Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI

SECȚIA I CIVILĂ

Ședința publică din 09 Aprilie 2015

PREȘEDINTE – D______ C_____

JUDECĂTOR – T_________ DOINIȚA

JUDECĂTOR – D________ I____

GREFIER – I_____ G_______

DECIZIA CIVILĂ Nr. 445/2015

Pe rol fiind judecarea cauzei civile privind recursul declarat de către D______ V_____ împotriva sentinței civile nr. 7561 din 27.05.2014 pronunțată de Judecătoria Iași în contradictoriu cu intimata U_______ A____________ Teritorială A Municipiului Iași Prin Primar, având ca obiect uzucapiune .

La apelul nominal făcut în ședința publică lipsă fiind părțile.

Procedura este completă.

Cauza a rămas în pronunțare în ședința publică din data de 02 aprilie 2015, când, din lipsă de timp pentru deliberare, s-a amânat pronunțarea pentru azi, când,

T R I B U N A L U L

Deliberând asupra recursului civil de față constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Iași reclamantul D______ V_____ în contradictoriu cu pârâtul MUNICIPIUL IAȘI prin PRIMAR, a solicitat instanței pronunțarea unei hotărâri judecătorești prin care să se constate că a dobândit ca efect al uzucapiunii dreptul de proprietate asupra imobilului casă de locuit compusă de 4 camere si dependințe și asupra terenului în suprafață de aproximativ 379 mp , situat in Iasi ______________________ , cu cheltuieli de judecată.

În motivarea în fapt a cererii sale a arătat reclamantul că a exercitat o posesie continuă in calitatea de proprietar asupra casei de locuit și terenului de 370 mp din anul 1963 respectiv 1966.În anul 1963 i-a fost repartizată reclamantului suprafața de 336 mp , in realitate 70 mp iar in anul 1966 a edificat pe acest teren casa de locuit din vălătuci fără autorizație de construcție.

Adeverința nr.689/14.09.1966 emisă de CAP Uricani adeverește faptul că reclamantul stăpânește personal terenul. În anul 1978 are loc renumerotarea imobilelor iar reclamantului i se aduce la cunoștință faptul că în urma renumerotării și a recensământului i s-a fixat ca adresă ______________________ față de adresa anterioară ______________________.

În anul 1980 casa și terenul au fost înscrise de reclamant în evidențele fiscale , acesta achitând taxele și impozitele aferente.

În tot intervalul de timp de la data dobândirii posesiei și până în prezent reclamantul a exercitat o posesie utilă asupra celor două imobile, casă de locuit și teren.

Calitatea de proprietar al bunurilor imobile aflate în domeniul public sau privat o poate avea numai unitatea administrativ teritorială, persoană juridică de drept public cu capacitate deplină și patrimoniu propriu motiv iar în condițiile în care terenul i s-a repartizat de autoritățile locale in anul 1963, municipul Iași are calitate procesual pasivă în cauză.

Reclamantul a mai arătat că nu a fost deschisă carte funciară pentru teren și casa de locuit .

În drept s-au invocat prevederile art.111, 242/2, 274 Cod pr.civ, art.1890 , 1837, 1846, 1847 Cod civil.

Prin sentința civilă nr. 7561 din 27.05.2014 Judecătoria Iași a respins excepția lipsei calității procesual pasive invocată de pârâtul Municipiul Iași prin Primar.

A respins acțiunea în constatarea dreptului de proprietate a dreptului de proprietate ca efect al uzucapiunii formulată de reclamantul D______ V_____ domiciliat în mun. Iași ____________________, județ Iași în contradictoriu cu pârâtul MUNICIPIUL IAȘI prin PRIMAR, cu sediul în mun Iași Bvd. Ș_____ cel M___ și Sfânt nr.11, ca neîntemeiată.

A reținut instanța de fond următoarele considerente:

În fapt reclamantului i-a fost atribuită de către CAP Uricani o suprafața de teren cu titlu de lot în folosință în fața casei în care locuiește, din dreptul de lot în folosință repartizat cooperatoarei T______ T______, în suprafață de 336 mp astfel cum rezultă din adeverința nr.689/14.09.1966 depusă la dosar de reclamant (fila 6 dosar) .

Pe acest teren reclamantul și-a construit o locuință, fapt care rezultă din declarația martorului audiat (f.72 ds ) și din cererea datată 28.01.1987 adresată de reclamant către Circa Financiară prin care solicita luarea sa în evidență cu imobilul pe care l-a construit în anul 1970(f.29 ds).

După cum rezultă din chitanța depus de reclamant la dosar (fila 16) reclamantul a achitat către CAP Uricani până în anul 1993 (07.01.1993) o sumă de bani cu titlu de preț al folosinței terenului.

Din chitanțele de plată a impozitelor depuse la dosar (filele 10-23 dosar) rezultă că reclamantul a achitat impozitul pentru suprafața de teren ce i-a fost atribuită, în numele CAP Uricani, pe chitanțe fiind menționat (CAP Uricani prin D______ V_____) situația care s-a perpetuat până în anul 2007 (chitanță fila 19 dosar).

Numai începând cu anul 2008 reclamantul a fost luat în evidența fiscală cu această suprafață de teren în nume propriu , fapt ce rezultă din coroborarea chitanțelor de plată a impozitelor cu adresa de răspuns nr.xxxxx/19.03.2013 a DEFP Iași (f.59 ds).

Din registrul posesorilor mun.Iași pentru anul 1991 rezultă că reclamantul figura înscris cu o suprafață de 377 mp teren în ______________________ parcelele 1238 și 1238/1 (f.97 dosar).

Conform expertizei efectuată în cauză, la data efectuării constatărilor la fața locului reclamantul deținea în posesie o suprafață de 839 mp compusă din două parcele de teren de 418 mp (CC 1238) și 421 mp (V1239), teren împrejmuit cu gard de sârmă și lemn, pe teren fiind amplasate 4 construcții cu destinația de locuință și respectiv anexe gospodărești.

În drept, instanța se va pronunța cu prioritate, conform art.137 cod pr. civ. asupra excepției lipsei calității procesual pasive invocată de pârâtul Municipiul Iași prin Primar, excepție pe care o va analiza unitar în raport de obiectul cererii care a fost augmentat sub aspectul câtimii sale de reclamant și pe care o va respinge având în vedere faptul că din probele administrate rezultă că terenul ce face obiectul cererii introductive este situat în intravilanul Mun. Iași fiind dat reclamantului în folosință în anul 1963 de CAP Uricani.

În acest context factual nu dovedirea dreptului de proprietate al pârâtului apare determinantă în a stabili calitatea procesual activă ci faptul că pârâtul chemat în judecată – Mum. Iași- este cel care ar putea invoca drepturi în legătură cu imobilul și ar putea eventual contesta drepturile pretins dobândite de reclamant.

Acest fapt rezultă inclusiv din susținerile făcute in cuprinsul întâmpinării care sugerează că reclamantul ar fi avut posibilitatea de a formula, pentru terenul primit in folosință, o cerere întemeiată pe dispozițiile art.23 din Legea 18/1991, cerere care ar fi trebuit adresată Comisiei Locale de Fond Funciar Iași, așadar unei autorități locale.

Instanța are în vedere faptul că pentru suprafața de teren de 337 mp nu rezultă din probele administrate identitatea vreunui alte persoane care ar putea pretinde drepturi asupra acestei suprafețe, registrul posesorilor din anul 1991 atestând faptul că terenul se afla in folosința reclamantului.

În ceea ce privește fondul cererii insă instanța reține caracterul neîntemeiat al cererii pentru următoarele motive:

Pentru dobândirea dreptului de proprietate asupra unui teren prin prescripție achizitivă este necesar ca reclamantul să facă dovada că, el însuși sau unindu-și posesia cu posesia autorului său, a exercitat o posesie utilă timp de 30 de ani ( art. 1846, 1847, 1890 Cod civil de la 1864).

Posesia presupune un element material concretizat prin actele de stăpânire asupra imobilului și un element subiectiv constând în convingerea posesorului că stăpânește pentru sine, că exercită pentru sine atributele dreptului de proprietate în putere proprie și nu ca urmare a permisiunii acordate de o altă persoană.

În ceea ce privește primul element al posesiei, instanța reține că reclamantul a reușit probarea împrejurării că este întrunită în cauză însă numai în privința suprafeței de teren primită cu titlu de lot in folosință de la CAP Uricani, suprafață pe care și-a edificat o casă de locuit și pentru care a achitat impozitele. Pentru suprafața suplimentară identificată de expert reclamantul nu a făcut în mod convingător dovada faptului că a avut posesia materială asupra acestei suprafețe suplimentare în tot timpul prescris de lege, respectiv 30 ani.

Astfel însuși faptul că reclamantul a introdus acțiunea pentru suprafața de 336 mp pentru ca ulterior să realizeze că în fapt deține de peste 30 de ani în posesie 839 mp, respectiv mai mult decât dublul acestei suprafețe este îndoielnic, deoarece diferența identificată de expert excede unei simple erori de apreciere.

De asemenea depoziția martorului propus nu este de natură a forma convingerea instanței asupra faptului că diferența de teren identificată de expert a intrat efectiv în stăpânirea reclamantului în aceeași epocă cu cea în care i-a fost atribuită suprafața de 336 mp. Martorul propus în susținerea cererii de „mărire a câtimii obiectului” nu a manifestat consecvență cu privire la suprafața de teren stăpânită de reclamant iar faptul că în registrul posesorilor pentru anul 1991 pentru __________________________________ în calitate de posesor o altă persoană vine să întărească ideea că reclamantul nu a deținut posesia materială a terenului suplimentar în același interval de timp.

În ceea ce privește elementul subiectiv al posesie pentru suprafața de 336 mp instanța reține că probele administrate nu confirmă faptul că reclamantul a stăpânit sub nume de proprietar terenul de 336 mp din momentul dării în folosință.

Astfel cum s-a arătat anterior reclamantul a achitat către CAP Uricani până în anul 1993 o sumă de bani cu titlu de preț al folosinței terenului iar până în anul 2005 a achitat impozit pentru/în numele persoanei care i-a transmis dreptul de folosință.Conform art. 1853 Cod civil :” actele ce exercitam sau asupra unui lucru al altuia, sub nume precar, adica in calitate de locatari, depozitari, uzufructuari etc., sau asupra unui lucru comun, in puterea destinatiei legale a aceluia, nu constituie o posesiune sub nume de proprietar”, iar conform art. 1855 Cod civil :” cand posesorul a inceput a poseda pentru altul, se presupune ca a conservat aceeasi calitate, daca nu este proba contrarie”.

Rezultă așadar că în contextul în care reclamantul a început stăpânirea materială a a suprafeței de 337 mp cu titlu precar, fiindu–i dat cu titlu de lot în folosință, se presupune că a conservat aceeași calitate dacă nu se face dovada contrară, respectiv dovada intervertirii detenției precare în posesie în unul din modurile prevăzute expres de art.1858 Cod civil.

În ceea ce privește diferența de suprafață de teren identificată de expert, în condițiile în care instanța a concluzionat anterior în sensul că reclamantul nu a dovedit elementul material al posesie pentru această suprafață vreme de 30 ani, cu atât mai mult elementul subiect nu transpare din probele cauzei, mai ales în contextul în care reclamantul însuși, la debutul acțiunii de față, nu a avut reprezentarea faptului că a posedat sub nume de proprietar o suprafață de teren cu întinderea relevată de raportul de expertiză.

Pentru motivele expuse, reținând că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile legale pentru a constata dobândirea de către reclamant a dreptului de proprietate asupra terenului de 839 mp , va respinge acțiunea ca neîntemeiată.

Împotriva acestei sentințe in termen legal a declarat recurs reclamantul D______ V_____, criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie, respectiv:

A probat in fata instanței de fond exercitarea continua a posesiei in calitate de proprietar asupra imobilelor. De la data dobândirii posesiei asupra terenului in anul 1963 au trecut aproape 49 de ani iar de la data la care a edificat casa de locuit au trecut aproximativ 46 de ani. Instanța de fond a apreciat greșit asupra probatoriului , respectiv asupra faptului ca pentru suprafața de 336 mp nu ar exista elementul subiectiv al posesiei ca si faptul ca nu a avut posesia materiala si asupra suprafeței suplimentare de teren fata de lotul in folosința primit.

A probat posesia utila, sub nume de proprietar cu chitanțele de plata a impozitului, depoziția martorului audiat, raportul de expertiza. A solicitat constatarea uzucapiunii numai pentru 370 mp pentru ca doar cu aceasta suprafața figura in evidentele fiscale. Nu se poate retine constatarea instanței de fond conform căreia introducând acțiunea pentru o suprafața de 336 mp ar fi îndoielnica realizarea ulterioara a reclamantului ca detine de peste 30 de ani suprafața de 839 mp motivat de faptul ca întinderea suprafeței de teren identificata de expert nu se datorează unei simple erori de apreciere ci situației reale constatate in teren. Concluziile expertizei se coroborează cu restul probelor, martorul a declarat ca nu au fost modificate granițele proprietății.

In privința elementului subiectiv susține ca din momentul darii in folosința a deținut terenul sub nume de proprietar , insasi faptul edificării unei case locuit ce constituie domiciliul sau demonstrând intenția de a stăpâni terenul ca proprietar.

Achitarea impozitului pentru acest teren s-a făcut in nume personal si nu in numele persoanei care i-a transmis dreptul de folosința, eventualele inconsecvențe din cuprinsul chitanțelor datorându-se erorilor funcționarilor.

Nu se poate retine faptul ca nu a facut dovada intervertirii detenției precare in posesie intrucat de la momentul luării in stăpânire materiala a suprafeței de teren indicate in acțiune s-a comportat ca un veritabil proprietar al acesteia. Solicita a fi avute in vedere si erorile din sentinta recurata privind întinderea suprafeței de teren asupra careia se poarta judecata. Instanța a aplicat greșit dispozițiile legale referitoare la posesia si detenția precara prin raportare la situația reclamantului.

Excepția de lipsa calitate procesuala pasiva invocata de către paratul Municipiul Iași a fost corect soluționata. Solicita admiterea recursului, admiterea acțiunii.

Recursul este nefondat si va fi respins pentru următoarele considerente:

Instanța de fond retine corect si lipsa dovezilor privind actele materiale de folosința asupra terenului ce excede suprafeței de 336 mp primit ca lot in folosința de la Cap Uricani cat si lipsa dovezilor privind elementul subiectiv ce caracterizează posesia in privința întregii suprafețe de teren.

Chiar daca terenul figurează in prezent in evidentele fiscale ale municipalității cu suprafața de 337 mp, Tribunalul constata ca plata impozitului pentru clădire si teren s-a operat in folosul “Cap Uricani prin D______ V_____”, in mod repetat, la intervale diferite de timp, așa cum o demonstrează parte din chitanțele aflate la filele 10-23.

Nu poate fi primita susținerea recurentului conform căreia aceasta mențiune este rezultatul unei erori a funcționarilor care au operat plata. Aceasta mențiune apare in mai multe chitanțe, corespunzătoare mai multor ani, începând cu anul 1994 si este motivata de mențiunile cu care aceste imobile figurează in evidentele municipalității. Ele se corelează cu datele rezultate din dosar potrivit cărora terenul in suprafața de 337 mp a fost primit de către reclamantul din speța “defalcat din dreptul de lot in folosința repartizat cooperatoarei T______ T______ de la aceeași adresa” ( adresa nr. 689 din 14.09.1966 a C.A.P. Uricani, fila 6 dosar fond ). Se menționează faptul ca terenul a fost deținut in folosința .

Prin urmare terenul in suprafață de 337 mp pentru care s-a solicitat constatarea îndeplinirii condițiilor pentru uzucapiunea de lunga durata a fost primit de către reclamant ca lot in folosința( fiind defalcat dintr-o suprafața de teren cu acest regim juridic), așadar la data intrării in stăpânirea acestuia reclamantul a știut si a acceptat folosința terenului despre care cunoștea ca dreptul de proprietate nu-i aparține.

Faptul ca aici si-a edificat o casa in care a locuit pana astăzi nu constituie caz de intervertire a detenției precare in posesie utila, sub nume de proprietar cata vreme potrivit cererii din 28.02.1971 si după edificarea casei a precizat ca terenul este de la Cap Uricani, așadar a afirmat proprietatea acesteia.

Nu s-au probat alte împrejurări, ulterioare acestui moment, care sa constituie un caz de intervertire a detenției precare in posesie utila, prin urmare Tribunalul stabilește ca pe toata durata folosinței terenului primit in folosința de la Cap Uricani reclamantul a cunoscut si a acceptat folosința unui teren aparținând altui proprietar.

Oricare ar fi durata sa, detenția precara nu poate fundamenta prescripția achizitiva, fiind lipsita de elementul volițional.

Aceleași considerente susțin soluția de respingere a acțiunii și pentru terenul ce excede limitei lotului primit in folosință, întrucât probatoriul administrat denotă că întreaga suprafața de 839 mp constituie un tot unitar, in raport de care reclamantul nu putea adopta decât o atitudine unitară, aceea de detentor precar.

Pentru motivele expuse recursul se dovedește a fi nefondat, urmează a fi respins in temeiul art. 312 alin 1 cod pr.civilă, sentința va fi menținută ca legală și temeinică.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul declarat de reclamantul D______ V_____ împotriva sentinței civile 7561/27.05.2014 pronunțată de Judecătoria Iași, sentință pe care o menține.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi 9.04.2015.

Președinte, C_____ D______	Judecător, Doinița T_________	Judecător, I____ D________
	Grefier, G_______ I_____

Red. și tehn./T.D./15.07.2015/2 ex

Judecătoria Iași: D______ C____ E____