Advo+
Avocatura.com - Consultanță juridica online
Consultanță juridică


Date speţă
Instanţă:
Curtea de Apel PITEŞTI
Materie juridică:
Penal
Stadiu procesual:
Apel
Obiect dosar:
Furtul calificat (art.229 NCP)
Număr hotarâre:
647/2014 din 24 noiembrie 2014
Sursa:
Rolii.ro

Operator date 3918

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL PITEȘTI

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DOSAR NR. XXXXXXXXXXXX DECIZIA PENALĂ NR. 647/A

Ședința publică din 24 Noiembrie 2014

Curtea constituită din:

Președinte: A___ M______ P_______

Judecător: M_____ G______ S_________ - președinte secție

Grefier: Victorița G_______

P________ de pe lângă Curtea de Apel Pitești reprezentat prin procuror:

D___ D_______

Pe rol fiind pronunțarea asupra apelurilor declarate de P________ de pe lângă Judecătoria Horezu și de inculpatul C_____________ V_____, fiul lui G_______ și al Victoriei, născut la data de 11 decembrie 1983, CNP-xxxxxxxxxxxxx, în prezent aflat în Penitenciarul Colibași, trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 192 alin. 2 Cod penal anterior cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal anterior și art. 208 alin. 1 rap. la art. 209 alin.1 lit. e), g) și i), alin. 2 lit. b) Cod penal anterior cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal anterior, toate cu aplicarea art. 33 lit. a) Cod penal anterior și art. 37 alin. 1 lit. b) Cod penal anterior, împotriva sentinței penale nr. 117 din 06 iunie 2014, pronunțată de Judecătoria Horezu.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 17 noiembrie 2014, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de amânare a pronunțării de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie. Instanța, având nevoie de mai mult timp pentru a delibera și pentru a da posibilitate părților să depună concluzii la dosarul cauzei, a amânat pronunțarea, iar în urma deliberării a pronunțat următoarea soluție:

C U R T E A :

Asupra apelurilor penale formulate, deliberând, constată următoarele:

Prin sentința penală nr.117 din 6 iunie 2014, pron unțată de Judecătoria Horezu, s-a hotărât:

„În baza art. 5 din NCPP

Constată că legea penală mai favorabilă , în privința inculpatului C_____________ V_____, este legea veche și , în consecință:

În baza art. 208 al.1 C.pen. rap. la art. 209 al.1 lit. g și i C.pen. cu art. 41 al.2 C.pen (persoane vătămate A_________ M____ și C____ V_______) și cu apl. disp. art. 37 al.1 lit. b și 39 al.4 C.pen.

Condamnă pe inculpatul C_____________ V_____ , fiul lui G_______ și V_______, născut la 11.12.1983 în orașul Horezu , jud. V_____ , domiciliat în _________________________________ , jud.V_____, , studii 4 clase , cu antecedente penale , fără ocupație , necăsătorit , serviciul militar nesatisfăcut , legitimat cu CI ________ nr.xxxxxx , CNP xxxxxxxxxxxxx , la pedeapsa închisorii de 5 ani.

În baza art. 192 al.1 C.pen. cu art. 37 al.1 lit. b și art. 39 al.4 C.pen.

Condamnă inculpatul la pedeapsa închisorii de 2 ani(p. văt. R___ I__).

În baza art. 192 al.2 C.pen. cu art. 37 al.1 lit. b și art. 39 al.4 C.pen.

Condamnă inculpatul la pedeapsa închisorii de 4 ani(p. văt. C____ V_______).

În baza art. 11 pct. 2 lit. a C.p.pen. rap. la art. 10 lit. a și , respectiv , 10 lit. c C.p.pen.

Achită pe inculpat pentru infracțiunea de furt , prev. de art. 208 al.1 C.pen.cu art. 37 al.1 lit. b C.pen.(p.văt. R___ I__) și pentru infracțiunea de furt calificat , prev. de art. 208 al.1 rap. la art. 209 al.1 lit. e , al.2 lit. b C.pen. cu art. 37 al.1 lit. b C.pen.(p.văt. P______ M_____)

În baza art. 33 lit. a cu art. 34 C.pen.

Contopește pedepsele stabilite și aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea , aceea de 5 ani închisoare.

Aplică disp. art. 57 , 71 și 64 al.1 lit. a teza a II-a și lit. b C.pen.

În baza art. 350 C.p.pen.

Menține starea de arest preventiv dispusă față de inculpat prin încheierea nr. 12/19.03.2013 pronunțată de judecătoria Horezu în dosar nr. XXXXXXXXXXXX

În baza art. 88 C.pen.

Deduce perioada arestării preventive executate de inculpat , începând cu data de 19.03.2013 , la zi

Ia act că persoanele vătămate P______ M_____ , A_________ M____ , R___ I__ și C____ V_______ nu se constituie părți civile în procesul penal de față și nu solicită cheltuieli de judecată.

În baza art. 191 al.1 C.p.pen.

Obligă inculpatul la 1.000 lei cheltuieli judiciare către stat din care Ministerul Justiției va vira, în contul Baroului V_____ , suma de 200 lei , reprezentând onorariul cuvenit avocatului desemnat din oficiu , L___ M____”.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond reținut următoarele:

„Prin rechizitoriul întocmit la data de 11.04.2013 în dosarul nr.1375/P/2012 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Horezu , a fost trimis în judecată inculpatul C_____________ V_____ pentru comiterea , în concurs real și în stare de recidivă postexecutorie a unei infracțiuni de violare de domiciliu în formă continuată și a unei infracțiuni de furt calificat în formă continuată , prev. de art.192 al.2 Cpen. cu aplic.art.41 al.2 C.pen.( în dauna părților vătămate R___ I__ și C____ V_______) și art.208 al.1 rap. la art.209 al.1 lit. e,g și i , al.2 lit.b C.pen. cu aplic.art.41 al.2 C.pen. ( în dauna părților vătămate A_________ M____ , R___ I__, C____ V_______ și P______ M_____) toate cu aplic.art.33 lit.a C.pen. și art.37 al.1 lit.b C.pen.

În cuprinsul actului de sesizare se menționează că , în seara zilei de 06.07.2012 , în jurul orelor 22,00 , partea vătămată A_________ M____ , însoțită de nepoata sa în vârstă de 11 ani, C_____ M____ A________ , s-a deplasat de la domiciliul său din satul Obrocești , __________________________ , la domiciliul unei rude din aceeași localitate , asigurând prin încuiere ușa de acces de la locuință dar a lăsat cheia în broască. La întoarce , s-a întâlnit cu inculpatul C_____________ V_____ (recunoscându-l cu ușurință , fiindu-i consătean) care se deplasa dinspre locuința ei și , ajungând acasă a observat că obiectele casnice nu mai erau în ordinea în care le lăsase , constatând că dintr-un sertar al dulapului din bucătărie lipsea suna de 50 lei, iar de pe plită un telefon mobil marca Orange Dallas castile și cablul USB aferente , care se aflau în ambalajul original , păstrat într-o sacoșă de material plastic.

Procedându-se la obținerea informațiilor furnizate de către operatorii de telefonie mobilă , a reieșit faptul că telefonul mobil aparținând părții vătămate A_________ M____ , a fost folosit de către posesorii a două cartele de telefonie mobilă , funcționale în sistem Prepaid, având numerele xxxxxxxxxx șixxxxxxxxxx, primul număr fiind folosit de inculpatul C_____________ V_____ , iar cel de-al doilea de către fratele acestuia, C_____________ G_______. Partea vătămată s-a constituit parte civilă cu suma de 300 lei.

La data de 09.10.2012 , în jurul orelor 18,00 , soții R___ I__ și R___ T_____ din localitatea Obrocești , _________________________ se aflau în grădina locuinței , desfășurând activități casnic gospodărești. Profitând de faptul că soții R___ nu se aflau în locuință și nu obișnuiesc să asigure ușile și poarta de acces , inculpatul C_____________ V_____ a pătruns în curtea imobilului , apoi în casă de unde a sustras suma de 600 lei aflată pe o masă sub un ziar. Întrucât , pentru continuarea activității avea nevoie de bunuri aflate în casă, R___ T_____ a pătruns în imobil pe ușa principală de acces, moment în care a auzit zgomote în una din încăperi. Martora a intrat în cameră și , întrucât cuvertura ce acoperea patul se mișca și , ridicând-o a constatat prezența inculpatului C_____________ V_____. Speriată de prezența acestuia , martora a început să strige „săriți, hoțul” , a ieșit în grabă și în încercarea de a-l reține pe acesta în locuința sa , a închis ușa principală de acces în imobil , astfel că inculpatul nu a reușit să părăsească locuința pe ușa de acces , dar a escaladat fereastra camerei și apoi gardul împrejmuitor , ajungând în drumul public. Alertat de strigăte , un vecin al părții vătămate a ieșit din locuința sa , și l-a observat pe inculpat în timp ce sărea fereastra , alergând de-a lungul casei către gard și părăsea incinta prin escaladarea acestuia, și l-a reținut pe inculpatul C_____________ V_____ , dar acesta a refuzat orice dialog , eliberându-se printr-o mișcare bruscă s-a îndepărtat în fugă. Partea vătămată R___ I__ s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 600 lei.

În seara zilei de 08.11.2012 , partea vătămată B____ A_____ se pregătea pentru somn fără a asigura poarta de acces în curtea imobilului și ușa de acces în locuință. În timp ce urmărea programul de televiziune , a auzit zgomot în încăperea alăturată și deplasându-se pe holul ce face legătura între încăperile locuinței , a observat ușa de acces și ușa de la bucătărie deschise, deși anterior le închisese. Pătrunzând în bucătărie partea vătămată a surprins o persoană de sex masculin , ascunsă după ușă , care a împins cu putere ușa către B____ A_____ , reușind să părăsească încăperea și apoi curtea imobilului. Ca urmare acestui gest , partea vătămată a căzut pe holul locuinței și nu l-a putut urmări pe cel care îi violase domiciliul.

Având în vedere că materialul probator administrat nu a dovedit că inculpatul este autorul faptei de violare de domiciliu în dauna lui B____ A_____ , însă cu ocazia efectuării activității de recunoaștere de către acesta a inculpatului dintr-un grup de cinci persoane , acesta nu l-a putut identifica.

La data de 09.11.2012 , numitul B_____ Paulian a sesizat organele de cercetare penală cu privire la faptul că s-a pătruns prin efracție în imobilul pe care îl deține , constatând că sistemul de asigurare al ușii de acces fusese forțat și i-au fost sustrase mai multe bunuri respectiv cantitatea de cinci litri de vin depozitat în două recipiente tip PET, două cutii de pateu de ficat de porc a câte 100 grame , o pereche de pantofi sport de culoare verde și o pereche de ciorapi , apreciind prejudiciul la suma de 500 lei cu care s-a constituit parte civilă în procesul penal.

În timpul efectuării actelor premergătoare , inculpatul a precizat că în seara zilei de 08.11.2012 a consumat băuturi alcoolice la barul lui R___ în localitatea Stroești și nu își mai amintește cu cine s-a întâlnit și ce fapte a comis , a doua zi dimineața trezindu-se într-o cameră de deasupra unui beci , admițând că este posibil să fi pătruns în imobilul lui B_____ Paulian și să fi consumat cantitatea de vin, angajându-se să îl despăgubească pe acesta. Întrucât nu s-a dovedit ca autor al faptei de furt calificat comisă în dauna lui B_____ Paulian , inculpatul a fost scos de sub urmărire penală pentru această faptă.

În noaptea de 18/19.12.2012 , în jurul orelor 23,00 soții C____ V_______ și C____ C_________ se aflau în bucătăria locuinței din _____________________________ , desfășurând activități specifice sărbătorilor de iarnă. Întrucât poarta de acces și ușa magaziei nu erau asigurate inculpatul C_____________ V_____ a pătruns în curtea imobilului și apoi în anexa gospodărească , cu intenția de a sustrage bunuri alimentare. A sustras un bax de bere , conținând șase sticle a 0,5 litri, pe care le-a introdus într-o sacoșă găsită la locul faptei. C____ V_______, care a ieșit din curtea locuinței cu intenția de a merge la magazie observând poarta de acces deschisă la perete. Alertat de deschiderea ușii de acces , inculpatul a opus rezistență prin poziționarea corpului său în dreptul acesteia. Intrigată de imobilitatea ușii , C____ V_______ a împins-o mai puternic , folosindu-și greutatea corporală și a reușit să-și asigure o fantă de acces , suficient cât să apese comutatorul electric din interior realizând iluminarea magaziei , moment în care l-a văzut pe inculpat de cealaltă parte a ușii , s-a retras imediat în afara magaziei închizând ușa și încercând să o asigure prin încuiere. Inculpatul a forțat deschiderea ușii și a reușit să se elibereze , a străbătut în fugă curtea imobilului și a ieșit pe poartă în drumul public.

În data de 04.03.2013, în pauza anterioară începerii orei de curs de la ora 11.00, inculpatul a pătruns în incinta Școlii cu clasele V-VIII C______ Mărășeanu și, profitând de faptul că ușa de la biroul directorului nu era asigurată , a sustras geanta părții vătămate P______ M_____ , ascunzând-o sub geaca pe care o purta. A ieșit din instituție pe ușa destinată elevilor și s-a îndreptat spre zăvoiul râului C____ , unde , după inventarierea conținutului poșetei și-a însușit suma de 100 lei din portmoneu și a abandonat restul obiectelor, bunurile fiind găsite ulterior de către numiții N______ I_____ și B______ C_____ D______ , care le-au restituit părții vătămate.

Partea vătămată P______ M_____ nu s-a constituit parte civilă în cauză.

La dosarul parchetului se află: referat de terminare a urmăririi penale , rezoluții de confirmare a începerii urmăririi penale , rezoluții de începere a urmării penale , ordonanțe de schimbare a încadrării juridice, referat cu propunere de extindere a cercetărilor și schimbare a încadrării juridice , referat cu propunere de conexare și schimbare a încadrării juridice , ordonanță de punere în mișcare a acțiunii penale ,referat cu propunere de punere în mișcare a acțiunii penale , procese-verbale de cercetare la fața locului , planșe foto , adrese obținere informații listing , proces verbal identificare număr telefonie mobilă , procese verbale de recunoaștere , declarațiile inculpatului date în cursul urmăririi penale , declarații de martori , fișă cazier judiciar , proces verbal de prezentare a materialului de urmărire penală.

În cursul judecății , inculpatul a fost asistat de avocat L___ M____ , desemnat din oficiu , în prezența căruia a negat faptele sesizate , astfel că judecata s-a desfășurat conform procedurii de drept comun.

Inițial , inculpatul și-a rezervat dreptul la tăcere , nedorind să dea declarație cu privire la faptele pentru care a fost trimis în judecată , acceptând ulterior să declare cu privire la faptele de furt în dauna persoanelor vătămate R___ I__ și P______ M_____.

Pentru soluționare , s-a administrat proba cu înscrisuri și proba testimonială.

Analizând probele administrate în cauză , prin coroborarea lor , instanța va reține , parțial , situația de fapt descrisă în rechizitoriu , în sensul că , inculpatul a comis două acte materiale de furt calificat , la intervale de timp diferite și în baza aceleași rezoluții infracționale , în dauna persoanelor vătămate A________ M____(06.07.2012) și C____ V_______(18/19.12.2012) , și două acte materiale de violare de domiciliu , în aceleași condiții referitoare la infracțiunea continuată , în dauna persoanelor vătămate R___ I__(09.10.2012) și C____ V_______(18/19.12.2012) , nefiind dovedită existența infracțiunii de furt din seara zilei de 09.10.2012 față de persoana vătămată R___ I__ , iar cu privire la infracțiunea de furt din data de 04.03.2013 , în dauna persoanei vătămate P______ M_____ , instanța apreciind că nu a fost comisă de inculpat.

Astfel , probele denotă faptul că , în seara de 06.07.2012 , în timp ce se îndrepta spre locuința sa din localitatea Obrocești , ______________________________ ,pe care o lăsase încuiată , însă cu cheia în ușă , persoana vătămată A________ M____ s-a întâlnit cu inculpatul C_____________ V_____ care se deplasa dinspre locuința persoanei vătămate , iar în momentul când aceasta a intrat în casă , a observat că un sertar al dulapului din bucătărie era deschis iar covorul de la intrare era deranjat , astfel că , a început să verifice locuința , împrejurare în care a realizat că , din sertarul găsit deschis , îi lipsea o bancnotă de 50 lei iar de pe plita din aceeași încăpere , un telefon marca Orange Dallas și cablul USB aferent acestuia , pe care îl lăsase în ambalajul său original , păstrat în sacoșă din plastic.

Din informațiile furnizate de operatorii de telefonie mobilă , s-a demonstrat că telefonul mobil marca Orange Dallas aparținând persoanei vătămate A________ M____ a fost folosit de posesorul a două cartele de telefonie mobilă , funcționale în sistem Pre Paid , cu numerele xxxxxxxxxx și xxxxxxxxxx , dintre aceste două numere , primul , folosit de către inculpat , iar cel de-al doilea , de către fratele acestuia , C_____________ G_______.

Deși , în cursul urmăririi penale , inculpatul a negat fapta , iar în cursul judecății , nu a dat declarație cu privire la această faptă , instanța constată că probele administrate demonstrează , fără dubiu , că , în seara menționată , profitând de neglijența persoanei vătămate A________ M____ care a încuiat locuința dar a lăsat cheia în ușă și a plecat la o vecină , inculpatul a pătruns în incinta acesteia prin folosirea cheii potrivite și a sustras suma de 50 lei și telefonul mobil marca Orange Dallas aparținând persoanei vătămate.

Existența faptei descrise și comiterea ei de către inculpat sunt dovedite , în principal , de informațiile comunicate de furnizorii de telefonie mobilă , de adresa IPJ V_____ nr. xxxxx/21.09.2012 privind traficul comunicațiilor efectuate cu mobilul persoanei vătămate și procesul verbal de verificare din data de 28.10.2012 , care atestă , fără dubiu , că telefonul mobil marca Orange Dallas aparținând persoanei vătămate a fost folosit , ulterior dispariției din domiciliul acesteia , de către inculpat , posesor al cartelelor de telefonie mobilă cu numerele menționate mai sus.

Este relevantă și împrejurarea că inculpatul cunoștea locuința persoanei vătămate , la care efectuase , în trecutul nu prea îndepărtat , diverse activități gospodărești.

Fapta descrisă și reținută în sarcina inculpatului , constând în aceea că , în timp de noapte , inculpatul a pătruns în locuința persoanei vătămate A________ M____ , folosind chei potrivite , de unde a sustras suma de 50 lei și telefonul mobil , întrunește , în drept , elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat , prev. de art. 208 al.1 rap. la art. 209 al.1 lit. g,i C.pen.

Instanța va reține în sarcina inculpatului , și fapta comisă în dauna persoanei vătămate C____ V_______ , constând în aceea că , în noaptea de 18/19.12.2012 , profitând de faptul că poarta locuinței și ușa de acces la magazia persoanei vătămate erau descuiate , inculpatul a pătruns în curte și apoi , în magazie , de unde a sustras un bax de sticle cu bere , pe care le-a pus într-o sacoșă , moment în care a fost surprins de persoana vătămată care a încercat să-l rețină și să-l încuie în magazie , fără succes, întrucât inculpatul , opunând rezistență , a reușit să fugă din magazie și din curtea persoanei vătămate.

Persoana vătămată a relatat imediat soțului ei care se afla în casă , despre cele întâmplate , iar când acesta a ieșit în curte , inculpatul deja părăsise perimetrul acesteia , lăsând poarta larg deschisă.

Deși inculpatul a negat , în cursul urmăririi penale , iar în cursul judecății nu a declarat cu privire la această împrejurare , instanța apreciază că recunoașterea fizică a persoanei inculpatului făcută de către persoana vătămată , cu ocazia prezentării mai multor poze de către organele de poliție , coroborată cu declarația persoanei vătămate și cea a soțului acesteia , care a confirmat starea agitată și speriată a soției sale când a povestit despre cele întâmplate în magazie , fac dovada că inculpatul a comis, în seara menționată mai sus , infracțiunea de violare de domiciliu în concurs cu cea de furt calificat , prev. de art. 192 al.2 și art. 208 al.1 rap. la art. 209 al.1 lit. g C.pen. cu art. 33 lit. a C.pen.

Inculpatul a mai fost trimis în judecată și pentru infracțiunile de violare de domiciliu și sustragerea unei sume de bani(600 lei) din locuința persoanei vătămate R___ I__, la data de 09.10.2012.

Probele administrate cu privire la această împrejurare denotă că inculpatul , profitând de faptul că soții R___ se aflau în grădină , pentru desfășurarea unor activități gospodărești , a pătruns în casă , a intrat în una din camerele locuinței persoanei vătămate aflate în partea stângă față de ____________________ , în momentul când a auzit că martora R___ T_____ intră în casă pentru a lua cele necesare continuării activității din grădină , inculpatul s-a ascuns sub pat.

Întrucât martora l-a văzut în această postură , inculpatul a fugit din cameră , a intrat în hol , și conform declarației martorei , aceasta l-a împiedicat să iasă pe ușă , ținându-i calea , motiv pentru care inculpatul a deschis fereastra holului pe care a escaladat-o , sărind în curte , și din curte , în stradă.

Alarmat de soția persoanei vătămate care striga „săriți , hoții”, martorul C_________ A___ , vecinul familiei R___ , a ieșit din casă și a surprins momentul când inculpatul sărea de pe fereastra holului și părăsea curtea , sărind gardul.

Martorul l-a reținut pe inculpat , încercând să afle motivul pentru care a fost surprins în această postură , știind că inculpatul este cunoscut în comunitate cu antecedente privind același gen de fapte , însă inculpatul a reușit să se smulgă din strânsoarea exercitată de martor asupra sa , îndepărtându-se de acesta în fugă , după ce , în prealabil , martorul l-a lovit cu o lopată.

Persoana vătămată R___ I__ a declarat că , în această împrejurare , inculpatul a reușit să sustragă suma de 600 lei.

Din probele administrate cu privire la această împrejurare , instanța constată că se confirmă fapta inculpatului de a pătrunde , fără consimțământul familiei R___ , în locuința acesteia , faptă dovedită cu depozițiile martorilor R___ T_____ și C_________ A___ care au relatat împrejurările descrise mai sus.

Sunt relevante și declarațiile martorilor B______ I____ și C_____________ V_______ , sora , respectiv , mama inculpatului , din care rezultă că , în seara respectivă , inculpatul a venit acasă târziu , afirmând că a fost agresat de martorul dan C_________ , pe motiv că l-ar fi surprins în casa familiei R___ , ceea ce întărește declarațiile martorilor R___ T_____ și D__ C_________ , cu privire la împrejurările și motivul altercației dintre acesta din urmă și inculpat.

Nu se confirmă fapta de sustragere a sumei de 600 lei pusă în sarcina inculpatului.

În rechizitoriu , se menționează că suma respectivă s-a aflat pe masă , sub un ziar , conform declarației persoanei vătămate.

Cu ocazia deplasării completului la domiciliul persoanei vătămate , pentru audierea soției acesteia , în calitate de martoră , dată fiind imposibilitatea de deplasare a acesteia la instanță , din motive de sănătate și vârstă înaintată , martora a declarat o altă sumă sustrasă de inculpat(12-19.000 lei ) , indicând un alt loc decât cel menționat în rechizitoriu , și anume, lada de zestre aflată după ușă , acoperită cu diverse pleduri , spunând că inculpatul știa că familia R___ ține banii în ladă , întrucât le-a frecventat casa , cu ocazia diverselor activități gospodărești efectuate la cererea lor.

Neconcordanța dintre cele reținute în rechizitoriu și declarația persoanei vătămate și a martorei R___ T_____ , atât cu privire la cuantumul sumei pe care inculpatul ar fi sustras-o cât și cu privire la locul unde aceasta era depozitată , combinată cu împrejurarea că la domiciliul inculpatului , cu ocazia percheziției efectuate în cursul urmăririi penale , nu a fost găsită vreo sumă de bani , și nici nu există probe care să ateste că inculpatul ar fi făcut cheltuieli care nu au putut fi justificate , denotă că fapta de furt sesizată de persoana vătămată R___ I__ nu este dovedită.

Simpla afirmație a persoanei vătămate , susținută de soția sa , privind sustragerea unei sume de bani , fiecare indicând un alt cuantum și un alt loc de depozitare a banilor, nu constituie probă certă pentru a se reține infracțiunea de furt în sarcina inculpatului , în speță , dubiul rezultat din probe profitând inculpatului , conform principiului „ in dubio pro reo”.

În ceea ce privește infracțiunea de furt din data de 04.03.2013 , instanța constată că nu a fost comisă de inculpat.

Astfel , în rechizitoriu , se menționează cu privire la această faptă , că , la data de 04.07.2013 , în timpul recreației de la ora 11.00 , inculpatul a intrat în biroul directorului Școlii cu clasele V-VIII din _________________________ a sustras geanta aparținând persoanei vătămate P______ M_____ , cadru didactic în școala respectivă , după care , s-a deplasat la malul unui râu unde a reținut suma de 100 lei găsită în geanta sustrasă , geantă pe care a abandonat-o , împreună cu actele aflate în ea(permis de conducere , act de identitate).

Se mai menționează că , ulterior , geanta a fost găsită la râu , de martorii B______ C_____ C_________ și N______ I_____ , care au restituit-o persoanei vătămate, împreună cu actele menționate mai sus.

În susținerea acuzației , procurorul dezvoltă declarațiile martorilor N______ F_________ I______ , M________ N______ C_________ , B_______ E_____ , S______ A________ I____ , B______ C_____ și N______ I_____ , susținând că , din declarațiile acestora , reiese că inculpatul C_____________ V_____ ar fi comis fapta.

În acest sens , se face referire la declarațiile martorilor M________ N______ C_________ și S______ A________ I____ , elevi la școala din Stroești , care au afirmat că ar fi văzut un bărbat în incinta școlii și apoi , ieșind grăbit în curte și în afara acesteia , îmbrăcat cu o geacă de culoare închisă , având o șapcă pe cap și ascunzând ceva sub geacă.

Despre acest bărbat , martorul S______ A________ I____ a afirmat că este inculpatul C_____________ V_____ , iar M________ N______ a atribuit mersul și gesturile bărbatului văzut în școală , inculpatului C_____________ V_____ pe care , ulterior , la prezentarea unui set de fotografii de către organele de poliție , l-ar fi recunoscut pe inculpat ca fiind persoana văzută în incinta și în curtea școlii , la fel ca și martora B_______ E_____ , cadru didactic.

În fața instanței , cei doi martori elevi , au retractat declarațiile date în cursul urmăririi penale.

Astfel , martorul Mătulesu N______ C_________ afirmă(fila 168) că bărbatul pe care l-a văzut în curtea școlii era mai scund decât inculpatul și că nu l-a recunoscut pe inculpat în planșele foto prezentate de organele de poliție , susținând că a afirmat doar că , după mers , părea că este inculpatul C_____________.

Martorul S______ A________ declară(fila 169) că a mințit în fața organelor de urmărire penală când a afirmat că bărbatul pe care l-a văzut ieșind din școală ținând strâns sub geacă un obiect , ar fi fost inculpatul , și justifică declarația mincinoasă , spunând că „așa i-a cerut dna. profesoară P______ M_____ să declare” iar el a acceptat pentru că avea note proaste la biologie(materie predată de P______ M_____) , iar după ce a dat declarația sugerată de profesoară , aceasta i-a dat o notă bună la materia respectivă.

În fața instanței , martorul afirmă că nu l-a recunoscut pe inculpat în persoana văzută în curtea școlii , și că , de fapt , nici nu a văzut figura acestuia.

Martora B_______ E_____ , cadru didactic în școala respectivă , declară(fila 141) că persona văzută în ziua furtului , pe holul școlii , era de statura inculpatului dar avea fața ridată , iar cu privire la recunoașterea inculpatului în planșele foto puse de organele de poliție la dispoziție , martora infirmă.

La fel declară și martora N______ I_____ F_________ (fila 122) spunând că persoana văzută în incinta școlii , avea cca. 40 de ani și , deși avea trăsăturile și statura asemănătoare inculpatului , acea persoană era ridată , ceea ce nu se poate afirma despre inculpat , fapt constatat , nemijlocit , de judecător.

Întrebată cu privire la afirmațiile elevului S______ A________ , privind sugerarea declarației date în fața organelor de urmărire penală , persoana vătămată P______ M_____(fila 196) neagă faptul că ar fi cerut elevilor să declare că bărbatul văzut în școală era inculpatul și susține că , de fapt , ea nici nu știe persoana care i-a furat geanta și că , dimpotrivă , de la elevii S______ și M________ a aflat că această persoană ar fi inculpatul C_____________ V_____.

Prin urmare , din declarațiile martorilor , rezultă , cu certitudine că , în ziua de 04.03.2013 , în timpul recreației de la ora 11.00 , în incinta școlii din ________________________ văzută , de către diverși martori , elevi și profesori , în diverse momente ale traseului spre biroul directorului și apoi , înapoi , pe hol , spre ieșirea din incita școlii , precum și în curtea acesteia , o persoană străină, de sex masculin , îmbrăcată cu o geacă de culoare închisă și având pe cap o șapcă cu cozoroc(sau fes , conform declarației unuia dintre elevi) , care se deplasa grăbit , strecurându-se printre elevi și foarte aproape de pereții holului , purtând „ceva” sub geacă.

Mai rezultă că nici unul dintre martorii audiați în fața instanței , nu a confirmat că l-ar fi recunoscut în acea persoană pe inculpatul C_____________ V_____ , cei mai mulți dintre martori spunând că nu au văzut figura acelui bărbat , iar cei care au văzut-o , nu au confirmat că ar aparține inculpatului C_____________ V_____.

Prin urmare , probele administrate confirmă existența faptei de furt a poșetei persoanei vătămate P______ M_____ , dar nu și identitatea autorului faptei , câtă vreme, din nici o declarație nu rezultă că persoana văzută în incinta școlii este persoana inculpatului.

Față de starea de fapt reținută , instanța urmează să aplice pedeapsa corespunzătoare faptelor dovedite că au fost comise de inculpat , conform probelor administrate , cu mențiunea că , dată fiind situația tranzitorie de la săvârșirea faptelor și până la soluționarea definitivă a prezentei cauze , prin _____________________ noilor legi penale, instanța urmează să constate , conform art. 5 din NCP , că legea mai favorabilă inculpatului este legea veche.

Prin urmare , la stabilirea pedepsei , instanța va avea în vedere criteriile de individualizare prevăzute de dispozițiile art. 72 C.pen. , referitoare modalitatea și împrejurările comiterii faptelor , gravitatea și consecințele acestora , pericolul social și împrejurările care caracterizează persoana inculpatului , aflat în stare de recidivă postexecutorie în momentul comiterii infracțiunilor , astfel că , în baza art. 208 al.1 rap. la art. 209 al.1 lit. g și i C.pen. , cu aplicarea disp. art. 41 al.2 C.pen. și cu aplicarea art. 37 al.1 lit. b și art. 39 al.4 C.pen. , se va dispune condamnarea inculpatului la pedeapsa închisorii de 5 ani , pentru faptele comise în dauna persoanelor vătămate A________ M____ și C____ V_______.

În baza art. 192 al.1 C.pen. cu aplicarea disp. art. 37 al.1 lit. b și 39 al.4 C.pen., inculpatul va fi condamnat la pedeapsa închisorii de 2 ani , pentru fapta comisă față de persoana vătămată R___ I__ , iar în baza art. 192 al.2 C.pen. cu art. 37 al.1 lit. b și art. 39 al.4 C.pen. , va fi condamnat la pedeapsa închisorii de 4 ani , față de persoana vătămată C____ V_______.

În temeiul art. 11 pct. 2 lit. a C.p.pen. rap. la art. 10 lit. a și , respectiv , 10 lit. c C.p.pen. , se va dispune achitarea inculpatului pentru infracțiunea de furt , prev. de art. 208 al.1 C.pen. cu art. 37 al.1 lit. b C.pen. întrucât nu s-a dovedit existența acesteia în dauna persoanei vătămate R___ I__ , și pentru infracțiunea de furt calificat, prev. de art. 208 al.1 rap. la art. 209 al. 1 lit. e, al.2 C.pen. cu art. 37 al.1 lit. b C.pen. , în raport de persoana vătămată P______ M_____ , întrucât nu s-a dovedit că aceasta a fost săvârșită de inculpat.

Întrucât faptele reținute în sarcina inculpatului și pentru care s-a dispus condamnare acestuia au fost comise în condițiile concursului real de infracțiuni , în baza art. 33 lit. a cu art. 34 C.pen. , se va dispune contopirea pedepselor stabilite urmând să se aplice inculpatului pedeapsa cea mai grea , aceea de 5 ani închisoare.

Instanța constată că , în privința faptelor indubitabil dovedite , inculpatul s-a apărat prin maniera de negare a lor , ceea ce denotă , coroborat cu istoricul situației judiciare privind antecedentele inculpatului , perseverența acestuia în comiterea unor fapte penale de aceeași natură , ce vizează securitatea patrimoniului persoanei.

Din activitatea infracțională reținută în sarcina inculpatului reiese că aceasta este îndreptată , cu precădere , împotriva persoanelor cunoscute din comunitatea în care trăiește , ale căror locuințe nu erau străine inculpatului întrucât au fost vizitate în trecut , cu ocazia desfășurării unor activități gospodărești , inculpatul profitând de faptul că aceste persoane nu obișnuiesc să asigure încuietorile căilor de acces în locuințele lor sau le asigură superficial , astfel că acesta și-a format un mod de operare care demonstrează atât gravitatea acțiunilor sale ilicite cât și faptul că persoana sa reprezintă un real pericol pentru societate.

Profilul socialmente periculos al inculpatului , rezultă și din împrejurarea că , deși știa că este cercetat pentru una dintre fapte , acesta s-a sustras actelor de urmărire penală și , mai mult , nu s-a sfiit ca , în această perioadă , să-și continue activitatea infracțională.

Toate aceste aspecte , care definesc personalitatea periculoasă a inculpatului pentru comunitatea în care trăiește , conturează convingerea că , sub aspectul modalității de executare a pedepsei aplicate , se impune aplicarea dispozițiilor art. 57, 71 și 64 al.1 lit. a teza a II-a și lit. b C.pen. , privind executarea pedepsei în regim de detenție și pedeapsa accesorie a interzicerii unor drepturi , urmând ca , în baza art. 350 C.p.pen. , să se mențină starea de arest preventiv dispusă față de inculpat prin încheierea nr. 12/19.03.2013 pronunțată de Judecătoria Horezu în dosar nr. XXXXXXXXXXXX.

În mod consecutiv , având în vedere dispozițiile art. 88 C.pen. , instanța va deduce perioada arestării preventive executate de inculpat , începând cu data de 19.03.2013 , la zi.

Va lua act că persoanele vătămate P______ M_____ , A________ M____ , R___ I__ și C____ V_______ , conform declarațiilor date în fața instanței , nu se constituie părți civile.”

Împotriva acestei sentințe au formulat apel P________ de pe lângă Judecătoria Horezu și inculpatul C_____________ V_____, prin care au fost susținute motive de nelegalitate și netemeinicie, după cum urmează:

I.În primul rând, parchetul a criticat sentința pentru că în mod greșit instanța de fond a dispus condamnarea inculpatului pentru două infracțiuni de violare de domiciliu, cu reținerea art. 87 alin.1 lit. b) Cod penal, fără să schimbe în prealabil încadrarea juridică, având în vedere că inculpatul a fost trimis în judecată pentru două infracțiuni de furt calificat în formă continuată și pentru o singură infracțiune de violare de domiciliu în formă continuată, această încadrare juridică fiind cea corectă.

În ce privește soluția de achitare pentru infracțiunea de furt calificat, în raport cu partea vătămată P______ M_____, temeiul achitării ar fi trebuit să fie acela prevăzut de art. 16 lit. c) din Codul de procedură penală.

În același timp, instanța de judecată în mod greșit a dispus achitarea inculpatului C_____________ V_____ pentru furtul comis în dauna părții vătămate R___ I__, vinovăția sa fiind pe deplin dovedită prin coroborarea declarației părții vătămate cu cea a martorului C_________ A___, cu procesul verbal de cercetare la fața locului și cel de recunoaștere în teren.

În mod greșit a fost efectuată deducerea perioadei de reținere și arestare preventivă a inculpatului, din actele dosarului rezultând că acesta a fost reținut de poliție la 10.10.2012 și arestat preventiv începând cu 19.03.2013.

În fine, în mod greșit instanța de judecată a luat act că persoana vătămată A_________ M____ nu s-a constituit parte civilă în cauză, din dosarul de urmărire penală rezultând că aceasta a solicitat despăgubiri în sumă de 300 lei, iar în cursul judecății nu a fost prezentă la niciun termen.

II. Inculpatul, prin apărătorul său, a considerat că, dimpotrivă, instanța de fond a pronunțat o soluție corectă în privința achitării sale pentru cele două infracțiuni de furt calificat și, de asemenea, este corectă și dispoziția prin care s-a luat act că partea vătămată A_________ M____ nu s-a constituit parte civilă în cauză.

În al doilea rând, în opinia inculpatului, hotărârea este criticabilă sub aspectul individualizării judiciare a pedepsei, pe care o apreciază foarte severă.

Examinând apelurile declarate în cauză, în raport cu motivele care s-au susținut de apelanți, cât și din oficiu, conform art. 417 Cod procedură penală, Curtea le apreciază întemeiate, având în vedere următoarele considerente.

Așa cum rezultă din actul de inculpare, C_____________ V_____ a fost trimis în judecată pentru comiterea a două infracțiuni, una de furt calificat, iar cealaltă de violare de domiciliu, ambele în forma continuată prevăzută de art. 41 alin.2 din vechiul Cod penal.

Prin hotărârea criticată instanța de fond a dispus condamnarea inculpatului pentru o singură infracțiune de furt calificat cu aplicația .art. 41 alin.2 din vechiul Cod penal și pentru două infracțiuni de violare de domiciliu, comise în dauna părților vătămate R___ I__ și C____ V_______.

Conform art. 371 din Codul de procedură penală, judecata se mărginește la faptele și la persoanele arătate în actul de sesizare a instanței, ceea ce presupune că instanța este obligată să se limiteze la cadrul procesual pe care îl oferă actul de sesizare, dacă nu cumva, în cursul judecății, intervine o schimbare de încadrare juridică a faptelor reținute în rechizitoriu.

Cum în mod corect susține parchetul, instanța de fond a dispus condamnarea pentru mai mult decât era sesizată, reținând suplimentar o infracțiune de violare de domiciliu în sarcina inculpatului, ceea ce atrage în mod evident nelegalitatea sentinței.

În legătură cu soluția de achitare pentru infracțiunea de furt calificat, în raport cu partea vătămată P______ M_____, și în acest caz critica parchetului este întemeiată, deoarece la data de 06.06.2014, când a fost pronunțată sentința, era în vigoare noul Cod de procedură penală și, prin urmare, acesta ar fi trebuit să fie aplicat de instanța de fond, astfel încât, dispoziția instanței ar fi trebuit să se bazeze pe prevederile noi ale art. 16 alin.1 lit. c), incidente pentru ipoteza când nu există probe că o persoană a comis infracțiunea.

Totodată, față de achitarea aceluiași inculpat C_____________ V_____, pentru furtul comis în dauna părții vătămate R___ I__, Curtea apreciază că instanța de fond a ajuns la o concluzie greșită, aplicând în favoarea inculpatului principiul potrivit cu care dubiul profită întotdeauna acestuia.

Dubiul reprezintă o controversă fără ieșire, care trebuie să determine imposibilitatea absolută a unei decizii într-un sens sau altul.

Instanța de fond, din această perspectivă, s-a aflat în dilema de a stabili cuantumul sumei de bani care a fost sustrasă, reținând în același timp că inculpatul a fost totuși surprins chiar în momentul în care se afla în casa soților R___ și că, imediat după aceea, a ieșit pe fereastră în curte și din curte în stradă, fiind oprit de martorul C_________ A___, vecinul familiei R___, care a fost, la rândul său, alertat de strigătele soției părții vătămate.

Se poate spune că inculpatul a fost, practic, prins în flagrant, imediat după comiterea faptei, iar împrejurarea că soții R___ au dat declarații contradictorii în ce privește cuantumul sumei de bani sustrase în niciun caz nu ar fi putu fi determinantă pentru a trage concluzia achitării inculpatului.

Vârsta înaintată a martorei R___ T_____, cât și starea de boală au determinat instanța să se deplaseze la domiciliul acesteia pentru a o audia, ocazie cu care s-ar fi putut observa că sănătatea martorei, aflată într-o stare avansată de degradare, cât și faptul că aceasta suferă de o afecțiune (boala Alzhaimer) despre care existau acte la dosar, constituie factori care pot afecta într-o măsură semnificativă capacitatea unei persoane de a avea reprezentarea celor relatate, astfel că declarația acesteia ar fi trebuit privită cu mare rezervă.

Curtea consideră semnificativă declarația părții vătămate R___ I__, dată în fața organelor de urmărire penală mult mai aproape de comiterea faptei, prin care acesta descrie toate circumstanțele și arată suma de bani sustrasă de inculpat, declarație ce se coroborează cea a martorului ocular C_________ A___, cât și cu procesul verbal de cercetare la fața locului, toate acestea constituind probe certe și inechivoce că inculpatul a comis infracțiunea de furt de care este acuzat, și pentru care trebuie să fie tras la răspundere penală.

În ce privește greșita deducere a perioadei de reținere și arestare preventivă, Curtea observă că la dosarul cauzei se găsește ordonanța de reținere din data de 10.10.2012 pentru 24 de ore și apoi dovada de încarcerare a inculpatului începând cu 20.03.2013, mandatul de arestare preventivă fiind emis la 19.03.2013.

În raport cu aceste date, instanța de fond a dedus în mod greșit perioada arestării preventive începând cu 19.03.2013 la zi, cu încălcarea dispozițiilor art. 72 din Codul penal și din acest punct de vedere hotărârea instanței de fond fiind nelegală.

O altă critică s-a referit la faptul că în mod greșit instanța a constatat că partea vătămată A_________ M____ nu s-a constituit parte civilă în cauză, susținere întemeiată, deoarece la fila 38 din dosarul de urmărire penală se află declarația părții vătămate unde se menționează constituirea sa ca parte civilă în procesul penal cu suma de 300 lei, reprezentând contravaloarea bunurilor sustrase.

De asemenea, Curtea observă că și în ceea ce privește partea vătămată R___ I__ lucrurile se prezintă în aceeași manieră, la fila 53 a dosarului de urmărire penală aflându-se declarația acestuia, prin care s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 600 lei care i-a fost sustrasă de către inculpatul C_____________ V_____.

În conformitate cu dispozițiile art. 25 din Codul de procedură penală, instanța are obligația să se pronunțe prin aceeași hotărâre, atât asupra acțiunii penale, cât și asupra acțiunii civile.

Aceste dispoziții se corelează și cu cele ale art. 397 Cod procedură penală, conform cu care instanța se pronunță prin aceeași hotărâre și asupra acțiunii civile, dispunând, după caz, cu privire la restituirea lucrurilor și restabilirea situației anterioare, cât și în ce privește necesitatea luării măsurilor asiguratorii.

Din această perspectivă, Curtea reține că instanța de fond nu numai că nu s-a pronunțat cu privire la acțiunile civile promovate în procesul penal de către respectivele părți vătămate, însă a tras concluzii greșite în legătură cu faptul că acestea nu s-au constituit părți civile în cauză, fiind încălcate dispozițiile art. 6 din Convenția europeană a drepturilor omului, conform cărora orice persoană are dreptul de a-i fi examinată cauza, în mod echitabil, public și într-un termen rezonabil, de către un tribunal independent și imparțial, care va hotărî, fie asupra încălcării drepturilor și obligațiilor cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzații în materie penală îndreptate împotriva sa.

În ce privește critica inculpatului, sub aspectul individualizării judiciare a pedepsei, Curtea o apreciază neîntemeiată.

Procesul de individualizare judiciară a pedepsei urmărește finalitatea proporționalizării sancțiunii aplicate în raport cu fapta concretă, în acest mod fiind atinse obiectivele de reintegrare socială, cât și de constrângere și de apărare socială împotriva comiterii unor infracțiuni de genul celor analizate.

Din perspectiva criteriilor de individualizare prevăzute de art. 74 din Codul penal, Curtea reține că modalitatea comiterii faptelor, prin escaladare, efracție, prin pătrunderea în domiciliul altor persoane, imprimă acestora un caracter agravant, de aceea nu poate să fie analizate într-o manieră simplistă, nu pot fi trecute cu vederea nici consecințele acestor fapte concretizate în sustragerea unor bunuri și sume de bani care, deși nu se poate spune de o valoare ridicată, dar totuși destul de însemnate, având în vedere condiția socială a persoanelor lezate, la acestea se adaugă și conduita procesuală a inculpatului care nu a recunoscut și nu și-a asumat acuzațiile, cât și perseverența sa infracțională, concretizată, așa cum rezultă din cazierul judiciar, într-o sancțiune administrativă și o condamnare anterioară de 4 ani și 6 luni închisoare, pentru același gen de infracțiuni de furt calificat și violare de domiciliu, elemente care în niciun caz nu pledează pentru diminuarea regimului sancționator aplicat inculpatului.

Celelalte critici formulate de inculpat în apel coincid în parte cu cele ale parchetului și justifică, în aceeași măsură, admisibilitatea apelului său, pentru considerentele care au fost deja expuse.

Având în vedere toate aceste argumente și pentru că din oficiu nu s-au constatat alte aspecte care să conducă, alături de cele semnalate, la reformarea hotărârii instanței de fond, în conformitate cu dispozițiile art. 421 alin.2 lit. a) și b) Cod procedură penală, Curtea va admite apelurile parchetului și inculpatului, va desființa în parte sentința și, rejudecând, va descontopi pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului, repunând pedepsele componente în individualitatea lor.

Va înlătura achitarea inculpatului pentru infracțiunea de furt ( parte vătămată R___ I__), și condamnările inculpatului pentru infracțiunile de furt calificat în formă continuată ( părți vătămate A_________ M____ și C____ V_______), de violare de domiciliu (parte vătămată R___ I__), respectiv violare de domiciliu ( parte vătămată C____ V_______).

În baza art. 192 alin.2 Cod penal anterior cu aplic.art.41 alin.2 și art. 37 lit.b Cod penal anterior, va condamna pe inculpat la pedeapsa închisorii, reținând în sarcina inculpatului o singură infracțiune de violare de domiciliu în formă continuată în dauna părților vătămate R___ I__ și C____ V_______.

În baza art. 208 alin.1 - 209 alin.1 lit.g și i Cod penal anterior cu aplic.art. 41 alin.2 și art. 37 lit.b Cod penal anterior, va condamna pe inculpat la pedeapsa închisorii pentru furtul comis în dauna părților vătămate A_________ M____, C____ V_______ și R___ I__.

În baza art. 33 lit.a – 34 Cod penal anterior, va contopi pedepsele și va dispune ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, în condițiile art. 57 Cod penal anterior.

Va deduce din pedeapsă durata reținerii și arestării preventive din data de 10.10.2012 ( 24 de ore) și de la data de 20.03.2013 la zi.

În ce privește nepronunțarea asupra acțiunilor civile formulate de părțile civile R___ I__ și A_________ M____, pentru că nu se poate efectua un control judiciar cu privire la aceste aspecte și pentru că nu pot fi private părțile de pronunțarea unei soluții de către instanța de fond, cât și de beneficiul unei căi de atac, pe care ar fi avut-o la dispoziție în condiții de egalitate a armelor, Curtea va trimite cauza instanței de fond pentru rejudecare.

Cu ocazia rejudecării, prima instanță va examina acțiunile civile promovate în procesul penal de părțile civile R___ I__ și A_________ M____, va administra probele pe care le consideră de cuviință pentru a stabili condițiile răspunderii civile delictuale, urmând să pronunțe soluția care se impune în acest caz.

Vor fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței.

Conform art. 275 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului, iar onorariul avocatului din oficiu în cuantum de 200 lei se va avansa, conform art. 274 alin. 1 Cod procedură penală, din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite apelurile declarate de P________ DE PE L____ JUDECĂTORIA HOREZU și de inculpatul C_____________ V_____, fiul lui G_______ și V_______, născut la 11.12.1983 în orașul Horezu, jud. V_____, domiciliat în ________________________________, jud.V_____, studii 4 clase, cu antecedente penale, fără ocupație , necăsătorit, serviciul militar nesatisfăcut, legitimat cu CI ________ nr.xxxxxx , CNP xxxxxxxxxxxxx, împotriva sentinței penale nr.117/06.06.2014, pronunțată de Judecătoria Horezu.

Desființează în parte sentința și, rejudecând:

Descontopește pedeapsa rezultantă și repune pedepsele în individualitatea lor.

Înlătură achitarea inculpatului pentru infracțiunea de furt ( parte vătămată R___ I__), și condamnările inculpatului pentru infracțiunile de furt calificat în formă continuată ( părți vătămate A_________ M____ și C____ V_______), de violare de domiciliu (parte vătămată R___ I__), respectiv violare de domiciliu ( parte vătămată C____ V_______).

În baza art. 192 alin.2 Cod penal anterior cu aplic.art.41 alin.2 și art. 37 lit.b Cod penal anterior, condamnă pe inculpat la 4 ani închisoare (părți vătămate R___ I__ și C____ V_______).

În baza art. 208 alin.1 - 209 alin.1 lit.g și i Cod penal anterior cu aplic.art. 41 alin.2 și art. 37 lit.b Cod penal anterior, condamnă pe inculpat la 5 ani și 5 luni închisoare ( părți vătămate A_________ M____, C____ V_______ și R___ I__).

În baza art. 33 lit.a – 34 Cod penal anterior, contopește pedepsele și dispune ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 5 ani și 5 luni închisoare, în condițiile art. 57 Cod penal anterior.

Deduce din pedeapsă durata reținerii și arestării preventive din data de 10.10.2012 ( 24 de ore) și de la data de 20.03.2013 la zi.

Trimite cauza spre rejudecare de către prima instanță, cu privire la acțiunile civile formulate de părțile civile R___ I__ și A_________ M____.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței.

Deduce la zi prevenția inculpatului.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului, iar onorariul avocatului din oficiu în cuantum de 200 lei se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 24 noiembrie 2014, la Curtea de Apel Pitești - Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,

A.M.P_______ M.G.S_________

Grefier,

V.G_______

Red.M.G.S.

Tehnored.E.G./M.C.D.

Ex.10/08.01.2015

Jud.fond E.L_______

Publicitate

Alte spețe similare

Contacte

Bd. Primaverii nr. 57, Sector 1, București

office@avocatura.com

Formular de contact

Urmărește-ne în social media

Acceptând să utilizați acest site, declarați în mod expres și implicit că sunteți de acord cu Termenii și Condițiile impuse de AVOCATURA COM S.R.L.
Preluarea și reproducerea informațiilor și imaginilor publicate pe site-ul www.avocatura.com se poate face doar cu respectarea Termenilor și Condițiilor.

Consultanță juridică online Termeni și Condiții Politica de confidențialitate Politica Cookies © Copyright Avocatura.com SRL 2003-2025