsurii dispuse cu pri­vi­re la suspendarea judecății, întrucât măsura s-a aplicat cu încălcarea dispo­zi­ți­i­lor procedurale privind citarea părților, în speță nefiind îndeplinită procedura de citare cu pârâta P__ I_____, invocându-se cu privire la acest aspect pre­ve­de­ri­le art. 107 și 108 Cod procedură civilă.

S-a menționat că un alt motiv care conduce către teza nulității încheierii civile este reprezentat de faptul că temeiul juridic în baza căruia s-a dispus sus­pen­darea este art. 243 punctul 2 Cod procedură civilă, iar în cauză nu s-a făcut do­vada numirii tutorelui sau curatorului pe numele vreunuia din părți sau pe nu­mele vreunui moștenitor.

În subsidiar, s-a precizat că speței îi sunt aplicabile prevederile art. 250 Cod procedură civilă, raportat la împrejurarea potrivit căreia, dovezile de în­de­pli­nire ale procedurii de citare fac referire la decesul unora dintre pârâți.

S-a menționat că măsura suspendării nu s-a dispus având ca fundament lip­sa de stăruință a părților în soluționarea cauzei iar deși nu s-a reținut corect în cuprinsul încheierii din 19.05.2011, cauza a fost suspendată în temeiul art. 244 punctul 1 Cod procedură civilă, până la soluționarea definitivă a apelului pro­movat împotriva sentinței civile pronunțate în dosarul nr. XXXXXXXXXXXX, so­lu­ționat în data de 12.04.2012.

În analiza pertinenței argumentelor de care reclamanții se prevalează pen­tru respingerea excepției de perimare, instanța a plecat de la constatarea po­trivit căreia, reclamanții deși critică legalitatea măsurii suspendării, nu au în­țeles să dea eficiență prevederilor art. 2441 Cod procedură civilă, ce permit pro­movarea recursului împotriva încheierii prin care s-a dispus suspendarea, re­curs ce putea fi formulat pe toată perioada suspendării.

Este real că dispozițiile art. 107 fac referire la sancțiunea nulității în ca­zul în care se încalcă prevederile privind procedura de citare, însă se impune a co­robora aceste prevederi cu dispozițiile art. 105 alin. 2 Cod procedură civilă. Din interpretarea acestui ultim text legal, se desprinde concluzia conform că­re­ia, nefiind în prezența situației premisă avută în vedere de alineatul 1, nulitatea la care reclamanții se referă nu este una absolută, ci relativă (chiar dacă ex­pre­să și nu virtuală), ceea de antrenează aplicabilitatea dispozițiilor art. 108 alin. 2 conform cărora, celelalte nulități se declară numai după cererea părții care are interes să le invoce (în speță partea făță de care nu s-a îndeplinit procedura de citare și față de care s-a produs vătămarea la care art. 105 alin. 2 face tri­mi­te­re).

Pe de altă parte chiar dacă s-ar aprecia că în speță este aplicabilă san­c­­țiunea nulității absolute, se impune a preciza că nulitatea este condiționată de vă­tămare chiar și în ipoteza nulităților absolute nu doar al celor relative, de vre­me ce textul nu face nicio distincție.

În acord cu prevederile art. 105 alin. 2 teza a doua Cod procedură civi­lă, se poate susține că în acest caz vătămarea este prezumată, însă nu se poate ig­nora, că în speță, nu este întrunită una din condițiile cerute în mod cumulativ pen­tru anularea actului, și anume, vătămarea să nu poate fi înlăturată decât prin anularea actului.

În contextul cauzei deduse judecății, nu se poate susține producerea unei vătămări a reclamanților sau a altor părți care să nu poată fi înlăturată decât prin anularea actului.

Cât privește neîndeplinirea condițiilor art. 243 punctul 2, instanța a re­ți­nut că în speță, din eroare materială, în cuprinsul încheierii din 19.50.2011, s-a re­ținut incidența art. 243 punctul 2 și nu art. 243 punctul 1, așa cum este corect.

Către această concluzie conduc și cauzele care au determinat suspen­darea, expuse în cadrul considerentelor încheierii. Mai mult, și în încheierile de șe­dință anterioare, s-a făcut referire la necesitatea introducerii în cauză a moș­te­nitorilor defunctului H____ V_______, ca atare, în cauza s-a apreciat că se im­pu­ne a se dispune măsura suspendării de drept, ca urmare a decesului uneia din părți.

Instanța a înlăturat aserțiunea reclamanților privind aplicabilitatea pre­ve­derilor art. 250 Cod procedură civilă, raportat la împrejurarea potrivit că­re­ia, dovezile de îndeplinire ale procedurii de citare pentru termenul din 28 iunie fac referire la decesul unora dintre pârâți.

Potrivit art. 250 alin. 2 Cod procedură civilă, în cazurile prevăzute de art. 243, cursul perimării este suspendat timp de trei luni de la data când s-au pe­­trecut faptele care au prilejuit suspendarea judecății dacă aceste fapte s-au pe­­trecut în cele din urmă 6 luni ale termenului de perimare.

Din interpretarea acestui text legal reiese că aplicabilitatea sa este con­di­ționată de începerea curgerii termenului de perimare și de intervenția uneia din împrejurările prevăzute de art. 243 Cod procedură civilă care ar atrage sus­pendarea de drept a judecății, în ultimele sale 6 luni.

Este de menționat că, reclamanții atribuie sarcina probei împrejurării con­form căreia decesul unora dintre pârâți (mai precis eventualitatea acestui deces) a intervenit în ultimele șase luni ale termenului de perimare, instanței.

Ori, instanța nu poate da curs acestei cereri în probațiune, pentru veri­fi­ca­rea eventualei aplicabilități a art. 250 în condițiile în care chiar presupunând în­deplinite condițiile legale ale acestui articol, efectul ar fi reprezentat de sus­pen­darea termenului de perimare și nu a cauzei, întrucât pricina fiind lăsată în ne­lucrare nu poate fi dispusă suspendarea potrivit art. 243.

Dacă în intenția reclamanților ar fi fost de a obține o suspendare pe o du­rată de trei luni a termenului de perimare, nimic nu i-ar fi împiedicat, cu res­pec­tarea prevederilor art. 1169 Cod civil, să probeze că în ultimele șase luni ale ter­menului de perimare a intervenit decesul uneia din părți.

Pe de altă parte, rațiunea care stă la baza art. 250 Cod procedură civilă re­zidă în ocrotirea eventualilor moștenitori ai persoanei decedate interesați în o­prirea cursului judecății (fiind în prezența unei împrejurări obiective), rațiune i­naplicabilă speței.

Mai mult, nu se poate ignora conținutul prevederilor art. 245 alin. 2 Cod pro­cedură civilă conform căruia judecata reîncepe prin cererea de redes­chi­de­re făcută cu arătarea moștenitorilor în ipoteza dispunerii măsurii suspendării în­te­me­iată pe prevederile art. 243 Cod procedură civilă.

În speță, nu există o astfel de cerere de redeschidere, părțile fiind citate nu­mai în scopul de a se aprecia dacă sunt sau nu îndeplinite condițiile peri­mă­rii, la solicitarea intervenientului P_____ P____.

Nu se poate primi nici susținerea reclamanților referitoare la dispunerea mă­surii suspendării întemeiată pe prevederile art. 244 pct. 1 Cod procedură ci­vi­lă, până la soluționarea definitivă a apelului promovat împotriva sentinței ci­v­ile pronunțată în dosarul nr. XXXXXXXXXXXX, soluționat în data de 12.04.2012. În cu­prinsul încheierilor de ședință aferente termenului din 19.05.2011 și a celor an­teriore acestui termen de judecată, nu s-a reținut o eventuală solicitare a re­cla­manților de aplicabilitate a dispozițiilor art. 244 pct. 1, iar pe de altă parte nu s-a evidențiat existența vreunei legături între cele două dosare și modalitatea în care soluționarea cauzei înregistrată sub dosar nr. XXXXXXXXXXXX ar influența so­luția din prezenta cauză.

Întrucât suspendarea a operat în temeiul art. 243 pct. 1 Cod procedură civilă iar ulterior acestui moment părțile nu au solicitat repunerea pe rol a ca­u­zei anterior împlinirii termenului de perimare, în condițiile art. 245 pct. 2 Cod pro­cedură civilă, în mod cert se poate vorbi de o lipsă de stăruință în judecată.

În conformitate cu art. 248 alin. 1 din Cod procedură civilă orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de revocare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor dacă a rămas în nelucrare din vina părții timp de 1 an.

Perimarea este o sancțiune procesuală care determină stingerea acti­vi­tă­ții judiciare datorită rămânerii litigiului în nelucrare din vina părții timp de 1 an, în materie civilă.

Raportat la actele și condițiile specifice ale dosarului, instanța a consta­tat că, în speță, nu sunt incidente cauze de suspendare sau întrerupere ale ter­me­nului de perimare, iar culpa părților ce stă la baza aplicării sancțiunii, este re­prezentată de lipsa de stăruință în judecată a acțiunii principale, cererilor de in­tervenție, cererii reconvenționale și a celorlalte cereri accesorii formulate, ast­­fel încât urmează a se da eficiență prevederilor art. 248 alin. 1 din Codul de procedură civilă.

Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanții R_____ M____ și R_____ G_______, solicitând, în principal, admiterea recursului, modificarea ho­­tărârii instanței de fond și în temeiul dispozițiilor art. 252 (1) să se constate că perimarea de drept a acțiunii, a cererii de intervenție și a cererii reconven­ți­o­nale nu a operat, raportat la următoarele aspecte:

Față de încheierea de ședință din 19.05.2011 – prin care s-a dispus sus­pen­darea judecății, în termenul prevăzut de dispozițiile art. 108 (3) Cod pro­ce­du­ră civilă invocă și solicită a se constata nulitatea absolută a încheierii de șe­din­ță din 19.05.2011 și a măsurii dispuse cu privire la suspendarea judecății, în te­meiul dispozițiilor art. 107 Cod procedură civilă coroborate cu art. 108 (1) Cod procedură civilă, raportat la faptul că suspendarea judecății s-a dispus cu în­călcarea dispozițiilor procedurale privind citarea părților, nulitate prevăzută ex­pres de art. 107 Cod procedură civilă, pentru acest termen de judecată nefiind ci­tată pârâta P__ I_____ din Berbești, neexistând la dosarul cauzei vreo dovadă de comunicare a citației cu această pârâtă sau do­vada privind restituirea citației pentru termenul din 19.05.2011 când s-a dis­pus suspendarea judecății.

În cauză este vorba despre lipsă de procedură cu pârâta P__ I_____, nu de procedură necompletă cu pârâții decedați. În acest context dispoziția privind sus­pendarea dispusă în condițiile lipsei de procedură cu una din părțile din do­sar, este nulă absolut.

S-a mai relevat că prezentul recurs vizează în egală măsură și încheierea de suspendare a ju­­decății. Nu este singurul motiv de nulitate a încheierii din 19.05.2011 prin ca­re s-a dispus suspendarea judecății în conformitate cu dispozițiile art. 243 pct. 2 Cod procedură civilă. Nu s-a făcut dovada numirii tutorelui sau curato­rului pe nu­mele vreuneia din părți sau pe numele vreunui moștenitor.

În subsidiar solicită admiterea recursului, casarea hotărârii privind pe­ri­marea acțiunii, a cererii de intervenție și a cererii reconvenționale dispunând tri­miterea spre rejudecare a cauzei, pentru efectuarea verificărilor privind sus­pen­darea cursului perimării. Solicită să se constate că, cursul perimării în această cauză a fost sus­pen­dat. Verificând comparativ procedurile de citare de la termenul din 19.05. 2011 și cele pentru termenul din 28.06.2012, au constatat că, pe perioada sus­pen­dării a intervenit decesul mai multor pârâți, respectiv:

- la termenul din 19.05.2011 figurau ca fiind decedați, potrivit proce­du­ri­lor de citare de la dosarul cauzei, A_______ G_______ - pentru acesta fiind in­tro­­duși în cauză moștenitorii (M______ M____, P__ I___, A_______ V_____, Red­nic I___, R_____ V_____ și R_____ I_____) și H____ V_______;

- la termenul din 28.06.2012 figurează ca fiind decedați A_______ V_____ - Ber­bești, nr. 28 (poziția 70 din citativ) - unul dintre moștenitorii lui A_______ Ghe­­­orghe, abia introdus în cauză; P__ I_____ - Berbești, nr. 211 (poziția 36 din ci­­­tativ), cea care nu a fost citată la termenul din 19.05.2011, apare ca fiind de­ce­­­dată la data citării pentru termenul din 28.06.2012; P__ Pălăguța – Berbești, nr. 138 (poziția 41 din citativ); C_____ A____ - Berbești, nr. 56 (poziția 56 din ci­tativ); P__ A____ - Berbești, nr. 206 (poziția 50 din citativ); C_____ G_______ - Berbești, nr. 60 (poziția 59 din citativ); C_____ P____ - Berbești, nr. 119 (po­zi­ția 17 din citativ); C_____ Pălăguța - Berbești, nr. 514 (poziția 48 din citativ); R_____ P____ - Berbești, nr. 67 (poziția 49 din citativ); C_____ I_____ - Berbești, nr. 589 (poziția 31 din citativ); C_____ V_____ - Berbești, nr. 11 (poziția 21 din ci­tativ); C_____ P____ - Berbești, nr. 2 (poziția 34 din citativ); C_____ I_____ - Berbești, nr. 131; C_____ G_______ - Berbești, nr. 63.

Pentru a verifica suspendarea cursului perimării, solicită a se efectua de către instanța verificările care se impun, respectiv a se face o adresă la Primăria Berbești pentru a se comunica instanței extrasele pentru uzul organe­lor de stat de pe actele de deces ale tuturor pârâților pentru care procedura de citare a fost restituită cu mențiunea decedat, pentru a se verifica data decesului.

Solicită a se constata că o cerere de repunere pe rol a cauzei din partea o­ricărei părți din proces, în lipsa actelor de stare civilă care să dovedească de­ce­sul pârâților este inadmisibilă pentru neconformare la dispozițiile instanței, mo­tiv pentru care nu suntem în prezența lipsei de stăruință a părților în jude­ca­tă care să le fie imputabilă, instanța din oficiu trebuind să solicite extras pentru u­zul organelor de stat de pe actele de deces ale pârâților, în condițiile în care ac­te­le de stare civilă au un regim special.

S-a mai susținut că deși nu apare în încheierea de ședință, suspendarea judecății s-a soli­ci­tat pe art. 244 pct. 2, respectiv până la soluționarea definitivă a apelului de­cla­rat de R_____ G_______ și R_____ V_____ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXX* - dosar a­tașat prezentei cauze, soluționat abia la 12.04.2012.

Intimatul P_____ P____ a depus întâmpinare prin care a solicitat a se dispune respingerea recursului, cu obligarea recurenților la plata cheltuielilor de judecată.

Intimatul a arătat că faptul că pârâta P__ I_____ domiciliată în Berbești, nr. 211 nu a fost citată procedural la termenul din 19.05.xxxxx, nu atrage nuli­ta­tea încheierii prin care s-a dispus suspendarea cauzei la acel termen. Nulitatea este relativă; o asemenea nulitate se declară la cererea părții care are interes s-a invoce, doar P__ I_____ însăși, dar ea nu a făcut-o, iar re­cu­renții nu pot invoca interes în acest sens. Eventuala neregularitate se acoperă dacă partea interesată nu a in­vo­cat-o la prima zi de înfățișare ce a urmat neregularității. La data de 28.06.2012 nu­mita P__ I_____, cu care era procedura de citare îndeplinită, nu a invocat nu­li­tatea relativă a încheierii civile din 19.05.2011.

Referitor la critica adusă faptului că s-a reținut ca temei de drept inițial art. 243 pct. 2 Cod procedură civilă, prin sentința civilă nr. 1610/28.06.2012 pri­ma instanță îndreaptă eroarea strecurată, arătând în considerente că este clar vorba de art. 243 pct. 1 Cod procedură civilă, deoarece s-a reținut expres că se dispune suspendarea pentru identificarea și introducerea în cauză a moș­te­­­nitorilor defunctului H____ V_______.

În ceea ce privește solicitarea de casare a hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare pentru a se verifica faptul că în perioada 19.05.xxxxxxxxxxxxxx12 cursul perimării a fost suspendat, solicită respingerea acestei cereri de­oa­re­ce împrejurarea că unele persoane ar fi decedat în acest interval nu duce la sus­pendarea cursului perimării, ci termenul de perimare se suspendă 3 luni în­ce­pând cu data la care s-au petrecut faptele ce au prilejuit suspendarea. Deci nu vorbim de fapte ulterioare acestui moment. Recurenții nu au depus nici un act de stare civilă în sprijinul ideii de mai sus, ci fac simple afirmații, or ei au sarcina probei în cauză. Ei sunt cei care au stat în pasivitate mai mult de 1 an și nu au repus cauza pe rol, măcar pentru a în­­trerupe cursul perimării. Chiar dacă ar exista pârâți decedați, atât pe ei cât și pe moștenitorii a­ces­tora nu-i afectează în niciun fel atât sub aspectul drepturilor subiective cât și a celor procesuale constatarea perimării acțiunii și a celorlalte cereri. Cauza nu a fost repusă pe rol, ci s-a sesizat pur și simplu instanța de că­tre intimat pentru a se constata că a intervenit perimarea de drept a cererilor de­duse judecății, deoarece cauza a fost lăsată în nelucrare mai mult de 1 an.

S-a mai precizat că susținerea că această cauză a fost suspendată în baza art. 244 pct. 2 Cod procedură civilă (deși este vorba de pct. 1, iar nu 2, fiindcă nu e vorba de vreun dosar penal, ci civil), apare ca deplasată. Chiar dacă recurenții arată că nu s-a reținut în încheiere acest lucru, nu au formulat cerere de îndreptare a erorii materiale. Dosarul nr. XXXXXXXXXXXX* a fost soluționat irevocabil la 11.04.2012, iar nu 12.04.2012 cum susțin recurenții. În acest dosar s-a constatat irevocabil, în contradictoriu cu recurenții, că intimatul este proprietarul imobilului în liti­giu, dreptul fiind-i înscris deja în cartea funciară.

Analizând sentința și încheierea recurate, Tribunalul reține următoarele:

În ce privește neîndeplinirea procedurii de citare a pârâtei P__ I_____ pen­tru termenul de judecată din 19.05.2011 când s-a dispus suspendarea jude­că­ții, această împrejurare nu este de natură a împiedica perimarea. Dispozițiile le­gale relative la citare sunt norme de ordine privată, a căror nerespectare poate fi invocată numai de persoanele ocrotite prin instituirea lor, în condițiile art. 105 alin. 2, art. 108 alin. 2 și 3 Cod procedură civilă 1865; recurenții nu sunt ast­fel legitimați să invoce nelegala citare a acestei pârâte.

Temeiul de drept al suspendării judecății conform încheierii de ședință din data de 19.05.2011 a fost clarificat urmare a îndreptării erorii materiale dis­puse în data de 28.06.2012 (art. 243 pct. 1 Cod procedură civilă), dar rezultă cu prisosință din considerentele încheierii de suspendare (identificarea și in­di­ca­rea moștenitorilor pârâtului H____ V_______, pe lângă indicarea adreselor pâ­râților față de care procedura s-a restituit cu mențiunea necunoscut la a­dre­să).

Este cert astfel că după data suspendării judecății, reclamanții nu au in­di­cat moștenitorii pârâtului H____ V_______ și nu au formulat nicio altă cerere re­­lativă la situația acestui pârât, chemat în judecată de reclamanți în calitate de moș­tenitor al proprietarului tabular A____ H____.

De altfel, criticile formulate împotriva încheierii de suspendare a ju­de­că­ții sunt în mod evident tardive, față de dispozițiile art. 2441 alin. 2 Cod pro­ce­du­ră civilă 1865.

Ca inițiatori ai demersului procesual reclamanții erau cei care ar fi trebuit să depună actele necesare soluționării cererii lor în condiții legale, precum și verificării incidentelor invocate.

În ce privește împrejurarea că între termenul de judecată din 19.05.2011 și cel din data de 28.06.2012 ar fi decedat mai mulți pârâți, ceea ce ar fi avut drept consecință suspendarea cursului perimării, se constată că aceste susțineri nu pot fi primite.

În etapa recursului s-au efectuat verificări cu privire la intimații C_____ Ghe­­orghe domiciliat în Berbești, nr. 60, jud. Maramureș, C_____ V_____ do­mi­ci­li­at în Berbești, nr. 11, jud. Maramureș, C_____ P____ domiciliat în Berbești, nr. 119, jud. Maramureș și A_______ V_____.

S-a constatat astfel că, C_____ G_______ era decedat încă din data de 22.12.2005, iar C_____ P____ era decedat din 21.01.2001.

Intimatul A_______ V_____ era deja decedat la momentul suspendării ju­de­­cății, din 27.02.2011. Intimatul C_____ V_____ a decedat în 22.07.2011, ulte­ri­or suspendării, dar oricum nu în ultimele 6 luni ale termenului de perimare, astfel cum stabilesc prevederile art. 250 alin. 2 Cod procedură civilă 1865. În ce pri­veș­te celelalte aspecte invocate, recurenților le revenea sarcina probei, însă nu au administrat dovezi în acest sens.

Intimatul H____ Septimiu a decedat în data de 19.06.2012, în ultima zi a ter­menului de perimare. Sub acest aspect, se reține că prevederile art. 250 alin. 2 Cod procedură civilă 1865 trebuie înțelese în sensul că termenul de perimare a început să curgă și în ultimele 6 luni a intervenit una dintre împrejurările pre­vă­zute de art. 243 Cod procedură civilă, care ar atrage suspendarea de drept a ju­decății (în speță, decesul). Întrucât pricina este oricum lăsată în nelucrare, nu poate fi dispusă suspendarea potrivit dispozițiilor art. 243, dar pentru ocrotirea celor care ar fi interesați în oprirea cursului judecății conform art. 243 Cod procedură civilă-moștenitorii persoanei decedate, în speță, se va suspenda termenul de perimare.

Așadar, suspendarea termenului de perimare operează în beneficiul părții care ar fi interesată în acest sens și care a fost vizată prin împrejurarea survenită conform art. 243 Cod procedură civilă. În speță nu reclamanții au fost cei vizați printr-o împrejurare dintre cele prevăzute de art. 243 Cod procedură civilă 1865.

În cauză au fost introduși moștenitorii lui H____ Septimiu-S____, numiții H____ M____, H____ M______-C_____ și H____ O_______-R____, care nu au exprimat o poziție procesuală.

Pe cale de consecință, raportat și la prevederile art. 248 alin. 1 Cod pro­cedură civilă 1865, care prevăd că perimarea operează de drept, chiar îm­po­triva incapabililor și reținând că reclamanții aveau obligația de a solicita re­pu­nerea pe rol, cu indicarea moștenitorilor (și nu au fost împiedicați ei înșiși de vreo împrejurare dintre cele prevăzute de art. 243 Cod procedură civilă 1865), tri­bunalul va respinge recursul declarat.

În aplicarea prevederilor art. 316 raportat la art. 298 și art. 274 Cod pro­cedură civilă 1865, recurenții vor fi obligați să achite intimatului P_____ Pe­tru suma de 1.000 lei onorariu avocat (fila 304 dosar), cu titlu de cheltuieli de ju­decată în recurs, efectuarea celorlalte cheltuieli solicitate de acesta nefiind do­vedită.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul declarat de recurenții R_____ M____ și R_____ Ghe­or­ghe, ambii domiciliați în Berbești, nr. 234D, județul Maramureș, împotriva sen­tinței civile nr. 1610/28.06.2012 și a încheierii din 19.05.2011, ambele pro­nun­țate de Judecătoria Sighetu Marmației în dosarul nr. XXXXXXXXXXX/R.

Obligă pe recurenți să achite intimatului P_____ P____ domiciliat în Ber­bești, nr. 264, județul Maramureș, suma de 1.000 lei cheltuieli de judecată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi, 04.02.2015.

PREȘEDINTEJUDECĂTORIGREFIER

P__ M____ BogdanGiuroiu BrîndușaStamate-T______ A____ M_________ R_____

Red. S.T.A./Tehn. M.R.

2 ex./10.03.2015

Judecător la fond: P_______ M_____ R_____