Dosar nr. xxxxx/180/2009

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL BACĂU

SECȚIA I CIVILĂ

DECIZIE Nr. 1671/2013

Ședința publică de la 27 Noiembrie 2013

Completul compus din:

PREȘEDINTE A_______ M_____ B______

Judecător V_______ N_______ G____

Judecător C______ N______

Grefier A___ L_______ A______

******************************

La ordine a venit spre pronunțare recursul promovat de pârâții B_________ M____, B_________ M_______, C_______ S____, C_______ E____ împotriva deciziei civile nr. 143/A/30.05.2013 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr. xxxxx/180/2009.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 13 noiembrie 2013 fiind consemnate în încheierea de ședință din aceeași dată când a fost amânată pronunțarea pentru 20.11.2013 și ulterior pentru 27.11.2013, încheierile de amânare a pronunțării făcând parte integrantă din prezenta decizie.

C U R T E A

- deliberând –

Asupra recursului declarat, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Bacău la data de 23.07.2009, sub nr.xxxxx/180/2009, reclamanții Ș_____ N______ și Ș_____ T_____ au chemat în judecată pârâții B_________ M____ și B_________ M_______ și C_______ S____ și C_______ E____, solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța să oblige pârâții să le acorde o servitute de trecere către imobilul casă de locuit și grădină.

Prin sentința civilă nr.2166/29.02.2012 acțiunea a fost respinsă ca nefondată.

Prima instanță a avut în vedere la pronunțarea acestei sentințe următoarele considerente:

Prin actul de dezlipire autentificat sub nr.144/11.02.2008, autorii comuni ai părților, numiții Ș_____ I___ și Ș_____ E____, au procedat la dezlipirea terenului de 1100 mp, amplasat în intravilanul comunei L____ V____, jud. Bacău, cu nr. cadastral 840 și pe care se află edificate două construcții.

În urma dezlipirii, numiții Ș_____ I___ și Ș_____ E____ au vândut imobilul cu nr. cadastral 3436 compus din teren în suprafață de 403 mp și construcția C 2 către reclamanții Ș_____ N______ și Ș_____ T_____ prin contractul nr. 145/11.02.2008.

Ulterior, din diferența rămasă în urma dezlipirii și vânzării efectuate către reclamanți, numiții Ș_____ I___ și Ș_____ E____ au înstrăinat către pârâții B_________ M____ și B_________ M_______: un teren de 137 mp - teren curți construcții situat în _______________________. Bacău - împreună cu nuda proprietate asupra unei case în suprafață construită la sol de 54 mp, un teren de 171 mp împreună cu o magazie, imobile situate la aceeași adresă și cota indiviză de ½ din terenul de 82 mp teren curți construcții prin contractul nr.391/21.04.2008, iar către pârâții C_______ S____ și C_______ E____: un teren de 317 mp – teren curți construcții situat în _______________________. Bacău – nuda proprietate asupra unei case în suprafață construită la sol de 84 mp, precum și cota indiviză de ½ din terenul de 82 mp teren curți construcții prin contractul nr.392 din 21.04.2008.

Prima instanță a reținut dispozițiile art.616 Cod civil din care rezultă că servitutea este o sarcina ce se constituie cu privire la un imobil, pentru înlesnirea sau lărgirea utilității unui alt imobil ce aparține altui proprietar și ,așa cum prevede art. 618 Cod civil, în condițiile constituirii unei servituți de trecere trebuie sa se aleagă trecerea prin locul care ar pricinui cea mai mică pagubă. Așadar, la constituirea unui drept de servitute de trecere trebuie să se țină seama și de interesul celui ce urmează să suporte consecințele ei, și nu să se ia în considerare în mod precumpănitor și exclusiv, interesul celui ce urmează să beneficieze de dreptul de trecere.

S-a reținut că pentru a concluziona asupra dreptului pretins de către reclamanți de a li se constitui un drept de servitute asupra terenului vecin aflat în proprietatea pârâților este esențială determinarea situației terenului de a fi sau nu loc înfundat.

Noțiunea de ,,loc înfundat,, este o chestiune de fapt relativă și variabilă. Astfel, există loc înfundat atunci când fondul nu dispune de nicio ieșire la drum public, precum și atunci când ieșirea existentă este insuficientă, adică, atunci când ea există, dar este periculoasă, impracticabilă sau când nu ar putea fi amenajată decât cu lucrări costisitoare în raport de valoarea fondurilor.

Din raportul de expertiză și suplimentele la raportul de expertiză întocmite de expert G______ M____ nu rezultă că terenul proprietatea reclamanților reprezintă un loc înfundat în sensul dispozițiilor legale.

Astfel, potrivit schiței la raportul de expertiză, imobilul teren în suprafață de 403 mp aparținând reclamanților are ieșire la calea publică, învecinându-se în partea de nord cu _______________________________ terenului și a casei, aceștia și-au deschis o altă cale de acces pe latura de Nord, în prezent fiind construită și o poartă de acces către locuință, tot înspre partea de Nord.

Prima instanță a mai reținut că este adevărat că imobilul reclamanților are ieșirea îndreptată spre casa și terenul proprietatea pârâților B_________, și că ajung greu în grădina din spatele curții casei, dar trebuie avut în vedere că, această poziționare era cunoscută încă din momentul cumpărării, reclamanții asumându-și practic un risc, în condițiile în care exista posibilitatea ca, la un moment dat, numiții Ș_____ I___ și E____ să înstrăineze restul de teren rămas în urma dezlipirii, noii proprietari, în lipsa unei convenții în acest sens, nefiind obligați să respecte o eventuală înțelegere verbală intervenită între reclamanți și autorii comuni de a folosi calea de acces de 82 mp, în prezent proprietatea pârâților.

S-a apreciat că, pentru a se constitui un drept de servitute, imposibilitatea de ieșire la calea publică trebuie să fie străină de conduita proprietarului locului înfundat, or, alta e situația în speță. Mai mult, din probele administrate, rezultă că pe latura de nord a casei se află un geam, reclamanții putându-și amenaja fără costuri exagerate o intrare în locuință.

În temeiul art.274 Cod procedură civilă, reclamanții au fost obligați la plata către pârâți a cheltuielilor de judecată.

Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanții pentru următoarele motive:

Instanța apreciat eronat probatoriul administrat din care rezultă clar că accesul în casa lor nu se poate face decât prin terenul pârâților iar calea cea mai scurtă de la calea publică la ___________________ accesul în spatele casei este conform suplimentului nr.2 la raportul de expertiză.

Instanța de fond nu a apreciat corect costurile costisitoare pe care ar trebui să le suporte prin constituirea altei servituți, în lipsa acesteia neavând posibilitatea să ajungă în grădina din spatele casei. Fiind primii cumpărători nu puteau prevedea că terenul alăturat se va vinde până în temelia casei lor.

În locul unde instanța a afirmat că este un geam care se poate transforma în ușă este o cameră , unde , dacă s-ar amenaja o ușă , s-ar ajunge ca trecerea să se facă prin mijlocul casei.

Intimații-pârâți au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Instanța a calificat la termenul din 22.05.2013 calea de atac drept apel.

În apel nu s-au administrat probe noi.

Prin decizia civilă nr.143/30.05.2013 Tribunalul Bacău a admis apelul reclamanților, a schimbat în tot sentința apelată,a admis acțiunea și a stabilit o servitute de trecere pe terenul proprietate indiviză a pârâților, pe aliniamentul a b c d a din schița anexă la raportul de expertiză suplimentul nr.2 – expert G______ M____, filele 115, 116 dosar fond, iar intimații-pârâți au fost obligați la plata cheltuielilor de judecată de 2360 lei fond și 555 lei în apel.

Pentru a pronunța această hotărârea tribunalul a reținut următoarele:

Din cuprinsul art.625 și 626 Cod civil rezultă că destinația proprietarului poate conduce la dobândirea servituții atunci când proprietarul unic al două imobile învecinate sau al două părți distincte ale aceluiași imobil stabilește între aceste entități o stare de fapt care ar fi o servitute dacă ele ar aparține unor proprietari diferiți.

Înstrăinarea unuia dintre cele două imobile cu consecința că acestea vor aparține unor proprietari diferiți , va duce la nașterea servituții , dacă nu s-a prevăzut o clauză contară de către proprietarul originar al celor două fonduri prin convenție.

Tribunalul a reținut că în speța de față, sunt întrunite condițiile pentru constituirea unei servituți prin destinația proprietarului.

Astfel, atât apelanții-reclamanți cât și intimații–pârâți au dobândit în proprietate terenurile lor de la același vânzător, Ș_____ N______.

Primii care și-au cumpărat casa și terenul au fost apelanții-reclamanți, _________________________ fiind situată exact pe limita de est a proprietății, învecinându-se atât cu proprietatea pârâților B_________ cât și C_______.

Având în vedere că accesul atât în casa cumpărată de apelanții-reclamanți cât și cea în casa intimaților-pârâți B_________, care sunt față în față, se face printr-o porțiune de teren comună, aflată între cele două imobile, rezultă fără echivoc modalitatea în care proprietarul inițial al tuturor fondurilor Ș_____ N______ a înțeles să stabilească implicit o servitute pe o parte a fondului său în favoarea apelanților, cărora le-a înstrăinat terenul exact până pe aliniamentul casei.

În consecință, partea beneficiară a servituții de trecere prin destinația proprietarului, care ține loc de titlu, nu o poate fi împiedicată, indiferent de împrejurarea că pentru ea mai există o altă cale de acces la calea publică, să-și exercite folosința drumului de acces, în acest caz nefiind aplicabile dispozițiile art.616 Cod civil referitoare la locul înfundat, reținute de către instanța de fond.

Din suplimentul la raportul de expertiză nr.2 rezultă calea cea mai scurtă și mai puțin împovărătoare pe care s-ar putea constitui servitutea de trecere a apelanților-reclamanți pentru a li se asigura atât accesul în locuință cât și la terenul din spatele casei.

Împotriva deciziei instanței de apel au declarat recurs pârâții. Aceștia au criticat hotărârea pentru nelegalitate, susținând că în mod greșit au fost reținute și aplicate dispozițiile art. 625, 626 Cod civil. Astfel, recurenții au arătat că acest temei de drept reținut în apel nu este cel precizat de reclamanți în cererea de chemare în judecată, acțiunea acestora fiind întemeiată pe prevederile art. 616 Cod civil.

Recurenții au susținut totodată că în mod greșit instanța de apel a făcut aplicarea prevederilor art.625, 626 Cod civil, fără a avea în vedere faptul că, din probatoriul administrat, rezultă că terenul reclamanților nu are caracter de „loc înfundat”, iar de asemenea, nu rezultă existența, implicit sau explicit, a unei servituți creată și instituită de proprietarul inițial al terenurilor, în sensul dispozițiilor art.625, 626 Cod civil.

Făcând referire la expertiza tehnică efectuată în cauză, recurenții au susținut că reclamanții au posibilitatea de a-și amenaja _________________________ pe latura din nord spre calea publică.

Intimații-reclamanți au formulat întâmpinare,prin care au solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

Analizând recursul declarat, Curtea reține următoarele:

Acțiunea formulată de intimații-reclamanți, cu soluționarea căreia a fost învestită prima instanță, a fost întemeiată pe dispozițiile art.616 Cod civil, reclamanții invocând caracterul de loc înfundat pentru imobilele casă de locuit și grădină care le aparțin.

Având în vedere principiul disponibilității, ce guvernează procesul civil, Curtea reține că în mod greșit instanța de apel a procedat la soluționarea litigiului raportat la un temei juridic și reținând o situație de fapt ce nu au fost invocate la prima instanță și nu au format obiect al analizei prin sentința pronunțată de judecătorie.

Analizând însă cele susținute de recurenți, în raport de temeiul de drept pe care reclamanții și-au întemeiat demersul judiciar, respectiv pe dispozițiile art.616 Cod civil, Curtea reține că este corectă soluția dată de instanța de apel, însă raportat la acest temei juridic, astfel cum s-a precizat anterior și nu în raport de dispozițiile art.625, 626 Cod civil reținute greșit în apel.

Astfel, având în vedere raportul de expertiză efectuat în cauză, actele de proprietate ale părților, modul în care, astfel cum s-a reținut și în primele două grade de jurisdicție, părțile au dobândit în proprietate terenurile, Curtea reține că terenul aparținând reclamanților are caracter de „loc înfundat”, în sensul art.616 Cod civil. Astfel, având în vedere modul în care părțile au dobândit terenurile ce le aparțin de la proprietarul inițial, Ș_____ I___, precum și relațiile de rudenie dintre acestea, reclamanții nu puteau să prevadă, la data dobândirii imobilelor casă și teren ce le aparțin, apariția neînțelegerilor cu pârâții referitor la calea folosită pentru a ajunge la terenul lor dinspre calea publică.

Astfel cum rezultă în mod evident din schița la raportul de expertiză efectuată la fila 116 în dosarul primei instanțe, majoritatea terenului aparținând reclamanților se află în partea de sud a imobilului casă și are caracter de loc înfundat, neavând deschis acces spre calea publică și fiind astfel imposibil de exploatat, având în vedere faptul că imobilul casă al reclamanților ocupă în totalitate lățimea terenului.

În raport de aceste considerente și față de prevederile art.616 Cod civil, Curtea, în temeiul art.312 Cod procedură civilă, va respinge recursul ca nefondat.

În temeiul art.274 Cod procedură civilă, recurenții vor fi obligați la plata cheltuielilor efectuate în recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Respinge recursul promovat de pârâții B_________ M____, B_________ M_______, C_______ S____, C_______ E____ împotriva deciziei civile nr. 143/A/30.05.2013 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr. xxxxx/180/2009 în contradictoriu cu intimații-reclamanți Ș_____ N______ și Ș_____ T_____, ca nefondat.

Obligă recurenții să plătească intimaților suma de 500 lei cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi 27.11.2013.

Președinte, A_______ M_____ B______	Judecător, V_______ N_______ G____	Judecător, C______ N______
	Grefier, A___ L_______ A______

Red.s.CCSpiridon

Red.d.a.OA D_____/G A_____

Red.d.r. CN

Tehn. 2exAA 2.12.2013