Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI

SECȚIA II CIVILĂ-F_______

Ședința publică din 16 Iunie 2015

Președinte - R_____ B_____

Grefier C_______ M______ N___

SENTINȚA CIVILĂ Nr. 1119/2015

Pe rol fiind judecarea cauzei civile privind pe reclamantul M_________ R___________ LICHIDARE IAȘI SPRL în contradictoriu cu pârâtul M____ C______, având ca obiect angajarea răspunderii conform art.138 din Legea 85/2006.

La apelul nominal făcut în ședința publică lipsă părțile.

Procedura este completă.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:

Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din 9.06.2015, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi când, din lipsă de timp pentru deliberare s-a amânat pronunțarea pentru azi, 16.06.2015.

T R I B U N A L U L

Prin cererea înregistrată la data de 28.05.2014, sub nr. XXXXXXXXXXXXXXX, reclamantul M_________ reorganizare Lichidare Iași SPRL , administrator judiciar al debitoarei _________________________ SRL , a chemat în judecată pe pârâtul M____ C______, în calitate de administrator statutar al debitoarei , solicitând stabilirea răspunderii personale a acestuia în baza art. 138 din Legea 85/2006.

În motivare, arată lichidatorul că debitoarea înregistrează datorii către creditorii săi, în cuantum de 230.800,24 lei , conform tabelului definitiv al creanțelor.

Pârâtul a avut calitatea de administrator al debitoarei în perioada creării debitelor și este ținut direct răspunzător de îndeplinirea obligațiilor pe care legea sau actul constitutiv le impun în sarcina societății, conform art. 73 din Legea 31/1990.

Starea de insolvabilitate este urmarea unei administrări necorespunzătoare a societății, care a determinat încetarea de plăți și prejudicierea creditorilor.

Consideră reclamantul că pârâtul se face vinovat de fapta reglementată de art. 138 lit a , in raportul cauzal reținându-se pastrarea stocurilor, in valoare de 106.748 lei , raportat la bilantul contabil la data de 31.12.2011 , fără a se încerca valorificarea acestora , ceea ce a dus la creșterea gradului de uzură fizica și morală.

De asemenea, nu s-a urmărit recuperarea creanțelor , ajungându-se la suma de 109.955 lei , potrivit raportării contabile din 31.12.2011 .

Administratorul a dat dovadă de un management neperformant și de utilizarea resurselor societății în interes personal.

De asemenea, debitoarea avea in proprietate active imobilizate de 82.553 lei și disponibilitati banesti de 94.182 lei .

Pârâtul nu a predat aceste bunuri administratorului judiciar, fapt ce duce la concluzia ca le-a folosit în interes propriu .

De asemenea, pârâtul se face vinovat de fapta prev. de art. 138 lit. d din L.85/2006, având in vedere ca nu a predat lichidatorului judiciar documentele contabile.

În drept, se invocă art. 138 lit a și d.

Cererea este scutită de plata taxelor de timbru .

Pârâtul nu s-a prezentat în instanță și nu a formulat întâmpinare.

Nu au fost depuse înscrisuri în susținerea poziției sale procesuale.

A fost atașat dosarul de fond.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține cele ce urmează:

În fapt ,prin Sentința civilă nr. 539/18.03.2014 irevocabilă prin nerecurare a fost deschisă procedura generală a insolvenței împotriva debitorului S.C. SOFIANA IMPORT-EXPORT S.R.L., cu sediul în _________________________, ,jud. Iași , înregistrată la ORC sub nr. JXXXXXXXXXXX , CUI xxxxxxxx , constatându-se că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.33 al.6 din Legea nr. 85/2006.

Tabelul creditorilor definitivat cuprinde creanțele a 2 creditori: BANCA COMERCIALĂ INTESA SANPAOLO ROMANIA SA A___- SUCURSALA IAȘI, in valoare de 172.077,22 lei și Administrația Județeană a Finanțelor Publice Iași, în valoare de 58.723 lei .

La data de 28.04.2014 a fost înregistrat raportul asupra cauzelor și împrejurărilor ce au dus la apariția insolvenței, în cuprinsul căruia administratorul judiciar menționează faptul că insolvența debitoarei se datorează mai multor cauze, cum ar fi fonduri insuficiente pentru sustinerea activității și pentru realizarea unor planuri de investiții necesare dezvoltării societății, disponibilități bănești reduse , neîncasarea la timp a creanțelor și nevalorificarea corespunzătoare a activelor societății pentru plata datoriilor .

A opinat că sunt indicii privind atragerea răspunderii în baza art. 138 din Legea 85/2006 cu privire la administratorul societății

În drept, pentru a fi atrasă răspunderea personală a administratorului unei societăți în baza dispozițiilor art. 138 din Legea nr. 85/2006 cu modificările ulterioare, este necesar ca partea interesată să facă dovada îndeplinirii condițiilor art. 998 Cod Civil, respectiv a existentei unui prejudiciu, a unei fapte ilicite, existentei unui raport de cauzalitate între fapta ilicita și prejudiciu și a vinovatei celui care a cauzat prejudiciul respectiv. Caracterul special al reglementarii invocate in cauza constă in aceea ca aprecierea culpei persoanei chemata sa răspundă este făcută in concreto, cerându-se o cauzalitate specifica intre fapta si prejudiciu, respectiv faptele enumerate, in măsura in care au fost săvârșite culpabil si au cauzat un prejudiciu, sa fi fost in măsura sa contribuie la ajungerea societății debitoare in insolvența.

Răspunderea instituită prin textul art. 138 alin. 1 lit. a-g din Legea nr. 85/2006 nu este o răspundere contractuală, pe temeiul contractului de mandat al administratorilor sociali, așa cum eronat susține reclamanta, ci o răspundere delictuală specială, de sine stătătoare, cu reguli proprii, derogatorii de la dreptul comun specifice, pe baza unei reglementări proprii, ea derivând nu din neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a mandatului dat organului de conducere de către societate, ci din săvârșirea faptelor mai sus enumerate care nu au nici o legătură cu mandatul primit.

Textul de lege menționat cu privire la răspunderea membrilor organului de conducere nu instituie o răspundere obiectivă pentru prejudiciul reprezentând totalul creanțelor creditorilor participanți la procedura insolvenței, ci o răspundere în care faptele imputate trebuie dovedite, atât în fapt, cât și în drept, sub aspectul condițiilor generale ale răspunderii civile delictuale reglementate de dispozițiile art. 998-999 Cod civil, cât și sub aspectul condițiilor speciale prevăzute în textul legii pentru fiecare dintre faptele enumerate, condițiile generale ale răspunderii civile delictuale urmând a dobândi particularități specifice în funcție de cazul reglementat în textul legii.

Nu există instituită prin lege o „prezumție legală de vinovăție și răspundere” în sarcina administratorului societății debitoare.

Analizând condițiile răspunderii delictuale speciale, se reține:

Pârâtului i se impută săvârșirea faptelor prevăzute de art. 138 lit a și d din Legea insolvenței, respectiv:

• 138 lit. a: a folosit bunurile și creditele persoanei juridice în folosul propriu sau în cel al unei alte persoane
• 138 lit. d: a ținut o contabilitate fictivă, a făcut să dispară unele documente contabile sau nu a ținut contabilitatea în conformitate cu legea.

Reclamantul a propus un raționament bazat pe prezumția că administratorul statutar nu a ținut contabilitatea în conformitate cu legea ( art. 138 lit. d ),a intenționat să ascundă aspecte ale activității firmei, ceea ce naște la rândul său prezumția că a desfășurat comerț în interes personal, pentru a-și însuși rezultatele acestui comerț(138 lit a).

S-a probat de către reclamant că, într-adevăr, pârâtul „a ținut o contabilitate fictivă” și că „nu a ținut contabilitatea în conformitate cu legea în condițiile în care s-a reținut , pe tot parcursul procedurii insolvenței, că pârâtul nu a depus documentele contabile la ORC și nici la organele fiscale.

Lipsa de colaborare din partea pârâtului nu numai că a îngreunat sarcina administratorului judiciar de a identifica documentele contabile și eventuale bunuri existente în patrimoniul debitoarei, dar se poate reține că această conduită a generat starea de insolvență , atâta vreme cât , potrivit ultimului bilanț depus ( la data de 31.12.2011 ) s-a desfășurat activitate de o valoare foarte mare , fără a se achita corespunzător datoriile către diverșii creditori și către bugetul de stat.

Ca urmare , se va reține în sarcina pârâtului săvârșirea faptei prev. de art. 138 lit. d din L.85/2006 .

Instanța apreciază că activitatea pârâtului se încadrează și în dispozițiile art. 138 alin. 1 lit. a, referitoare la folosirea bunurilor sau creditelor societății în folosul său, în condițiile în care s-a dovedit că debitoarea a desfășurat activitate economică , înregistrând , la 31.12.2011 , active imobilizate de 82.553 lei și active circulante de 310.885 lei , din care stocuri de 106.748 lei, creanțe de 109.955 lei și disponibilități bănești în sumă de 94.182 lei .

Pârâtul nu a justificat aceste sume , nu le-a predat lichidatorului judiciar pentru a le distribui creditorilor înscriși în tabelul creditorilor, de unde se prezumă că și le-a însușit. Prezumția a fost coroborată de instanță și cu lipsa pârâtului la interogatoriu, ca fiind un început de probă în favoarea reclamantului.

Cu aceste sume, debitorul ar fi avut posibilitatea acoperirii în întregime creanțele înregistrare conform tabelului definitiv , care se ridică la suma totală de 230.800,24 lei, astfel încât însușirea bunurilor din patrimoniu a cauzat starea de insolvență a debitorului.

Pentru aceste motive, în baza art. 138 lit a și d din L.85/2006 , instanța va admite cererea în contradictoriu cu pârâtul M____ Catălin , care va fi obligat la plata pasivului rămas neacoperit al debitorului .

.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMLELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite acțiunea formulată de reclamantul M_________ R___________ LICHIDARE IAȘI S.P.R.L. privind stabilirea răspunderii personale a pârâtului M____ C______ .

Stabilește în baza art. 138 lit a și d din L.85/2006 , răspunderea personală a pârâtului M____ C______ , pentru pasivul rămas neacoperit al debitorului S.C. SOFIANA IMPORT-EXPORT S.R.L , în sensul că obligă pârâtul să acopere suma de 230.800,22 lei, așa cum rezultă din tabelul definitiv al creanțelor asupra debitorului.

În temeiul dispozițiilor art. 142 din Legea privind procedura insolvenței, executarea silită a prezentei sentințe se va efectua în condițiile art. 142 alin. 2 la cererea creditorilor, de către executorul judecătoresc, în temeiul tabelului definitiv de creanțe pus la dispoziția lor de către administratorul judiciar, conform Codului de procedura civilă.

Executorie.

Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 16.06.2015 .

.

	Președinte, R_____ B_____
	Grefier, C_______ M______ N___

Red.R.B.

09.09.2015 /4ex.