Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI

SECȚIA II CIVILĂ-F_______

Ședința publică din 30 Ianuarie 2013

Președinte - D__ A______

Grefier R_____ I______ B____

SENTINȚA CIVILĂ Nr. 140/2013

Pe rol soluționarea cererii formulate de reclamanta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUN. IAȘI în contradictoriu cu pârâtul B____ S____, având ca obiect Angajarea răspunderii conform art.138 din Legea 85/2006.

La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.

Procedura este completă.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:

Instanța constată că în cauză s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsă, potrivit dispozițiilor art. 242 din Codul de procedură civilă, astfel încât apreciază cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.

JUDECĂTORUL-SINDIC,

Prin cererea înregistrată sub nr. XXXXXXXXXXXXXXX reprezentanții reclamatei AFPM Iași au solicitat atragerea răspunderii personale patrimoniale a pârâtului GRAB I____, administratori statutari ai debitoarei falite ____________________ COMERCIAL SRL.

În urma analizei financiar-fiscale desfășurată de reprezentanții creditorului bugetar s-a sintetizat faptul că pârâtul a omis să mai depună declarațiile fiscale. Au precizat că administratorul statutar al debitoarei a manifestat dezinteres față de activitatea de recuperare a creanțelor în sumă de xxxxx lei existente în sold în anul 2008 S-a apreciat că societatea a avut capacitate de plată existând imobilizări corporale, active circulante pentru valorificarea și achitarea datoriilor.

Consideră reclamanta că administratorul debitoarei a dispus în interes personal continuarea activității care conducea la starea de insolvență și, aflându-se în pierdere, pârâtul a refuzat să facă aplicarea disp. art. 27 din legea 85/2006 și să solicite _________________________________, preferând să continue activitatea generatoare de datorii în prejudiciul creditorilor.

Totodată, administratorul statutar nu s-a mai preocupat de ținerea evidenței financiare, a acumulat datorii, fapt ce conduce la concluzia că pârâtul a continuat activitatea în interes personal.

Astfel pârâtul se face vinovat de faptele prev. de art. 138, alin. 1, lit. c și d din legea 85/2006; deși în petitul cererii reprezentanții reclamantei amintesc și de încălcarea disp. legii prev. de art. 139, alin. 1, lit. a, ulterior nu rezultă motivarea în fapt sau trimiterile la acest text normativ, fapt pentru care instanța nu va analiza acțiunea sub acest aspect.

Apreciază că în acest fel subzistă o prezumție de fraudare a legii, de ascundere a patrimoniului față de creditori, de sustragere de la controlul statului, culminând cu conducerea și ajungerea debitoarei în incapacitate de plată.

Susținând că în ceea ce îl privește pe pârât a fost dovedită legătura de cauzalitate dintre fapta ilicită și prejudiciul cauzat creditorilor, invocând disp. art. 138, lit. c și d din legea 85/2006, reclamantul solicită admiterea cererii astfel cum a fost formulată și obligarea pârâtului să suporte din averea proprie debitul falitei.

Instanța a dispus comunicarea duplicatului cererii și a dispus citarea pârâtului.

Ulterior, reprezentanții reclamantei depun o cerere prin care arată că modifică acțiunea inițială în sensul că solicită ca pentru prejudiciul produs să fie tras la răspundere civilă celălalt administrator statutar al debitoarei – B____ S____ – întrucât numitul GRAB I____ a decedat.

Acordând cuvântul asupra cererii formulate de către reclamant instanța reține:

Activitatea pârâtului de a continua activitatea debitoarei prin generarea de debit în prejudiciul creditorilor reprezintă un aspect culpabil, necontestat de către cel dintâi.

Această activitate este sancționată de către disp. art. 138, lit. c din lege în condițiile în care prin derularea ei s-ar întruni condițiile cauzalității dintre faptă și prejudiciul resimțit în patrimoniul creditorilor..

Ori reclamanta s-au limitat doar a face simple aprecieri în ceea ce privește culpa pârâtului, care chiar întemeiate fiind, nu pot forma convingerea instanței că din acest motiv s-a ajuns la incapacitatea de plată și totodată insolvența firmei.

Prin urmare nu se poate reține o prezumție conform căreia, în condițiile în care pârâtul a continuat activitatea debitoarei în prejudiciul creditorilor, acest lucru a fost premeditat.

Pe de altă parte neținerea contabilității conforme legii, nu poate constitui în sine o condiție singulară pentru a atrage răspunderea patrimonială; aceasta întrucât nu se poate deduce legătura de cauzalitate necesară dintre neținerea contabilității și aspectul premeditat al conducerii debitoarei în incapacitate de plată și ulterior în insolvență.

În consecință instanța consideră că nu poate doar în baza acestor aprecieri să dispună atragerea răspunderii personale patrimoniale a pârâtului, urmând să respingă cererea ca neîntemeiată.

HOTĂRĂȘTE:

Respinge cererea formulată reprezentanții reclamatei AFPM Iași de în contradictoriu cu pârâtul B____ S____ din Iași, _________________. Iași.

Cu recurs în 7 zile de la comunicare.

Pronunțată azi 30.01.2013 în ședință publică.

Red. D.A.

4ex./R.B. 08 Februarie 2013