Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL G_____

SECȚIA A-II-A CIVILĂ

SENTINȚA CIVILĂ NR. 555

ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 26.03.2013

Judecătorul sindic – P____ P______

Grefier – I______ T___

-.-.-.-.-.-.-.-.-

Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra cererii de antrenare a răspunderii patrimoniale formulată de reclamanta _____________________ împotriva pârâtului I____ L_____ G______, în baza Legii 85/2006.

Din actele și lucrările dosarului, precum și din susținerile părților consemnate în încheierea din data de 19.03.2013 care face parte integrantă din prezenta, Judecătorul sindic în urma deliberării avute a pronunțat următoarea sentință:

Judecătorul sindic,

Prin cererea înregistrată sub nr. XXXXXXXXXXXXXX reclamanta _____________________ Pitești a solicitat în temeiul art. 138 din Legea nr. 85/2006 antrenarea răspunderi patrimoniale a pârâtului I____ L_____ - G______.

Prin sentința comercială nr.697/15.06.2010, pronunțată de Tribunalul G_____ - Secția Comercială, a fost admisă cererea formulată de către creditoare, conexată la cererea debitoarei, dispunându-se deschiderea procedurii simplificate de faliment împotriva debitoarei _________________, fiind desemnat în calitate de lichidator judiciar SALINA 2000 SRL.

Conform datelor furnizate de ONRC privind istoricul societății _________________, debitoarea a fost înființată în anul 2006, având JXXXXXXXXXXX, acordat la data de 28.04.2006, cod unic de înregistrare xxxxxxxx forma juridică a acesteia fiind de societate cu răspundere limitată.

Pârâtul I____ L_____ G______ a dobândit în societatea debitoare calitatea de unic asociat și administrator în data de 27.11.2007, calități pe care le deține până la deschiderea procedurii falimentului.

Conform tabelului definitiv completat întocmit de către lichidatorul judiciar, masa credală a debitoarei este în cuantum de 133.889,13 lei, sumă ce reprezintă creanțele însumate ale creditorilor înscriși la masa credală, creanțe rămase neacoperite din averea debitoarei.

Din analiza raportului cu nr. de înregistrare 877/11.03.2011, întocmit de SALINA 2000 SPRL în calitate de lichidator desemnat al debitoarei _________________, rezultă: că în opinia acestuia nu sunt îndeplinite condițiile pentru aplicarea art.138 din Legea nr.85/2006; că ______________________ societății este consecința directă a modului în care administratorul societății și-a desfășurat activitatea, fapt imputabil acestuia în mod direct.

Astfel, a considerat că pârâtul, administrator statutar al debitoarei și asociat al acesteia, a cauzat în mod intenționat starea de insolvență a debitoarei, fiind evidentă reaua-credință cu care acesta a administrat societatea.

A considerat că sunt incidente următoarele dispoziții ale art.138 din Legea nr.85/2006:

Administratorul statutar a dispus în interes personal, continuarea unei activități care ducea, în mod vădit, persoana juridică, la încetarea de plăți-art.138 alin.1 lit. c;

Așa cum a rezultat din analiza financiar contabilă a debitoarei, în perioada 2008-iunie 2010, efectuată de lichidatorul judiciar , a rezultat că reprezentantul societății a dispus, în interes personal, desfășurarea unei activități care ducea, în mod inevitabil, persoana juridică la încetarea de plăți, și anume: cifra de afaceri a societății a scăzut considerabil, de la 143,859 lei în anul 2008 la 1349 lei în

semestrul I al anului 2009;desfășurarea unei activități în pierdere, începând cu anul 2009; valoarea negativă a capitalurilor proprii, în toată perioada analizată; neîncasarea creanțelor al cărui titular este debitorul; managementul defectuos etc.

Administratorul statutar a ținut o contabilitate fictivă, a făcut să dispară unele documente contabile sau nu a ținut contabilitatea în conformitate cu legea-art.138 alin.1 lit. d.

A menționat că în evidențele registrului comerțului, debitoarea figurează cu bilanț anual nedepus pe anul 2008. Nedepunerea actelor contabile la organele abilitate nu se poate face decât cu intenție directă, întrucât, administratorul statutar I____ L_____-G______, în calitate de organ de conducere al societății, avea obligația de a cunoaște contribuțiile legale aferente calității sale, în conformitate atât cu prevederile legii contabilității, ale legii societăților comerciale, cât și ale celorlalte prevederi legale incidente în materie.

De asemenea, a arătat că nu a prezentat lichidatorului judiciar situația analitică a creanțelor neîncasate, astfel încât să fie posibilă promovarea acțiunilor de recuperare, astfel cum rezultă din raportul întocmit de lichidator.

În luna precedentă încetării de plăți, administratorul statutar a plătit sau a dispus să se plătească cu preferință unui creditor, în dauna celorlalți creditori-art.138 alin.1 lit. g.

Având în vedere faptul că pârâtul I____ L_____-G______ nu a pus la dispoziția lichidatorului judiciar actele societății referitoare la creanțele al căror titular este debitoarea, acesta dovedește pasivitate și rea-credință în îndeplinirea obligațiilor ce îi revin în calitate de administrator statutar al societății. Astfel, s-a prezumat că administratorul statutar a urmărit ascunderea, cu intenție și rea-credință, a unor plăți prioritare către un creditor făcute în dauna celorlalți creditori.

Pe de altă parte s-a constatat îndeplinirea condițiilor stabilite de art.998-999 din Codul civil și anume: fapta ilicită-administratorul statutar nu și-a respectat obligațiile impuse de lege,nu a ținut contabilitatea conform legii, nedepunând la organele abilitate Bilanțul contabil aferent anului 2008, nu a pus la dispoziția lichidatorului judiciar actele societății referitoare la creanțele al căror titular este debitoarea, creând în acest fel imposibilitatea recuperării acestor creanțe; prejudiciul-133.886,13 lei reprezentând total creanțe înregistrate în tabelul definitiv de creanțe, care nu a putut fi acoperit datorită lipsei informațiilor cu privire la creanțele al căror titular este debitoarea, generând astfel imposibilitatea analizei și recuperării acestora; raportul de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu a rezultat din faptul că prin toate faptele ilicite menționate anterior au rezultat prejudicii care prin penalitățile/majorările aplicate au ajuns la suma de 133.886,13 lei; vinovăția - indiferent de forma de vinovăție(intenție sau culpă) s-a observat că faptele ilicite există, iar acestea reprezentau obligațiile legale (Legea nr.31/1991, Legea nr.85/2006) ale administratorului societar al debitoarei, care nu poate invoca în apărare necunoașterea dispozițiilor legale referitoare la organizarea și conducerea contabilității societății, ori cele referitoare la obligațiile sale prevăzute în Legea nr.85/2006. Simpla nepredare a tuturor documentelor solicitate de lichidator este suficientă pentru îndeplinirea cerinței cu privire la existența vinovăției administratorului societății.

Prin sentința civilă 817/2011 s-a aprobat propunerea de închidere a procedurii insolvenței și în consecință radierea acestuia.

În apărare pârâtul a formulat întâmpinare prin care solicită respingerea cererii, ca nefondată, motivând că pentru a fi angajată răspunderea în temeiul art. 138 din Legea 85/2006 trebuie să se dovedească existența faptei ilicite săvârșite cu intenție care să fi generat starea de insolvență și ca o consecință indirectă legătura de cauzalitate dintre fapta ilicită și insuficiența activelor debitorului.

În dovedire pârâtul a depus la dosar copii de pe bilanț anul 2007 cu dovada depunerii la AFP G_____ și ORC; bilanț anul 2008 cu dovada depunerii la AFP G_____; bilanț anul 2009 cu dovada depunerii la AFP G_____ și ORC; bilanț la 30.06.2010; adrese privind retur marfă transmise către _____________________; autorizații de funcționare; registru de casă; situația clienților neîncasați; dovezile privind radierea ______________ și ________________ – clienți neîncasați.

Examinând actele și lucrările dosarului Judecătorul sindic reține:

Prin sentința comercială nr. 697/15.06.2010 a Tribunalului G_____, pronunțată în dosarul nr. 3072/2010, s-a dispus deschiderea procedurii simplificate a falimentului debitoarei _________________, sentință rămasă definitivă și irevocabilă prin decizia civilă nr. 574/R/31.10.2010 a Curții de Apel G_____.

Prin sentința comercială nr. 817/07.06.2011 a Tribunalului G_____ pronunțată în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, s-a dispus închiderea procedurii falimentului debitoarei _________________, descărcarea de îndatoriri și responsabilități cu privire la procedură, debitor și averea lui, a tuturor persoanelor implicate, și radierea debitoarei din registrul comerțului. Totodată, au fost respinse obiecțiunile creditoarei _____________________ formulate împotriva raportului de închidere a procedurii, ca nefondate. Sentința de închidere a procedurii a rămas definitivă și irevocabilă prin nerecurare.

Inițial, prin sentința civilă nr. 22/11.10.2011 a Tribunalului G_____ pronunțată în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX a fost respinsă ca inadmisibilă cererea privind atragerea răspunderii patrimoniale. Prin decizia civilă nr. 149/22.02.2012 a Curții de Apel G_____, pronunțată în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX/a1, a fost admis recursul formulat de către creditoarea _____________________, a fost casată sentința civilă nr. 22/11.10.2011 și s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul G_____.

În cadrul procedurii de faliment, ce a făcut obiectul dosarului nr. XXXXXXXXXXXXX al Tribunalului G_____, _____________________ a fost înscrisă în tabelul definitiv al creanțelor cu suma totală de 106.886,13 de lei compusă din debit principal de 26.149,23 de lei și penalități de întârziere de 80.726,23 de lei.

În raportul de închidere a procedurii de faliment, lichidatorul judiciar a realizat o analiză financiar-contabilă detaliată a activității debitoarei în perioada 2008-2010, pe baza actelor și documentelor contabile prezentate de administratorul societății. Din analiză, rezultă faptul că cifra de afaceri a societății a scăzut considerabil, de la 143.859 de lei în anul 2008 la 1.349 de lei în semestrul I al anului 2010. Începând cu anul 2009 societatea a desfășurat activitate în pierdere, adaosul comercial practicat fiind insuficient pentru acoperirea cheltuielilor de exploatare. La data deschiderii procedurii de faliment, activul total al societății se compunea din imobilizări necorporale de 624 de lei reprezentând cheltuieli de constituire neamortizate și creanțe de 6.524 de lei. Din documentele prezentate a rezultat că starea de insolvență a debitoarei se datorează reducerii considerabile a vânzărilor pe fondul unei conjuncturi economice nefavorabile și managementului defectuos, care nu a controlat cheltuielile legate de exploatarea afacerii, cauze ce nu se regăsesc sub incidența disp. prevăzute de art. 138 din Legea 85/2006.

Împotriva raportului de închidere a procedurii, _____________________ a formulat obiecțiuni, care au fost respinse prin sentința comercială nr. 817/07.06.2011 a Tribunalului G_____. Sentința a rămas definitivă și irevocabilă prin nerecurare.

Potrivit art. 138 alin. 1 din Legea 85/2006 privind procedura insolvenței, „la cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului, judecătorul sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului, persoană juridică, ajuns în stare de insolvență, să fie suportată de membrii organelor de supraveghere din cadrul societății sau de conducere, precum și de orice altă persoană care a cauzat starea de insolvență a debitorului, prin una din următoarele fapte: a). au folosit bunurile sau creditele persoanei juridice în folosul propriu sau în cel al unei alte persoane; au făcut acte de comerț în interes personal, sub acoperirea persoanei juridice; au dispus, în interes personal, continuarea unei activități care ducea, în mod vădit, persoana juridică la încetarea de plăți; au ținut o contabilitate fictivă, au făcut să dispară unele documente contabile sau nu au ținut contabilitatea în conformitate cu legea; au deturnat sau au ascuns o parte din activul persoanei juridice ori au mărit în mod fictiv pasivul acesteia; au folosit mijloace ruinătoare pentru a procura persoanei juridice fonduri, în scopul întârzierii încetării de plăți; în luna precedentă încetării plăților, au plătit sau au dispus să se plătească cu preferință’ unui creditor, în dauna celorlalți creditori.

Pentru a se putea dispune angajarea răspunderii civile speciale reglementată de disp. art. 138 din Legea 85/2006, este necesară dovada îndeplinirii tuturor condițiilor răspunderii civile delictuale prevăzute de art. 998 Cod civil, cu precizarea că, faptele cauzatoare de prejudicii pot fi doar cele strict descrise în cuprinsul textului de lege indicat.

Referitor la art. 138 lit. c din Legea 85/2006 s-a considerat că creditoarea nu a făcut dovada că administratorul societății a dispus în interes personal continuarea activității societății, ceea ce a condus în mod vădit la încetarea de plăți.

Referitor la cel de-al doilea temei, a reținut că potrivit art. 138 lit. d din Legea 85/2006 antrenarea răspunderii se poate face dacă administratorul a ținut o contabilitate fictivă, a făcut să dispară unele documente contabile sau nu a ținut contabilitatea în conformitate cu legea. Toate cele trei ipoteze presupune comiterea faptelor cu intenție ce trebuie să fie dovedită prin probe convingătoare ce să ducă la concluzia încălcării prevederilor legale în materia contabilității.

În măsura în care se face dovada existenței faptei cauzatoare de prejudiciu se pot analiza și verifica existența și a celorlalte elemente ale răspunderii civile: prejudiciu, culpa persoanei care a săvârșit fapta.

Astfel, în prezenta cauză nu se confirmă starea de fapt invocată de către creditoare prin cererea de chemare în judecată înaintată împotriva administratorului statuar al debitoarei, în sensul că nu s-a probat săvârșirea de către acesta a faptelor incriminate de art. 138 lit. c,d,g din Legea nr. 85/2006, respectiv că acesta ar dispus, în interes personal, continuarea unei activități care ducea, în mod vădit, persoana juridică la încetarea de plăți, că ar fi deturnat sau a ascuns o parte din activul persoanei juridice ori ar fi mărit în mod fictiv pasivul acesteia.

Prin urmare, Judecătorul sindic a constatat că, în cauză nu s-a dovedit existența unei fapta ilicite cauzatoare de prejudicii de către fostul administrator al debitoarei, astfel că s-a constatat lipsa elementelor răspunderii civile delictuale speciale a acestuia, prevăzute de art. 998 C.civ. raportat la art. 138 din Legea 85/2006.

Constatând lipsa elementelor esențiale ale răspunderii patrimoniale speciale prevăzute de art. 138 din Legea 85/2006, existența unei fapte ilicite săvârșite cu vinovăție prevăzută de Legea privind procedura insolvenței, lipsa raportului de cauzalitate între faptă, prejudiciu și starea de insolvență, în temeiul art. 11 a respins cererea de antrenare a răspunderii patrimoniale.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge cererea de antrenare a răspunderii patrimoniale formulată de reclamanta _____________________ împotriva pârâtului I____ L_____ G______, în baza Legii 85/2006, ca nefondată.

D e f i n i t i v ă

Cu recurs în 7 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din data de 26.03.2013.

Judecătorul sindic, Grefier,

P____ P______ I______ T___

Red. P.P./26.03.2013

Tehnored. I.T.

4 ex./27.03.2013