Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXXOperator 2711

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA

SECȚIA PENALĂ

DECIZIA PENALĂ Nr. 636/R

Ședința publică de la 23 Mai 2013

Completul compus din:

PREȘEDINTE G_______ B_______

Judecător L____ Ani B_____

Judecător A___ N___

Grefier A______ B____

Ministerul Public este reprezentat de procuror E____ B_____ din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara.

Pe rol se află judecarea recursurilor declarate de inculpata L________ D____ R_____ și partea civilă __________________ împotriva sentinței penale nr. 138/22.03.2013, pronunțată de Judecătoria Caransebeș în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX.

La apelul nominal făcut în ședința publică lipsește inculpata recurentă, pentru care se prezintă avocat C______ F_____ din cadrul Baroului T____, cu împuternicire avocațială la dosar; lipsesc partea civilă recurentă __________________, părțile civile intimate, părțile vătămate intimate și părțile responsabile civilmente.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursurilor.

Avocat C______ F_____, pentru inculpata recurentă L________ D____ R_____ solicită admiterea recursului astfel cum a fost motivat. Solicită schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prev. de art. 215 al. 4 C.p. cu aplic. art. 41 al. 2 C.p. în infracțiunea prev. de art. 84 alin. 1 pct. 2 din L. 58/1934 cu aplic. art. 41 al. 2 C.p. și să se aplice inculpatei o pedeapsă cu amendă penală. În subsidiar solicită achitarea inculpatei în temeiul art. 10 lit. d C.p.p. pentru infracțiunea de înșelăciune, nefiind întrunite elementele constitutive ale acestei infracțiuni. Menționează că inculpata a derulat relații de afaceri și a lăsat file CEC în alb ca garanție, că societatea inculpatei nu avea în orice moment disponibil în cont, că inculpata nu a indus în eroare părțile civile. Mai arată că inculpata a încălcat legea specială și se impune schimbarea încadrării juridice. Cu privire la achitare, arată că lipsește elementul subiectiv al infracțiunii de înșelăciune. În latura civilă arată că din cel de-al doilea raport de expertiză rezultă că există patru părți civile care pot ridica pretenții. Solicită respingerea recursului părții civile ca nefondat, din expertiză nerezultând vreun prejudiciu, iar partea civilă nu se afla în relații directe cu societatea inculpatei, fiind doar girant.

Procurorul pune concluzii de respingere a recursurilor declarate în cauză, sentința fiind legală și temeinică, în mod corect fiind reținută în sarcina inculpatei infracțiunea și pedeapsa aplicată fiind just individualizată.

INSTANȚA

Deliberând asupra recursurilor de față, constată următoarele:

P___ sentința penală nr. 138 din 22.03.2013, pronunțată de Judecătoria Caransebeș în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, în baza art. 215 al. 4 Cod penal cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal și art. 74-76 Cod penal, a fost condamnată inculpata L________ D____ R_____, la pedeapsa de 5 luni închisoare. În baza art. 84 pct. 2 și 3 din Legea 59/1934 cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal și art. 74-76 Cod penal, a fost condamnată inculpata L________ D____ R_____, la pedeapsa de 3 luni închisoare. În baza art. 33 lit. a Cod penal raportat la art. 34 lit. b Cod penal s-a dispus ca inculpata să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 5 luni închisoare. S-a făcut aplicarea art. 71-64 lit. a – teza II, lit. b Cod penal. În baza art. 81 alin. 1 Cod penal, a fost suspendată condiționat executarea pedepsei de 5 luni închisoare, pe un termen de încercare de 2 ani și 5 luni, în condițiile art. 82 Cod penal. În baza art. 71 alin. 5 Cod penal, a fost suspendată executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii. Conform art. 359 Cod procedură penală, s-a atras atenția inculpatei asupra disp. art. 83 Cod penal, a căror nerespectare poate atrage revocarea suspendării condiționate. În baza art. 14 raportat la art. 346 Cod procedură penală, cu aplicarea art. 998-999 Cod civil a fost obligată inculpata față de părțile civile la plata următoarelor sume: 938,36 lei către partea civilă _________________________; 501,79 lei către partea civilă _______________ S______; 1080,60 lei către partea civilă ______________ Orșova; 6463,49 lei către partea civilă ____________________ Cluj N_____. S-a luat act că pretențiile celorlalte părți civile au fost achitate, așa cum rezultă din expertiza contabilă întocmită de ec. G______ F_____, ec. M____ A_____ și ec. B____ M_____. În baza art.191 alin.1 Cod procedură penală, inculpata a fost obligată la plata sumei de 1000 lei cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:

P___ rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Caransebeș din data de 30.09.2009, înregistrat la instanță sub nr. XXXXXXXXX08.10.2009, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatei L________ D____-R_____, pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune și emitere de CEC-uri fără a avea la tras disponibil suficient și emitere de CEC-uri cu dată falsă sau cărora le lipsește unul din elementele esențiale, fapte prev. și ped. de art. 215 alin. 4 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, și art. 84 pct. 2 și 3 din Legea nr. 59/1934,cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, ambele cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.

P___ sentința penală nr. 338/29.06.2012, pronunțată în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX, Judecătoria Caransebeș a admis cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de inculpata L________ D____-R_____, prin apărător. A dispus schimbarea încadrării juridice a infracțiunii de înșelăciune prev. și ped. de art. 215 al. 4 Cod penal, infracțiunea de „emitere file CEC fără a avea la tras disponibil suficient și emitere de CEC-uri cu dată falsă sau cărora le lipsește unul din elementele esențiale, fapte prev. și ped. de art. 84 pct. 2 și 3 din Legea nr. 59/1934 cu aplic. art. 41 al. 2 Cod penal. În baza art. 84 pct. 2 și 3 din Legea nr. 59/1934 cu aplic. art. 41 al. 2 Cod penal, a fost condamnată inculpata L________ D____ R_____, la pedeapsa de 15.000 lei amendă penală. S-a atras atenția inculpatei asupra dispozițiilor art. 63 ind. 1 Cod penal. Au fost respinse ca inadmisibile acțiunile civile formulate de părțile civile __________________, _________________________ - prin lichidator judiciar Rtsz Partners, ______________ S______, __________________ SRL, ______________, SC C______ I____ SRL-Suc. D___, ____________________ B____. În baza art. 191 al.1 Cod proc.penală, a fost obligată inculpata L________ D____-R_____ la plata sumei de 1000 lei cheltuieli judiciare către stat.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs P________ de pe lângă Judecătoria Caransebeș.

P___ decizia penală nr. 1594/R a Curții de Apel Timișoara, în baza art. 385 ind. 15 pct. 2 lit. c Cod procedură penală, s-au admis recursurile declarate de P________ de pe lângă Judecătoria Caransebeș și inculpata L________ D____-R_____ împotriva sentinței penale nr. 338/29.06.2012, pronunțată de Judecătoria Caransebeș în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX, s-a casat sentința recurată și s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la Judecătoria Caransebeș. În baza art. 192 al. 3 Cod proc.penală, cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia. În baza art. 189 Cod proc.penală, s-a dispus plata sumei de 200 lei, reprezentând onorariu avocat din oficiu, din contul Ministerului Justiției, în contul baroului T____.

În motivarea deciziei penale sus amintite, Curtea de Apel Timișoara a reținut că instanța de fond a fost învestită cu judecarea infracțiunilor prev. de art. 215 al. 4 Cod penal și art. 84 al. 2 și 3 din Legea nr. 59/1934.

Dispozițiile procesual penale cuprinse în art. 356 Cod proc. penală prevăd pentru sentință, necesitatea arătării temeiurilor de fapt și de drept ale soluției pronunțate cu privire la latura penală cât și cea civilă a cauzei. Lipsa de motivare a soluției face ca hotărârea judecătorească să nu fie convingătoare, să lase o suspiciune asupra conformității sale cu legea și adevărul.

Prima instanță a menționat doar că din probele administrate în cauză, respectiv declarația inculpatei, declarațiile de martor și celelalte probe administrate în faza de urmărire penală, a rezultat că inculpata nu a avut intenția de a induce în eroare partenerii contractuali.

S-a reținut că hotărârea primei instanțe este complet nemotivată, fapt ce împiedică instanța de control judiciar să poată realiza un examen eficient asupra motivelor ce a determinat judecătorul cauzei să pronunțe soluția adoptată.

Nemotivarea primei instanțe nu poate fi acoperită prin soluția dată de instanța de recurs, câtă vreme lipsesc cu desăvârșire motivele avute în vedere de instanța de fond la pronunțarea unei soluții pentru a se putea verifica legalitatea și temeinicia sentinței penale recurate.

În modul în care a procedat instanța de fond, hotărârea atacată este supusă arbitrariului, care nu poate caracteriza activitatea de judecată, și cu atât mai puțin o hotărâre care are drept consecință condamnarea unei persoane. Prima instanță nu a arătat în concret probele care stabilesc lipsa intenției de inducere în eroare, modul în care a înlăturat declarațiile părților civile care au susținut contrariul, iar după analizarea și interpretarea probatoriului administrat în cauză să motiveze soluția adoptată, atât cu privire la latura penală, cât și cu privire la latura civilă.

Chiar dacă obligația impusă instanțelor naționale prin disp. art. 6 din Convenție, de a-și motiva deciziile (cauza B_____ împotriva României), nu presupune existența unui răspuns detaliat la fiecare problemă ridicată, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis că trebuie să fie examinate în mod real problemele esențiale care au fost supuse analizei instanței, iar în considerentele hotărârii să fie redate argumentele care au condus la pronunțarea acesteia.

În speță, s-a reținut tot prin aceeași decizie a Curții de Apel Timișoara, este de observat că instanța de fond nu a motivat soluția pronunțată, limitându-se la o singură frază în analizarea probelor dosarului, neefectuând un examen propriu și obiectiv al probelor și mijloacelor de probă.

Cu ocazia rejudecării, s-a dispus ca instanța de fond să administreze și să analizeze probele din care rezultă că părțile civile cunoșteau împrejurarea că nu există disponibilul necesar și în funcție de această analiză, să stabilească încadrarea juridică corectă a faptelor reținute în sarcina inculpatei, precum și, în cazul în care există, prejudiciul produs.

Cauza s-a reînregistrat la Judecătoria Caransebeș sub nr. XXXXXXXXXXXXXX.

La dosar s-au administrat probe cu înscrisuri, în faza de judecată, s-a efectuat o expertiză contabilă de către expert contabil P___ Ș_____, o expertiză contabilă de 3 experți contabili: G______ F_____, M____ A_____ și B____ M_____, a fost audiată inculpata, s-au audiat martorii: P______ Ș________ M______, Țâmboi A_____-L________, L________ N_____-I____, L________ P____. De asemenea, în faza de urmărire penală s-au administrat următoarele probe: raport de constatare tehnico-științifică privind semnătura trăgătorului de pe filele CEC, declarațiile părților vătămate D____ A___-A_____, D_______ I__, L____ V_____, D_____ G_______, P________ I__, V____ N______, V_____ B_______-M______, Viericiu D______, A______ G_______, Șerpou A___-I____, M_____ O______-A__, M______ G_______, P______ Tănțica, N_______ D__-L____, M____ M______, Bacsi I____, Mititescu G______-D______, B_______ V_____, iar din ansamblul probelor administrate în cauză, instanța de fond a reținut în fapt următoarele:

La data de 25.06.2007, inculpata L________ D____ R_____, în calitate de administrator la _____________, a emis fila CEC ________ 313 nr. xxxxxxxx în valoare de 1901,32 lei către ___________________ ______________________ a avea disponibil în cont. Fila CEC a fost refuzată la plată întrucât plătitorul se afla în interdicție bancară. Reprezentantul ___________________ ________________________ A___ A_____, a declarat că suma de 1901,32 lei a fost încasată de la _____________ și nu se mai constituie parte civilă în cauză.

La data de 09.07.2007, inculpata L________ D____ R_____, în calitate de administrator la _____________, a emis fila CEC ________ 313 cu nr. xxxxxxxxx în valoare de 3296,30 lei pentru _____________________, care l-a girat pentru ______________, care ulterior l-a girat pentru ______________ Orșova, filă CEC care a fost refuzată la plată întrucât a fost emisă de un trăgător aflat în interdicție bancară, CEC-ul aparținând unui set de instrumente retras din circulație. În cursul urmăririi penale, numitul M____ I__ – administratorul _______________ a declarat că nu se constituie parte civilă în cauză, deoarece prejudiciul a fost recuperat.

La data de 25.06.2007, inculpata L________ D____ R_____, în calitate de administrator la _____________, a emis fila CEC ________ 313 nr. xxxxxxxx în valoare de 766,41 lei pentru ______________ Satu-M___, filă care a fost refuzată la plată din cauza lipsei totale de disponibil în cont. La data de 03.07.2007 a emis fila CEC ________ 313 nr. xxxxxxxx în valoare de 1850 lei; la data de 05.07.2007 a emis fila CEC ________ 313 nr. xxxxxxxx în valoare de 1850 lei, iar la data de 09.07.2007 a emis fila CEC ________ 313 nr. xxxxxxxx în valoare de 1850 lei pentru _________________________, file CEC ce au fost ulterior girate pentru ______________ Satu M___. Filele CEC au fost refuzate la plată din cauza lipse totale de disponibil în cont și aparțineau unui set de instrumente retras din circulație. Prejudiciul total creat de ______________ Satu M___ a fost de 6314,41 le, din care s-a recuperat suma de 3450 lei. Partea vătămată L____ V_____, administrator al ______________ Satu M___, a declarat în cursul urmăririi penale, că deși prejudiciul nu a fost recuperat în întregime, nu se constituie parte civilă în cauză.

La data de 27.06.2007, inculpata L________ D____ R_____, în calitate de administrator la _____________, a emis fila CEC _______ emis fila CEC ________ 313 nr. xxxxxxxx în valoare de 1500 lei pentru ___________________, filă CEC care a fost, ulterior, girată pentru __________________ SRL Drobeta T____ S______, fiind refuzată la plată din cauza lipsei totale de disponibil în cont. Fila CEC a fost emisă de un trăgător aflat în interdicție bancară. Partea vătămată D_____ G_______ – administrator al __________________ SRL Drobeta T____ S______, a declarat în cursul urmăririi penale că se constituie parte civilă cu suma de 1500 lei.

La data de 25.06.2007, inculpata L________ D____ R_____, în calitate de administrator la _____________, a emis fila CEC ________ 313 nr. xxxxxxxx în valoare de 489,50 lei pentru _________________ Băile Herculane, fila fiind refuzată la plată din cauza lipsei totale de disponibil în cont. Partea vătămată P________ I__, administrator al _________________ Băile Herculane, a declarat că nu se constituie parte civilă în cauză, întrucât prejudiciul a fost recuperat.

La data de 29.06.2007, inculpata L________ D____ R_____, în calitate de administrator la _____________, a emis fila CEC ________ 313 nr. xxxxxxxx, la data de 06.07.2007 fila CEC ________ 313 nr. xxxxxxxx, la data de 13.07.2007 fila CEC ________ 313 nr. xxxxxxxx, la data de 20.07.2007 fila CEC ________ 313 nr. xxxxxxxx, iar la data de 27.07.2007 fila CEC ________ 313 nr. xxxxxxxx pentru __________________ din Drobeta T____ S______, valoarea totală fiind de 10.000,06 lei. Filele CEC au fost refuzate la plată din cauza lipsei total de disponibil în cont. În cursul urmăririi penale, partea vătămată V____ N______ – administrator al __________________ Drobeta T____ S______, a declarat că și-a recuperat prejudiciul, motiv pentru care nu se constituie parte civilă în cauză.

La data de 29.06.2007, inculpata L________ D____ R_____, în calitate de administrator la _____________, a emis fila CEC ________ 313 nr. xxxxxxxx în valoare de 2500 lei pentru ______________ Drobeta T____ S______, fila fiind refuzată la plată din cauza lipsei totale de disponibil în cont. Partea vătămată V_____ B_______ M______ – administrator al ______________ SRL Drobeta T____ S______ a declarat că și-a recuperat prejudiciul și nu se constituie parte civilă în cauză.

La data de 26.06.2007, inculpata L________ D____ R_____, în calitate de administrator la _____________, a emis fila CEC ________ 313 xxxxxxxx în valoare de 2225,30 lei, pentru __________________, care a girat-o pentru _____________ , filă care a fost refuzată la plată din cauza lipsei totale de disponibil în cont, trăgătorul fiind în interdicție bancară. Partea vătămată Viericiu D______ – administrator al _____________ că și-a recuperat prejudiciul în întregime și nu se constituie parte civilă în cauză.

La data de 30.06.2007, inculpata L________ D____ R_____, în calitate de administrator la _____________, a emis fila CEC ________ 313 xxxxxxxx în valoare de 1245,66 lei, iar la data de 06.07.2007 a emis fila CEC ________ 313 nr. xxxxxxxx în valoare de 1120,70 lei, pentru _______________________ care au fost refuzate la plată din cauza lipsei totale de disponibil în cont. Directorul economic al _________________________, A______ G_______, a declarat că prejudiciul suferit este de xxxxx,88 lei, diferența de sumă reprezentând livrări de marfă pentru care au fost emise bilete la ordin, sumă cu care se constituie parte civilă în cauză.

La data de 20.06.2007, inculpata L________ D____ R_____, în calitate de administrator la _____________, a emis fila CEC ________ xxxxxxxxxxx în valoare de 501,79 lei pentru ______________ S______, filă care a fost refuzată la plată din cauza lipsei totale de disponibil în cont. Reprezentantul ______________ S______ – Șerpou A___ I____ a declarat în cursul urmăririi penale că prejudiciul nu a fost recuperat de societatea pe care o reprezintă și se constituie parte civilă cu suma de 501,79 lei.

La data de 28.06.2007, inculpata L________ D____ R_____, în calitate de administrator la _____________, a emis fila CEC ________ 313 nr. xxxxxxxx în valoare de 1154 lei pentru ____________________ Timișoara, fila fiind refuzată la plată din cauza lipsei totale de disponibil în cont și trăgător aflat în interdicție bancară. M_____ O______ A__ – administrator al ____________________ a declarat nu se constituie parte civilă în cauză. La data de 25.09.2009, înv. L________ D____ R_____ a depus la dosarul de urmărire penală copia chitanței nr. xxxxxxx/14.11.2008 din care rezultă că a achitat prejudiciul creat ____________________ Timișoara, în valoare de 1154 lei.

La data de 23.06.2007, inculpata L________ D____ R_____, în calitate de administrator la _____________, a emis fila CEC ________ 313 nr. xxxxxxxx în valoare de 2500 lei pentru _________________________, care a girat-o către __________________ SRL Reșița, filă care a fost refuzată la plată din cauza lipsei totale de disponibil în cont, trăgătorul fiind în interdicție bancară. Partea vătămată M______ G_______ – administrator al __________________ SRL s-a constituit parte civilă cu suma de 2500 lei, întrucât prejudiciul nu a fost recuperat.

La data de 01.06.2007, inculpata L________ D____ R_____, în calitate de administrator la _____________, a emis fila CEC ________ 313 nr. xxxxxxxx în valoare de 1080,60 lei pentru ______________ din Drobeta T____ S______, fila fiind refuzată la plata din cauza lipsei totale de disponibil în cont. Partea vătămată P______ Tănțica, administrator al ______________ Orșova, s-a constituit parte civilă în cursul urmăririi penale, cu suma de 1080,60 lei, întrucât prejudiciul nu a fost recuperat.

La data de 10.06.2008, inculpata L________ D____ R_____, în calitate de asociată în cadrul _______________________ SRL, a emis fila CEC ________ 308 nr. xxxxxx în valoare de xxxxx,49 lei pentru _____________________ D___, fila fiind refuzată la plată pentru lipsa totală de disponibil în cont și fiind emisă de un trăgător aflat în interdicție bancară și aparținând unui set de instrumente care a fost retras din circulație. O parte a prejudiciului creat a fost achitat de _______________________ SRL, rămânând de recuperat suma de 6463,49 lei, sumă cu care _____________________ D___ – prin reprezentant M____ M______, a declarat că se constituie parte civilă în cauză.

La data de 15.06.2008, inculpata L________ D____ R_____, în calitate de asociată în cadrul _______________________ SRL, a emis fila CEC ________ 308 nr. xxxxxx în valoare de 7899,55 lei pentru ____________________ B____, fila fiind refuzată la plată pentru lipsă totală disponibil în cont, în cazul prezentării înainte de expirarea termenului de prezentare, CEC emis de un trăgător aflat în interdicție bancară și aparținând unui set de instrumente care a fost retras din circulație. Partea vătămată Mititescu G______ D______ – administrator al ____________________ B____ a declarat că prejudiciul creat este de 7899,55 lei, din care a fost achitată suma de 2500 lei și se constituie parte civilă în cauză cu suma de 5399,55 lei.

În declarația dată în faza de urmărire penală, inculpata L________ D____-R_____ a arătat că, în momentul emiterii filelor CEC, în contul bancar nu erau sumele disponibile pentru aceste plăți, din sumele disponibile se făceau plăți scadente, urmând ca până la data scadentă să intre în cont și alte sume de bani. În luna iunie 2007, __________________ în insolvență de plată și contul bancar a fost blocat, situație în care contul nu a mai fost alimentat și filele introduse la plată au fost refuzate.

În fața instanței, în declarația de la fila 239 dosar, inculpata a declarat că își menține declarațiile date în cursul urmăririi penale, recunoaște și regretă faptele săvârșite.

Așa cum rezultă din raportul de expertiză contabilă întocmit de economist M____ A_____, B____ M_____, G______ F_____, inculpata L________ D____-R_____, în calitate de administrator și asociat la firmele _____________, SC Pama International SRL și respectiv asociat la ___________________, în perioada 2006- 2008 a achiziționat mărfuri de la mai multe societăți pentru care s-a angajat să le plătească la un anumit interval de timp după ridicarea mărfii, plata fiind garantată cu file CEC în alb, și respectiv bilet la ordin.

Pentru mărfurile neachitate la scadență, furnizorii, respectiv beneficiarii filelor CEC au completat și introdus la plată aceste file CEC, dar nu au fost decontate de către tras din mai multe motive: lipsă disponibil, trăgător în interdicție bancară, CEC retras din circulație, creând un prejudiciu societăților implicate în aceste operațiuni, astfel:

- _________________________ - 2.866,41 lei, prejudiciu direct, cu mențiunea că partea vătămată nu se constituie parte civilă în procesul penal;

- ______________ Dr. Tr.-S______ - 2.225,30 lei, prejudiciu direct, cu mențiunea că partea vătămată, prin administrator Viericiu D______, nu se constituie parte civilă în procesul penal;

- _________________________ - 936,36 lei, prejudiciu direct, se constituie parte civilă în procesul penal cu suma de 18.568,88 lei - diferența de 17.630,52 lei (18.568,88- 938,36), reprezentând-o contravaloarea mărfii livrate pentru care au fost emise bilete la ordin;

- ______________ S______ - 501,79 lei, prejudiciu direct, firma respectivă se constituie parte civilă în procesul penal;

- __________________ SRL - 2.500 lei - prejudiciu indirect, fila CEC fiind primită pe baza girării de către beneficiarul M______ G_______ – administrator al T__ 94 G_______, se constituie parte civilă în procesul penal. În fapt, prejudiciul este direct al _________________________ care nu se constituie parte civilă în procesul-penal, între emitentul CEC-ului (P_____) și T__ G_______ SRL neexistând relații directe comerciale;

- ______________ Orșova - 1.080,60 lei - prejudiciu direct, firma respectivă se constituie parte civilă în procesul penal;

- ____________________ - 6.463,49 lei prejudiciu direct, firma se constituie parte civilă în procesul penal;

- _____________________ B____ - 5.399, 55 lei, prejudiciu direct, firma respectivă se constituie parte civilă în procesul penal;

-_________________ SRL Mioveni - 16.000 lei, prejudiciu indirect, fila CEC fiind primită pe baza girării de către beneficiarul direct _________________________ cu mențiunea că partea vătămată - prin administrator B_______ V_____, nu se constituie parte civilă în procesul penal. În fapt, prejudiciul este direct al _________________________ care nu se constituie parte civilă în procesul penal, între emitentul cecului (D____ P___ Company) și Alcar, neexistând relații directe comerciale.

În timpul derulării procesului penal, o parte din prejudiciul creat prin emitere de file CEC fără acoperire, a fost, pentru anumiți furnizori, achitat în totalitate, pentru alții achitat parțial.

Din prejudiciul total de 37.975,50 lei, scăzând situațiile pentru care părțile nu se constituie parte civilă în procesul penal, ca urmare a achitării ulterioare, rămâne un prejudiciu pentru care părțile se constituie parte civilă în procesul penal, astfel:-partea civilă: _________________________-938,36 lei; ______________ S______- 501,79 lei; ______________ Orșova-1.080,60 lei; ____________________ Cluj-N_____-6.463,49 lei.

Martorii audiați în cursul judecății și în faza de urmărire penală au arătat faptul că au primit file CEC completate în alb la livrarea mărfii, neavând cunoștință de situația firmei inculpatei și de imposibilitatea efectuării plăților.

Beneficiarii CEC-urilor nu au cunoscut lipsa descoperirii în cont a CEC-urilor, fiind induși în eroare în scopul ca inculpata să obțină un folos material injust, cauzând totodată o pagubă posesorilor CEC-urilor.

Inculpata, la rândul ei, deși avea cunoștință că nu are disponibil în cont și firma are greutăți financiare, a eliberat sistematic CEC-uri fără acoperire.

Apărarea inculpatei că nu a avut intenția de a induce în eroare partenerii contractanți este neîntemeiată, întrucât așa cum rezultă din declarația ei, la data emiterii filelor CEC, aceasta a cunoscut că nu are disponibil în bancă și, în mod fraudulos, nu a adus la cunoștință nici partenerilor contractanți acest aspect, lăsând să se înțeleagă că relațiile contractuale cu partenerii comerciali se desfășurau normal.

Susținerile inculpatei privind lipsa intenției ca element constitutiv al infracțiunii de înșelăciune sunt infirmate de materialul probator administrat, de modalitatea de comitere a infracțiunilor, fiind evidentă intenția inculpatei de a induce în eroare la emiterea filelor CEC care nu aveau acoperire. Chiar poziția inculpatei care preciza că aștepta să-i intre în cont anumite sume de bani din alte contracte, relevă împrejurarea că în momentul emiterii CEC-ului aceasta nu avea disponibil în cont. Chiar și în aceste condiții, inculpata a continuat emiterea de CEC-uri. În privința prejudiciului creat părților vătămate (civile), rezultă clar că aceasta este consecința activităților de inducere în eroare a acestora.

Este cert că în speță devin incidente concluziile deciziei nr. IX/24.10.2005 ale ÎCCJ (recurs în interesul legii, pct. 1), în care se arată că: „Fapta de emitere a unui CEC,asupra unei instituții de credit asupra unei persoane, știind că pentru valorificarea lui nu există provizia sau acoperirea necesară, precum și fapta de a retrage, după emitere provizia, în total sau în parte,ori de a interzice trasului de a plăti înainte de expirarea termenului de prezentare,în scopul de a obține pentru sine sau pentru altul un folos material injust, dacă s-a produs o pagubă posesorului CEC-ului, constituie infracțiunea de înșelăciune prev. de art. 215 al. 4 din Codul Penal”.

S-a reținut de către prima instanță că în drept, fapta inculpatei L________ D____-R_____ de a emite file CEC, știind că pentru valorificarea lor nu există provizia sau acoperirea necesară, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune, faptă prev. și ped. de art. 215 al. 4 Cod penal, cu aplic. art. 41 al. 2 Cod penal.

Sub aspectul laturii obiective, elementul material al infracțiunii de înșelăciune constă într-o acțiune de inducere în eroare prin prezentarea ca adevărat a unui fapt mincinos, emiterea de CEC-uri, cunoscând că nu există disponibil în cont pentru plata acestora, determinarea terților de a încheia acte juridice.

Rezultatul socialmente periculos constă în crearea unui prejudiciu material în patrimoniul societăților, cu care inculpata-în calitate de administrator a intrat în raporturi juridice.

Relația de cauzalitate dintre acțiunea inculpatei și rezultatul produs este una de tip cauză-efect.

Sub aspectul laturii subiective s-a reținut comiterea infracțiunii cu forma de vinovăție cu intenție directă, inculpata prevăzând și urmărind rezultatul faptei sale, respectiv crearea unui prejudiciu părților civile prin acțiunile sale.

S-a reținut, de asemenea, comiterea infracțiunii în formă continuată, prev. de art. 41 al. 2 Cod penal, inculpata acționând la diferite intervale de timp, în baza unei rezoluții infracționale unice, respectiv după ______________________________ cu părțile civile în cursul anului 2007-2008, a cumpărat marfă de la aceste societăți în mod repetat, emițând mijloace de plată fără acoperire.

Fapta inculpatei L________ D____-R_____ de a emite file CEC fără a avea la tras disponibil suficient, cu dată falsă sau le lipsește unul din elementele esențiale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor de „Emitere de CEC-uri fără a avea la tras disponibil suficient”, faptă prev. de art. 84 pct. 2 din Legea nr. 59/1934 cu aplic. art. 41 al. 2 Cod penal și „Emitere de CEC-uri cu dată falsă sau cărora le lipsește unul din elementele esențiale”, fapte prev. și ped. de art. 84 pct. 3 din Legea nr. 59/1934 cu aplic. art. 41 al. 2 Cod penal.

Astfel, elementul material al infracțiunii constă în acțiunea de emitere a unui CEC, cunoscând că în contul respectiv nu există disponibil bănesc necesar, această acțiune având ca urmare lezarea valorilor sociale legate de încrederea acordată de legiuitor titlului de valoare menționat.

Cu privire la latura subiectivă a infracțiunii, instanța a reținut că inculpata a acționat cu intenție directă, în condițiile în care, deși nu a urmărit producerea urmării socialmente periculoase, a acceptat totuși posibilitatea producerii acesteia, cunoscând sau având obligația de a cunoaște condițiile în care se emite CEC-ul.

Din fișa de cazier judiciar a inculpatei rezultă că aceasta nu are antecedente penale.

Apreciind că în cauză sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 345 al. 2 Cod procedură penală, în sensul că faptele săvârșite de inculpată sunt prevăzute de legea penală, constituie infracțiuni și au fost săvârșite de aceasta cu forma de vinovăție prevăzută de lege, instanța a dispus condamnarea acesteia.

La individualizarea judiciară a pedepsei aplicate inculpatei, instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare judiciară a pedepsei prev. de art. 72 Cod penal, respectiv dispozițiile generale privind temeiul răspunderii penale, limitele de pedeapsă fixate în partea specială, gradul de pericol social al faptei săvârșite, circumstanțele reale în care au fost săvârșite faptele și cele personale ale inculpatei.

În ceea ce privește latura civilă a cauzei, instanța de fond a reținut că, potrivit raportului de expertiză contabilă efectuat în cauză, prejudiciul cauzat părților civile a fost recuperat în cursul procesului prin plăți sau compensare cu marfă. Astfel, din prejudiciul total de 37.975,50 - cauzat părții civile au rămas nerecuperate următoarele sume: 938,36 lei către partea civilă _________________________, 1080,60 lei către ______________ Orșova, 6463,49 lei către ____________________ Cluj-N_____.

Conform art. 998-999 Cod civil în vigoare la data săvârșirii infracțiunii, orice faptă a omului care cauzează altuia un prejudiciu, obligă pe acela a-l repara. Omul e responsabil nu numai de prejudiciul cauzat prin fapta sa, dar și de cel cauzat prin neglijența sa.

Prejudiciul cauzat de inculpată părților civile este cert, dovedit cu facturi și CEC-urile fără acoperire. Acest prejudiciu nu a fost contestat de inculpată, astfel că instanța de fond a dispus obligarea acesteia către părțile civile astfel: 938,36 lei către partea civilă _________________________, 1080,60 lei către ______________ Orșova, 6463,49 lei către ____________________ Cluj-N_____.

S-a luat act că pretențiile celorlalte părți civile au fost achitate așa cum rezultă din expertiza contabilă întocmită de ec. G______ F_____, ec. M____ A_____ și ec. B____ M_____.

Împotriva sentinței penale nr. 138/22.03.2013 pronunțată de Judecătoria Caransebeș în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX au declarat recursuri, în termen legal, inculpata L________ D____ R_____ și partea civilă __________________, criticând-o ca netemeinică și nelegală.

În motivarea recursului declarat de inculpată s-a solicitat, în principal, schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de înșelăciune prevăzută de art. 215 alin. 4 C.p. cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.p. în infracțiunea de emitere a unui cec fără a avea la tras disponibil suficient prevăzută de art. 84 alin. 1 pct. 2 din Legea nr. 58/1934, orientarea consecințelor răspunderii penale spre minim, în sensul aplicării amenzii penale cu suspendarea condiționată a executării pedepsei; iar în subsidiar, achitarea inculpatei pentru infracțiunea de înșelăciune în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. d C.p.p.. În acest sens, s-a arătat că pentru o corectă evaluare a materialului probator, se impune a se ține seama de concluziile raportului de expertiză contabilă întocmit în cauză de experții M____ A_____, B____ M_____, G______ F_____. Acest raport de expertiză nu a fost contestat de Ministerul Public și reprezintă o analiză aprofundată a relațiilor comerciale derulate între părți. Raportul de expertiză contabilă judiciară infirmă concluziile raportului de expertiză inițial, apreciind foarte precis cu privire la modul real în care s-au derulat evenimentele. Astfel, în răspunsul la obiectivul nr. 4 se reține fără rezerve faptul că filele CEC au fost emise cu titlu de garanție, împrejurare care arată fără dubiu existența unei înțelegeri între părți cu privire la derularea relațiilor comerciale. Așa se explică și faptul că debitele au fost plătite în alte modalități (numerar) decât prin decontarea filelor CEC. În plus, în răspunsul la obiectivul nr. 3, se arată că la data de 20.09.2009 – data punerii în mișcare a acțiunii penale – prejudiciul în patrimoniul părților civile era minim, întrucât „toate plățile în numerar au fost efectuate anterior acestei date”. Astfel, în ce privește P__________ SA S______ există contractul nr. 262/01.05.2007 încheiat între _____________ și _______________________ în art. 5 se precizează că filele CEC au fost lăsate garanție. În plus, există și dovada continuării raporturilor comerciale după data emiterii filelor CEC – răspunsul la obiectivul nr. 6 din expertiză). P__________ SA S______ se pretinde și beneficiara unor bilete la ordin în sumă de 17.630,52 lei, pretins neonorate, chestiune ce nu poate fi analizată în contextul infracțiunii de înșelăciune cu cecuri, întrucât o asemenea faptă (emiterea unor bilete la ordin fără acoperire) nu este prevăzută de legea penală. Chestiunea se rezolvă în planul legii civile. În ce privește C______ I____ SRL Cluj-N_____, există mențiunea de garanție pe cotorul filei CEC ________ 308 nr. xxxxxx în valoare de xxxxx,49 lei, emisă în favoarea ____________________. În ce privește P______ SRL Orșova, există dovada continuării raporturilor comerciale după data emiterii filelor CEC – răspunsul la obiectivul nr. 6 din expertiză. Existența unor relații comerciale între părți ulterioare emiterii filelor CEC, exclude ipoteza fraudei, fiind evident că pretinsele victime nu ar mai fi colaborat cu inculpata, dacă ar fi fost înșelate. În plus, din declarația reprezentantului P______ SRL (f. 162 vol. I dosar u.p.) rezultă că fila CEC a fost introdusă în bancă la momentul în care s-a aflat că inculpata nu mai are bani, ceea ce atestă faptul că aceasta nu era utilizată ca instrument de plată, ci cu titlu de garanție. În consecință, probele de la dosarul cauzei sunt convergente în a arăta faptul că, în speță, părțile civile cunoșteau faptul că la data emiterii filelor CEC nu exista disponibil în cont, filele reprezentând doar o garanție a plății, iar nu un instrument de plată efectivă. Ideea de garanție există întotdeauna când filele CEC sunt predate în alb (necompletate), debitorul cunoscând foarte bine faptul că dacă nu achită la scadență debitul, acestea vor putea fi introduse în bancă. În speță lipsește o activitate de inducere în eroare a părților civile și vătămate. Inculpata a acționat în mod evident cu intenția de a derula relații comerciale și nu de a înșela partenerii de afaceri. Relațiile de afaceri presupun, în anumite situații, și dificultăți financiare, ce pot provoca iritare din partea creditorilor, dar nicidecum atrage răspunderea penală. În esență, granița dintre ilicit penal și activitatea comercială este dată de elementul subiectiv dolosiv, ce lipsește în speță. Sub aspectul prejudiciului, în răspunsul la obiectivul nr. 2 al expertizei se precizează că în speță nu există decât patru părți civile: P__________ SA S______, MV G___ SRL S______, P______ SRL Orșova și C______ I____ SRL Cluj-N_____. În consecință, nu sunt părți civile societățile despre care în rechizitoriu se afirmă că ar fi suferit un prejudiciu. Astfel, societatea inculpatei, P_____ SRL a emis o singură filă CEC către U______ SRL Satu-M___ pentru marfa cumpărată, pentru suma de 766,41 lei, sumă ce a fost achitată și nu există prejudiciu. Pentru celelalte trei file CEC în discuție (1850 lei fiecare), s-au achiziționat mărfuri nu de la U______ SRL, cu care nu există relație comercială directă, ci de la Pama Internațional SRL, care a girat filele CEC către U______ SRL. În consecință, nu se poate pretinde că ar exista înșelăciune față de o societate cu care nu a existat relație directă, filele CEC neavând rolul unor instrumente de plată pentru o marfă cumpărată de la U______ SRL. Relația directă este cu Parma Internațional SRL, care nu s-a constituit parte civilă. Aceasta este rațiunea pentru care expertiza a constatat că în speță nu există prejudiciu. Pentru D_____ & Co S__ Drobeta T____-S______, fila CEC în sumă de 1500 lei a fost inițial emisă pentru Pama Commerce SRL, ca instrument de plată pentru marfa cumpărată de la aceasta, filă CEC ce a fost girată de Pama Commerce SRL către D_____ & Co S__. În speță nu a existat relație comercială directă cu D_____ & Co S__, în sensul că aceasta din urmă nu a livrat marfă către societatea inculpatei. În consecință, nu poate subzista înșelăciunea față de o persoană care nu poate pretinde un prejudiciu comis printr-o faptă a inculpatei. La fel, în cazul T__ 94 G_______ SRL Reșița, unde fila CEC a circulat, de asemenea, prin gir de la Pama Internațional SRL, pentru care a fost emisă inițial, în schimbul mărfurilor livrate. Nu există relație comercială directă între societatea inculpatei și T__ 94 G_______ SRL care a avut relație exclusiv cu Pama Internațional SRL. În consecință, nu poate pretinde că a fost înșelat. Se poate remarca faptul că inculpata a depus eforturi pentru acoperirea debitelor reclamate de părțile civile, astfel încât la momentul emiterii actului de inculpare (30.09.2009), creanțele debitorilor fuseseră diminuate foarte mult. Sumele restante în cuantum total de 8.984,24 lei (aprox. 2000 euro) se pot achita fără eforturi financiare foarte mari. Acest lucru nu s-a întâmplat până în acest moment întrucât inculpata este singura întreținătoare a familiei, cu responsabilități importante (doi copii). De asemenea, urmările produse nu au fost de natură gravă, dovadă că părțile au continuat relațiile comerciale și ulterior emiterii filelor CEC.

P___ recursul declarat de partea civilă __________________ s-a solicitat obligarea inculpatei la plata sumei de 1500 lei pentru care a emis fila CEC fără a dispune de numerarul necesar. Partea civilă a susținut că in probele administrate în cauză a rezultat cu certitudine că inculpata L________ D____ R_____ se face vinovată de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 215 alin. 4 C.p. și art. 84 pct. 2 și pct. 3 din Legea nr. 59/1934; iar până la această dată nu a achitat către recurentă suma de 1500 lei, prejudiciu cauzat acesteia.

Analizând recursurile declarate în cauză, prin prisma motivelor invocate de inculpată și partea civilă __________________, și din oficiu conform art. 385⁶ alin. 3 C.p.p., instanța constată că doar recursul părții civile este întemeiat, cel formulat de inculpată urmând a fi respins pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Starea de fapt reținută de prima instanță corespunde realității, fiind rezultatul evaluării corecte și complete a probelor administrate în cursul urmăririi penale și al cercetării judecătorești, înscrisuri, declarații de martori și expertize. De altfel, inculpata nu a contestat starea de fapt, ci doar a susținut că nu a avut intenția de a induce în eroarea părțile vătămate, că deși în momentul emiterii filelor CEC, în contul bancar nu erau sumele disponibile pentru efectuarea plăților, urma ca până la data scadentă să intre în cont sume de bani; că în luna iunie 2007 __________________ în incidență de plată și contul bancar a fost blocat, situație în care contul nu a mai fost alimentat și filele introduse la plată au fost refuzate.

Apărarea inculpatei că nu a avut intenția de a induce în eroare părțile vătămate nu poate fi reținută de instanță în condițiile în care nu numai că a știut că nu există disponibil în cont pentru efectuarea plăților, dar a continuat să emită file CEC și după ce __________________ în interdicție de plată. Astfel, din adresa nr. 6975/24.11.2008 a Băncii Transilvania rezultă că _____________ Petnic a intrat în interdicție bancară la data de 25.06.2007; iar inculpata a emis, în calitate de administrator la _____________, file CEC și ulterior acestei date, respectiv: în data de 25.06.2007 a emis fila CEC ________ 313 nr.xxxxxxxx în valoare de 1901,32 lei către ___________________ ______________________ CEC ________ 313 nr.xxxxxxxx în valoare de 766,41 lei pentru ______________ Satu-M___; fila CEC ________ 313 nr.xxxxxxxx în valoare de 489,50 lei pentru _________________ Băile Herculane; în data de 26.06.2007 a emis fila CEC ________ 313 xxxxxxxx în valoare de 2225,30 lei, pentru __________________; în data de 27.06.2007, a emis fila CEC ________ 313 nr.xxxxxxxx în valoare de 1500 lei pentru ___________________; fila CEC _______ emis fila CEC ________ 313 nr.xxxxxxxx în valoare de 1500 lei pentru ___________________; în data de 28.06.2007 a emis fila CEC ________ 313 nr.xxxxxxxx în valoare de 1154 lei pentru ____________________ Timișoara; în data de 29.06.2007 a emis fila CEC ________ 313 nr.xxxxxxxx; fila CEC ________ 313 nr.xxxxxxxx în valoare de 2500 lei pentru ______________ Drobeta T____ S______; în data de 30.06.2007 a emis fila CEC ________ 313 xxxxxxxx în valoare de 1245,66 lei, iar la data de 06.07.2007 a emis fila CEC ________ 313 nr.xxxxxxxx în valoare de 1120,70 lei, pentru _____________________ data de 09.07.2007 a emis fila CEC ________ 313 cu nr.xxxxxxxxx în valoare de 3296,30 lei pentru _____________________; în data de 27.07.2007 fila CEC ________ 313 nr.xxxxxxxx pentru __________________ din Drobeta T____ S______, valoarea totală fiind de 10.000,06 lei. Împrejurarea că beneficiarii cec-urilor nu au avut cunoștință de lipsa de disponibil în cont a _____________ rezultă și din faptul că o parte dintre aceștia au girat mai departe filele cel către alte societăți comerciale. Susținerile inculpatei în sensul că au existat raporturi comerciale cu unele părți vătămate și după emiterea filelor cec nu este de natură a înlătura inducerea în eroare a acestora, denotând doar buna credință a celor cu care a încheiat aceasta contractele. Pe de altă parte, faptul că după sesizarea organelor judiciare inculpata a plătit parte din prejudicii nu duce la exonerarea acesteia de răspundere penală, infracțiunea consumându-se în momentul predării fiecărei file CEC fără acoperire și fără acordul cocontractanților în cunoștință de cauză. Acest aspect, a fost, de altfel, avut în vedere cu ocazia individualizării pedepselor. Constatările rapoartelor de expertiză efectuate în cauză au fost avute în vedere de prima instanță la stabilirea prejudiciului, iar datele comunicate cu referire la modul de derulare a raporturilor comerciale și a achitării unor debite au fost analizate mai sus sub aspectul relevanței lor în latură penală.

Încadrarea juridică dată faptelor în infracțiunea de înșelăciune este corectă, în cauză fiind întrunite elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 215 alin. 4 C.p. cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.p. În acest sens, se reține că latura obiectivă a infracțiunii de înșelăciune prevăzută de art. 215 alin. 1 Cod penal, se realizează prin inducerea în eroare a unei persoane, astfel ca aceasta să aibă o reprezentare falsă, denaturată, necorespunzătoare realității, asupra unei anumite situații, reprezentare ce este determinantă pentru victimă în luarea unei dispoziții cu privire la patrimoniul său, acțiune care îi creează o pagubă. Potrivit art. 215 alin. 4 Cod penal, constituie infracțiune „emiterea unui cec asupra unei instituții de credit sau unei persoane, știind că pentru valorificarea lui nu există provizia sau acoperirea necesară, precum și fapta de a retrage, după emitere, provizia, în totul sau în parte, ori de a interzice trasului de a plăti înainte de expirarea termenului de prezentare, în scopul arătat în alin. 1, dacă s-a pricinuit o pagubă posesorului cecului.” Din această dispoziție, coroborată cu cerințele înscrise la alin. 1 din același text de lege, rezultă că, pentru existența infracțiunii de înșelăciune în convenție, este necesară desfășurarea unei activități de inducere sau menținere în eroare a persoanei vătămate, prin manopere frauduloase, fără de care nu s-ar fi încheiat contractul. Totodată, în cauză trebuie reținute și dispozițiile deciziei nr. 9/2005 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în recurs în interesul legii, prin care s-a statuat că în aplicarea dispozițiilor art. 215 din Codul penal: „1. Fapta de emitere a unui cec asupra unei instituții de credit sau asupra unei persoane, știind că pentru valorificarea lui nu există provizia sau acoperirea necesară, precum și fapta de a retrage, după emitere, provizia, în totul sau în parte, ori de a interzice trasului de a plăti înainte de expirarea termenului de prezentare, în scopul de a obține pentru sine sau pentru altul un folos material injust, dacă s-a produs o pagubă posesorului cecului, constituie infracțiunea de înșelăciune prevăzută în art. 215 alin. 4 din Codul penal. 2. Dacă beneficiarul cecului are cunoștință, în momentul emiterii, că nu există disponibilul necesar acoperirii acestuia la tras, fapta constituie infracțiunea prevăzută de art. 84 alin. 1 pct. 2 din Legea nr. 59/1934.” În speță, nu există nici un element în sensul că reprezentanții părților civile ar fi avut cunoștință de lipsa disponibilului în cont. Pe de altă parte, instanța constată că susținerea recurentei în sensul că filele cec ar fi fost date drept garanție nu conduce la concluzia lipsei intenției de a induce în eroare părțile vătămate. În acest sens, instanța de recurs constată că nu există nici un argument pentru care o persoană ar accepta să primească un cec semnat și ștampilat, știind că nu îl poate folosi sub nici o formă. De asemenea, orice garanție presupune ca în momentul în care debitorul nu își îndeplinește obligația asumată să poată fi folosită fie pentru realizarea acesteia, fie pentru despăgubiri, ori în cazul lipsei de disponibil era lipsită de orice rațiune. P___ urmare, în speță nu se impune schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prevăzută de art. 215 alin. 4 C.p. cu aplicarea art. 41 al. 2 C.p. în infracțiunea prevăzută de art. 84 pct. 1 din Legea nr. 59/1934 cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.p., cererea inculpatei fiind nefondată.

În ceea ce privește infracțiunea prevăzută de art. 84 pct. 2 și 3 din Legea nr. 59/1934 cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.p. se constată că nu s-au formulat motive de recurs, soluția nefiind criticată de inculpată.

În ceea ce privește cuantumul pedepselor aplicate inculpatei și modalitatea de executare, instanța de recurs apreciază că au fost corect stabilite raportat la criteriile generale de individualizare reglementate de prevederile art. 72 C.pen., respectiv gradul de pericol social al faptei comise, persoana inculpatului, împrejurările care agravează sau atenuează răspunderea penală. Atingerea dublului scop preventiv și educativ al pedepsei este condiționată de caracterul adecvat al acesteia, de asigurarea unei reale evaluări între gravitatea faptei, periculozitatea socială a autorului pe de o parte și durata sancțiunii și natura sa pe de altă parte. Pedeapsa de 5 luni închisoare aplicată pentru infracțiunea prevăzută de art. 215 alin. 4 C.p. cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.p., respectiv de 3 luni închisoare pentru infracțiunea prevăzută de art. 84 pct. 2 și 3 din Legea nr. 59/1934 sunt în măsură să constituie un avertisment pentru reeducarea acesteia și prevenirea comiterii de noi fapte penale; pedepsele fiind în cuantum mult sub minimul special prevăzut de lege datorită reținerii în favoarea sa a circumstanțelor atenuante prevăzute de art. 74 C.p. Deși, hotărârea primei instanțe este criticabilă sub aspectul neindicării în concret a circumstanțelor atenuante reținute, în speță fiind doar calea de atac a inculpatei în ceea ce privește latura penală a cauzei, acestea nu pot face obiectul cenzurii instanței de control judiciar întrucât s-ar încălca principiul neagravării situației în propria cale de atac. Mai trebuie reținut cu ocazia individualizării pedepselor și faptul că infracțiunile comise de inculpată aduce atingere nu numai patrimoniului, dar și siguranței circuitului comercial, încrederii care stă la baza relațiilor dintre agenții economici, cu impact social deosebit, iar asemenea fapte, neurmate de o ripostă fermă a societății, ar întreține climatul infracțional și ar crea făptuitorilor impresia că pot persista în sfidarea legii, ar echivala cu încurajarea tacită a acestora și a altora la săvârșirea unor fapte similare și cu scăderea încrederii populației în capacitatea de ripostă a justiției și protecție a statului.

În ceea ce privește recursul părții civile __________________ se reține că în data de 27.06.2007, inculpata L________ D____ R_____, în calitate de administrator la _____________, a emis fila CEC _______ emis fila CEC ________ 313 nr.xxxxxxxx în valoare de 1500 lei pentru ___________________: această filă CEC a fost, ulterior, girată pentru __________________ SRL Drobeta T____ S______, fiind refuzată la plată din cauza lipsei totale de disponibil în cont, respectiv că trăgătorul se afla în interdicție bancară. Partea vătămată __________________ SRL Drobeta T____ S______ s-a constituit parte civilă în cursul urmăririi penale cu suma de 1500 lei. Potrivit dispozițiilor art. 14 C.p.p. obiectul acțiunii civile exercitată în cadrul procesului penal îl constituie repararea pagubei pricinuită părții vătămate, iar potrivit art. 998, 999 C.civ. răspunderea civilă delictuală este antrenată atunci când sunt îndeplinite următoarele condiții: existența unei fapte ilicite, existența prejudiciului, legătura de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu, existența vinovăției. Prejudiciul constă în consecințele negative patrimoniale sau morale suferite de o persoană ca urmare a faptei ilicite săvârșită de inculpat; acesta trebuind să fie cert, ceea ce presupune că este sigur în ce privește existența sa și posibilitățile de evaluare. În speță, consecințele negative ale faptei ilicite a inculpatei de induce în eroare a ___________________ s-au răsfrânt în patrimoniul părții civile __________________, ceea ce antrenează răspunderea civilă delictuală a acesteia. În acest sens, trebuie avut în vedere faptul că infracțiunea de înșelăciune s-a comis în forma emiterii unei file CEC fără a exista acoperire necesară, ori caracterul autonom al oricărui titlu comercial de valoare conduce la consecința ca în cazul transmiterii titlului, dobânditorul să devină titularul unui drept propriu, un drept nou, originar, iar nu unul derivat din cel al transmițătorului, independent de raportul juridic din care decurge, ceea ce îi conferă în speță dreptul la acoperirea prejudiciului suferit.

Față de considerentele anterior expuse, în temeiul art. 385/15 pct. 1, lit. b C.p.p. instanța va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpata L________ D____ R_____, împotriva sentinței penale nr. 138/22.03.2013, pronunțată de Judecătoria Caransebeș în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX, iar în temeiul art. 385/15 pct. 2, lit. d C.p.p. admite recursul declarat de partea civilă __________________ împotriva aceleiași hotărâri, va casa sentința penală nr. 138/22.03.2013, pronunțată de Judecătoria Caransebeș și rejudecând, va obliga inculpata, în solidar cu partea responsabilă civilmente _____________ la plata către partea civilă __________________ a sumei de 1.500 lei, despăgubiri civile și va menține în rest dispozițiile hotărârii penale recurate.

În temeiul art. 192 alin. 2 C.p.p. va obliga inculpata la plata sumei de 200 lei, cheltuieli judiciare parțiale către stat în recurs; în rest cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs vor rămâne în sarcina acestuia conform art. 192 alin. 3 C.p.p.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

În temeiul art. 385/15 pct. 1, lit. b C.p.p. respinge ca nefondat recursul declarat de inculpata L________ D____ R_____, împotriva sentinței penale nr. 138/22.03.2013, pronunțată de Judecătoria Caransebeș în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX.

În temeiul art. 385/15 pct. 2, lit. d C.p.p. admite recursul declarat de partea civilă __________________ împotriva aceleiași hotărâri.

Casează sentința penală nr. 138/22.03.2013, pronunțată de Judecătoria Caransebeș și rejudecând:

Obligă inculpata, în solidar cu partea responsabilă civilmente _____________ la plata către partea civilă __________________ a sumei de 1.500 lei, despăgubiri civile.

Menține în rest dispozițiile hotărârii penale recurate.

În temeiul art. 192 alin. 2 C.p.p. obligă inculpata la plata sumei de 200 lei, cheltuieli judiciare parțiale către stat în recurs; în rest cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs rămân în sarcina acestuia conform art. 192 alin. 3 C.p.p.

DEFINITIVĂ.

Pronunțată în ședința publică de la 23 Mai 2013.

Președinte,JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

G_______ B_______ L____ ANI B_____ A___ N___

Grefier,

A______ B____

Red. L.B./05.06.2013

Tehnored. A.B.

2 ex./06.06.2013

Prima instanță: A. A_____

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXXOperator 2711

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA

SECȚIA PENALĂ

MINUTA DECIZIEI PENALE Nr. 636/R

Ședința publică de la 23 Mai 2013

În temeiul art. 385/15 pct. 1, lit. b C.p.p. respinge ca nefondat recursul declarat de inculpata L________ D____ R_____, împotriva sentinței penale nr. 138/22.03.2013, pronunțată de Judecătoria Caransebeș în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX.

În temeiul art. 385/15 pct. 2, lit. d C.p.p. admite recursul declarat de partea civilă __________________ împotriva aceleiași hotărâri.

Casează sentința penală nr. 138/22.03.2013, pronunțată de Judecătoria Caransebeș și rejudecând:

Obligă inculpata, în solidar cu partea responsabilă civilmente _____________ la plata către partea civilă __________________ a sumei de 1.500 lei, despăgubiri civile.

Menține în rest dispozițiile hotărârii penale recurate.

În temeiul art. 192 alin. 2 C.p.p. obligă inculpata la plata sumei de 200 lei, cheltuieli judiciare parțiale către stat în recurs; în rest cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs rămân în sarcina acestuia conform art. 192 alin. 3 C.p.p.

DEFINITIVĂ.

Pronunțată în ședința publică de la 23 Mai 2013.

Președinte,JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

G_______ B_______ L____ ANI B_____ A___ N___