R O M A N I A

JUDECATORIA ÎNTORSURA BUZAULUI

JUDEȚUL C______

DOSAR NR.XXXXXXXXXXX

SENTINȚA CIVILĂ NR.234

Ședința publica din data de 06.03.2013

Completul compus din:

Președinte : M_______ T____ – judecător

Grefier - N_______ C_____ M______

Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea în cauza civilă având ca obiect „Servitute de trecere”, privind pe reclamanții T______ G_______ și T______ V______ în contradictoriu cu pârâții B______ V_____, B______ E____, M_______ A____ și M_______ M____.

La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.

Procedura legal îndeplinită.

Concluziile și susținerile părților au fost consemnate în Încheierea de ședință din 20.02.2013, încheiere care face parte integrantă din prezenta sentință, iar instanța în vederea deliberării, a amânat pronunțarea pentru 27.02.2013, iar din lipsă de timp a amânat pronunțarea pentru data de astăzi, când urmare a deliberării a pronunțat hotărârea de mai jos.

JUDECĂTORIA,

I. Pe rolul Judecătoriei Întorsura Buzăului sub nr.XXXXXX la data de 06.03.2013, s-a înregistrat cererea formulată și precizată ulterior (f.30) de reclamanții T______ G_______ și T______ V______ ambii cu domiciliul în comuna Sita-Buzăului, __________________, județul C______ în contradictoriu cu pârâții B______ V_____ și B______ E____, ambii cu domiciliul în comuna Sita-Buzăului, ___________________, județul C______ , M_______ A____ și M_______ M____ ambii cu domiciliul în comuna Sita-Buzăului, ___________________________, prin care au solicitat, ca instanța prin hotărârea ce va pronunța, să dispună următoarele:

1. În principal, să se constatate că asupra terenurilor deținute de pârâți, în vecinătatea imobilului reclamanților, fâneață de 1,16 ha. situat în localitatea Crasna, locul de numit popular C________ , au un drept de servitute de trecere.

2. Să fie obligați pârâții să înceteze orice act de tulburare privind folosința drumului de acces la imobilul lor proprietate extratabulară.

3. Să fie obligați pârâții să desființeze gardul edificat în anul 2011, prin care le îngrădește trecerea pe drumul de acces, spre proprietatea lor și să le permită accesul cu mijloace de transport și pe jos.

4. În subsidiar să se dispună instituirea unui drept de servitute în favoarea terenului fâneață, pentru ieșirea la DN10, pe terenul ce se găsește în folosința pârâților.

5. Să fie obligați pârâții la plata cheltuielilor de judecată.

În fapt, susțin reclamanții că dețin cu titlu de proprietate extratabulară un imobil teren situat în localitatea Crasna, iar între acesta și DN 10, se găsesc terenurile ce sunt folosite de pârâți. Se mai arată că, pentru ieșirea la calea publică, a existat și există un drum de trecere, pe care antecesorii lor și ulterior ei l-au folosit în mod pașnic, continuu și netulburat de nimeni din anul 1912 și până în primăvara anului 2011, când pârâții B______ V_____ și B______ E____ au edificat un gard prin care au închis accesul spre DN10.

Prin prezenta cerere, reclamanții arată că doresc să-și apere dreptul de servitute pe calea acțiunii posesorii reglementată de art.675 C.civil, întrucât au fost tulburați în luna mai 2011 și nu a trecut un an de la tulburare, iar în subsidiar, în situația în care se consideră ca fiind inadmisibilă solicitarea, să se stabilească un drept de servitute, deoarece locul este înfundat, neavând acces la calea publică.

În drept se invocă dispozițiile art.616 și urm. Cod civil de la 1864 și art.675 C.pr.civilă.

II. Pârâții B______ V_____ și B______ E____ au depus întâmpinare(f.13-16, 47-49), prin care au arătat că nu sunt de acord cu cererea formulată de reclamanți, solicitând și obligarea acestora la plata cheltuielilor de judecată.

În apărare, susțin reclamanți că nu există vreun drum de acces vizibil pe terenul proprietatea lor iar antecesorii reclamanților cât și aceștia, au mai trecut pe terenul proprietatea lor, pentru a ajunge la terenul ce le aparține, însă numai atunci când li s-a dat acceptul, trecerea neavând caracter de continuitate ci ocazional, cel mult de două ori pe an când reclamanții au dorit să-și transporte recolta.

Mai arată reclamanții că din anul 2009 și nu din anul 2011, cum aceștia au relatat, le-a interzis reclamanților să mai treacă peste terenul ce le aparține, deoarece au fost acționați în judecată în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXX de vecinul C_________, tot pentru a i se acorda un drept de servitute, motiv pentru care au decis să nu mai acorde niciunei persoane dreptul de a trece peste teren.

În ceea ce privește situația juridică a terenului ce le aparține, arată reclamanții că inițial până în anul 1978, terenul ce-l dețin împreună cu terenul alăturat deținut de pârâții M______, a aparținut antecesorului pârâților B______ V_____ și M______ M____ (frați) – B______ D______ și B______ E________ – iar după anul 1978, fiecare dintre pârâți au folosit o parte din teren iar dacă antecesorii lor au fost de acord să se treacă peste teren, situația nu le este opozabilă. Pârâții B______ arată că, au cunoștință de existența unui drum de acces, înainte de împărțirea terenului, însă acesta se găsește pe terenul cel folosesc pârâții M______.

Mai susțin pârâții B______, că potrivit art.616 Cod civil de la 1864, terenul reclamanților nu este loc înfundat, dovada fiind faptul că din anul 2009 de când le-a interzis să treacă peste teren, aceștia au ajuns la imobilul ce-l folosesc peste proprietatea pârâților M______.

Privitor la solicitarea de a desființa gardul ce desparte proprietatea lor de a pârâților M______, susțin pârâții B______, cum că în anul 2010, folosind punctele de reper, respectiv parii de susținere instalați de pârâții M______, au refăcut gardul, ce delimitează lotul ce-l folosesc ei de lotul ce-l folosesc pârâții M______, astfel reclamanții sunt terți față de modul de separare al celor două proprietăți ce a aparținut părinților lui B______ V_____ și M______ M____.

In ceea ce privește dobândirea servituții de trecere prin uzucapiune, se arată că servitutea de trecere este una necontinuă și neaparentă potrivit art.622 alin.2 Cod civil de la 1864, iar potrivit art.623 Cod civil de la 1864, doar servituțile continue și aparente pot fi dobândite prin uzucapiune.

Cât privește acțiunea posesorie prin care își motivează reclamanții apărarea dreptului de servitute, solicită pârâții a se respingerea ca inadmisibilă, deoarece aceștia se prevalează de o detenție precară, care nu echivalează cu o posesie utilă potrivit art.1853 Cod civil de la 1864.

III. Pârâții M______ A____ și M______ M____, nu au depus întâmpinare, astfel nu se cunoaște poziția pârâtei M______ M____ față de acțiunea introductivă de instanță.

Pârâtul M______ A____, s-a prezentat în fața instanței cu ocazia administrării probei cu interogatoriul, acesta susținând că este de acord cu constituirea unei servituți de trecere însă, pe traseul stabilit de foarte mult timp, respectiv și pe terenul pârâților B______ V_____ și E____.(f.96-97)

IV. Sub aspect probator, în temeiul art.167 C.pr.civilă, s-a încuviințat pentru reclamanți proba cu înscrisurile depuse (f.33-34, 51, 80-81), interogatoriu pârâților (f.96-97, 102-103), proba testimonială cu martorii D____ M______ și Z_______ G_______ (f.104-105) și expertiza tehnică judiciară (f.124-134) iar pentru pârâți B______ V_____ și E____ proba cu înscrisuri (f.42-44) și interogatoriul reclamanților. (f.98-101) Pârâții M______ A____ și M____, nu au solicitat administrarea de probe.

Din oficiu instanța a dispus efectuarea un cercetări la fața locului.(f.67)

V. Cererea este legal timbrată potrivit tuturor petitelor, astfel cum s-au stabilit și calificat prin încheierea de ședință din 02.05.2012 și valorii obiectului cererii indicat de reclamanți (f.39) cu luarea în considerare a dispozițiilor Legii nr.146/1997.(f.20, -21, 55)

VI. Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

1. În fapt, astfel cum reclamanții T______ G_______ și V______ au arătat în conținutul cererii introductive, situație necontestată de pârâți, aceștia sunt proprietari extratabulari ai unui teren de categorie fâneață, în suprafață de xxxxx mp. situat în localitatea Crasna, locul denumit popular C________ și care se învecinează parțial cu terenurile ce se găsesc în posesia și folosința pârâților B______ V_____ și E____, M______ A____ și M____ cât și cu pășunea comunei Sita-Buzăului și proprietatea lui B____ V_____. Starea de fapt prezentată este confirmată și potrivit probatoriului administrat în cauă, respectiv: expertiza tehnică judiciară întocmită de expert ing.N___ D____, interogatoriile părților, depozițiile martorilor cât și cu ocazia cercetării locale efectuate de instanță.(f.67, 96-97, 102-10, 134)

Terenul învecinat în suprafață de 8174 mp. identificat ca făcând parte din imobilul înscris în CF nr.xxxxx Sita-Buzăului, nr.top1818/2, 1816/2 și 1819 pășune de 12.666 mp., care este situat în localitatea Crasna, locul denumit popular C________ și care se învecinează cu imobilul pârâților M______ A____ și M____ cât și cu terenul fâneață în suprafață de 11.471 mp. ce aparține reclamanților T______ G_______ și V______ și care nu are ieșire la DN10, este proprietatea extratabulară a pârâților B______ V_____ și B______ E____, pe o parte din teren fiind edificate, construcții. (f.143)

Terenul în suprafață totală de 14.230 mp, identificat ca făcând parte din imobilul înscris în CF nr.xxxxx Sita-Buzăului, nr.top1818/2, 1816/2 și 1819 pășune de 12.666 mp, și CF nr.,xxxxx nr.top 1814 fâneață de 5755 mp. și care este situat în localitatea Crasna, locul denumit popular C________, care se învecinează cu imobilul pârâților B______ V_____ și B______ E____ cât și cu terenul fâneață în suprafață de 11.471 mp. ce aparține reclamanților T______ G_______ și V______ și care are ieșire la DN10, este proprietatea extratabulară a pârâților M______ A____ și M______ M____, pe o parte din teren fiind edificate construcții.

Astfel cum chiar pârâții au recunoscut, terenurile folosite de aceștia au aparținut antecesorului lui B______ V_____ și M______ M____ – B______ D______ – până în anii 1978, când acesta a format două parcele, una dintre acestea fiind folosită de pârâții B______ , iar cea de a doua parcelă, fiind folosită de pârâții M_______.

Cert și de necontestat, reclamanții T______ și pârâții B______, au fost în bună vecinătate până aproximativ în perioada anilor 2009 – 2010, când, astfel cum au și recunoscut, pârâții B______ nu au mai permis reclamanților T______, să transporte cu atelajele, recolta (fân) de pe terenul de xxxxx mp. pe un traseu ce străbătea terenul ce le aparține, care trecea prin spatele anexelor și continua pe drumul de acces ce și pârâții B______ îl folosesc pentru ieșire la DN10.(a se vedea CFL f.67)

Judecătoria mai reține potrivit probelor administrate în prezenta cauză, situație necontestată de pârâții B______ V_____ și E____ și M______ A____ și M____, că între antecesorii acestora – B______ D______ și E________ – și antecesorii reclamantei T______ V______, în urmă cu foarte mulți ani, a existat o înțelegere, în sensul ca accesul la terenul fâneață ce a aparținut antecesorilor reclamantei T______ V______ și ulterior preluată posesia și folosința de către reclamanți, cât și transportul recoltei de pe acest teren, să se facă, pe un drum de recoltă ce să străbată proprietatea antecesorilor pârâților B______ V_____ și M______ M____ – B______ D______ și E________-.

În speță, controversa părților, vizează existența și traseul drumului de acces pe care antecesorii reclamanților și ulterior reclamanții, l-au folosit, pentru a transporta recolta culeasă de pe terenul de xxxxx mp. până la drumul public - DN10.

Astfel cum rezultă din conținutul expertizei tehnice judiciare întocmită de expert N___ D____, cât și potrivit constatărilor instanței cu ocazia cercetării locale, terenul fâneață de 11.471 mp. este un loc înfundat, fiind înconjurat de diferite proprietăți, fără ca titularul dreptului de proprietate asupra fondului dominant – în speță reclamanții T______ - să aibă vreo altă posibilitate de ieșire la calea publică DN10.

Nu poate fi primită apărarea pârâților B______ V_____ și E____ privitor la faptul că terenul proprietatea reclamanților nu este loc înfundat, deoarece apărarea nu a fost dovedită în condițiile art.129 teza ultimă C.pr.civil și a fost combătută prin mijloacele de probă administrate în prezenta cauză.

De asemenea nu poate fi primită susținerea reclamanților T______, cum că drumul de acces pornind de la terenul proprietatea lor, spre drumul public, dintotdeauna a avut traseul și pe terenul proprietatea pârâților B______ V_____ și E____, deoarece această susținere este combătută de martora D____ M______ – martor propus de reclamanții T______ –. Astfel martora a arătat, că locuiește în apropierea terenului proprietatea reclamanților și că în timpul vieții antecesorilor pârâților B______ V_____ și M______ M____, drumul de acces din DN10, spre terenul proprietatea reclamanților T______, se făcea pe un drum - denumit în termeni populari H___ – și care străbătea terenul lui B______ D______ în linie aproape dreaptă, în prezent prin ___________________________ M______ A____ și M____ -, însă ulterior, motivat de faptul că B______ D______ a transformat o parte din terenul fâneață, în arătură s-a convenit cu acesta ca accesul să se facă și prin _____________________ este folosită de pârâții B______ V_____ și E____ , prin spatele grajdului acestora. (f.104)

Aceste împrejurări nu au fost contestate de către pârâții B______, recunoscând că pentru a se transporta recolta de fân, la solicitarea reclamanților T______, au permis transportul cu atelajele, prin abaterea de la hulă, pe terenul lor prin spatele grajdului ( a se vedea schita întocmită cu ocazia CFL), însă în anul 2010, motivat de existența unor incidente cu vecinii C_________ tot pentru stabilirea unui drept de servitute, au decis să nu mai accepte nici reclamanților sau vreunei alte persoane, folosirea terenului ce le aparține pentru transportul recoltei.

Rezultă cu certitudine din probele administrate la dosar – interogatorii, probe testimoniale și cercetarea la fața locului – că reclamanților T______ G_______ și V______, li s-a permis să folosească, pentru transportul recoltei – aproximativ de 2-3 ori pe an – o porțiune de teren, de către pârâții B______ , însă datorită refuzului acestora intervenit în anul 2010, de a mai folosi ca și drum de recoltă terenul, după anul 2010, au transportat recoltă pe drumul de acces „H___”, ce se găsește pe terenul pârâților M______ A____ și M____, după care, traseul drumului de acces a continuat tot pe terenul ce se găsește în folosința pârâților M______ A____ și M____, până la ieșire spre DN10. (f,.67, 157)

Astfel cum expertiza concluzionează, cât și potrivit constatărilor instanței cu ocazia cercetării locale, pornind dinspre terenul proprietatea reclamanților T______, pe terenul proprietatea pârâților M______ A____ și M____, este vizibil un drum de recoltă, însă, numai până la un anumit punct, după care, chiar și expertiza tehnică a concluzionat existența doar a ușoare urme vizibile de acces, tot pe terenul pârâților M______.

Nu există vreun drum de recoltă vizibil, pe terenul proprietatea pârâților B______ V_____ și E____. De asemenea, cele două terenuri limitrofe proprietățile pârâților, sunt delimitate printr-un gard.

2. Privitor la calitatea procesual pasivă a pârâților B______ E____ și M______ A____.

Judecătoria va constata că terenurile aflate în posesia și folosința pârâților, parțial au făcut parte din masa succesorală a antecesorului pârâților B______ V_____ și M______ M____ ca și proprietate extratabulară - potrivit certificatului de moștenitor nr.21/14.02.2005 eliberat de B.N.P. B____ A_______ C_____ (f.42), iar ca urmare a partajului voluntar intervenit, pârâtul B______ V_____ a preluat ______________________ în prezent iar pârâta M______ M____ cealaltă parcelă. Cu toate acestea, pârâtul B______ V_____, a arătat că încă din anul 1978, cele două terenuri sunt folosite astfel cum s-a stabilit prin partajul voluntar, această împrejurare nefiind combătută de pârâții M______ A____ și M____, cea de pe urmă fiind sora pârâtului B______ V_____.

Cum pârâții B______ E____ și M______ A____, au calitate de soți ai celorlalți doi pârâți și sunt în posesia și folosința imobilelor față de care se solicită a se stabilii un drept de servitute, instanța va constata că se justifică în speță calitatea procesual pasivă a acestora alături de ceilalți doi pârâți ce au calitatea de soți, deoarece potrivit art.1854 Cod civil de la 1864, posesorul este presupus că posedă pentru sine, sub nume de proprietar, dacă nu este probat că a început să posede pentru altul.

3. Asupra petitului privind constatarea dobândirii dreptului de servitute prin uzucapiune și apărarea acestui drept prin acțiune confesorie și acțiune posesorie.

Sub un prim aspect, apărarea pârâților B______ V_____ și B______ E____, a vizat nedovedirea cu înscrisuri, de către reclamanții T______, a dreptului de proprietate asupra terenului pentru care solicită servitute de trecere.

Judecătoria reține că terenul fâneață de 11.471 mp. ce reprezintă fondul dominant în speță, a fost în posesia și folosința antecesorilor reclamantei T______ V______ ca proprietate extratabulară, iar ulterior posesia și folosința a fost transmisă reclamanților. Aceștia sunt înscriși în registrul agricol cu suprafața de teren fâneață (f.33) iar martorii au confirmat această situație juridică a imobilului.

Cu toate că textul art.616 Cod civil de la 1864, se referă la proprietar, instanța reține că exercițiul dreptului îl are orice posesor animo domini, deci care își fondează deținerea bunului pe voința de a poseda pentru sine. Textul art.1854 Cod civil de la 1864, prevede că „posesorul este presupus că posedă pentru sine, sub nume de proprietar, dacă nu este probat că a început să posede pentru altul. Rezultă astfel, că orice posesor al unui imobil este prezumat, până la proba contrară, ca fiind proprietarul terenului.

Astfel, împrejurarea că reclamanții T______ G_______ și V______ nu sunt înscriși cu acest titlu în cartea funciară, nu-i împiedică de a-și exercita dreptul de a solicitat instituirea unei servituții de trecere.

Sub un alt aspect, instanța a constatat că motivarea acțiunii formulate de reclamanți este sumară și contradictorie cu cererea formulată, ceea ce ar prefigura conservarea servituții de trecere deja creată, prin convenție sau uzucapiune și apărarea acestui drept prin acțiune confesorie și acțiune posesorie, motiv pentru care reclamanților ce au beneficiind de asistență juridică calificată, li s-a pus în vedere să stabilească clar obiectul petitelor cererii. S-a depus la f.30 precizare și modificare a acțiunii, iar după punerea în discuție a acestora instanța a stabilit obiectul fiecărui petit. (f.53)

Judecătoria reține cu certitudine că în speță, nu se poate vorbi de constituirea unui drept de servitute de trecere prin titlu, deoarece nu a fost dovedită existența titlului. Prin titlu se înțelege un act juridic, ce poate fi cu titlu oneros sau cu titlu gratuit, convenție, ori testament. Împrejurarea că între antecesorii părților și ulterior între aceștia, a existat o înțelegere privind transportul recoltei, nu constituie titlu.

În ceea ce privește dobândirea prin uzucapiune de 30 de ani a servituții de trecere a reclamanților T______, Judecătoria va constata ca fiind inadmisibilă cererea, argumentele fiind următoarele: dispozițiile art. 623 Cod civil de la 1864 prevăd că servituțile continue și aparente se dobândesc prin titlu sau prin posesiune de 30 de ani, iar potrivit art.624 Cod civil de la 1864, servituțile continue neaparente și servituțile necontinue și neaparente, nu se por stabili decât prin titlu,

Dreptul de trecere având nevoie de un act al omului pentru a fi exercitat, este o servitute necontinuă iar dacă se realizează pe un drum vizibil, poate fi o servitute aparentă, dar o asemenea împrejurare, nu îi schimbă caracterul de necontinuitate, motiv pentru care nu poate fi uzucapat prin prescripție achizitivă de 30 de ani. De altfel chiar reclamanții au arătat că au folosit drumul de acces permis de pârâți doar de 2-3 ori pe an când transportau recolta, împrejurare confirmată și de martorul Z_______ G_______.

Cum instanța a constatat inexistența titlului pentru dobândirea dreptului de servitute și inadmisibilă dobândirea prin efectul uzucapiune, apărarea dreptului de servitute prin acțiune confesorie, astfel cum reclamanții au solicitat, urmează a se respinge ca lipsită de obiect.

În ceea ce privește petitul privind apărarea servituții de trecere prin acțiune posesorie, instanța urmează a-l respinge și pe acesta, argumentele fiind următoarele: sub un prim aspect deoarece doar servituțile constituite prin titlu pot fi apărate prin acțiuni posesorii, sub un alt aspect ținând seamă că instanța a constatat inexistența titlului pentru dobândirea dreptului de servitute iar ca și ultim argument, constatarea instanței ca fiind inadmisibilă dobândirea prin uzucapiune a dreptului servituții de trecere.

4.Asupra petitului privind constituirea unui drept de servitute.

În drept, potrivit dispozițiilor art. 616 Cod civil, proprietarul al cărui loc este înfundat adică nu are ieșire la calea publică, poate reclama o trecere pe terenul vecinului său pentru a-i folosi propriul fond.

Așa cum prevede art. 616 Cod civil, prin loc înfundat se înțelege acel fond care nu are nici o ieșire la calea publică. Trecerea trebuie să se facă pe calea cea mai scurtă de ieșire la drumul public și pe locul ce ar pricinui cea mai mică pagubă proprietarului fondului aservit, conform art. 617 Cod civil.

Pentru a da naștere la un drept de servitute de trecere, practica judecătorească a statuat că lipsa ieșirii la calea publică, trebuie să fie străină de conduita proprietarului locului înfundat, impediment ce în cauză nu subzistă.

În speță, reclamanții au solicitat constituirea unei servituți de trecere, în favoarea terenului lor peste terenul proprietatea pârâților B______ V_____ și E____ și M______ A____ și M____, motivat de intervenirea unor neînțelegeri cu pârâții B______.

Prin „loc înfundat” se înțelege acel teren care este înconjurat de diferite proprietăți, fără ca titularul dreptului de proprietate asupra fondului dominant să aibă vreo altă posibilitate de ieșire la calea publică.

În cauză, s-a dispus și efectuarea unei expertize tehnice judiciare, probă ce a concluzionat cu certitudine că terenul de 11.471 mp. proprietatea reclamanților T______, este un loc înfundat, iar singura ieșire spre drumul public, respectiv DN10, se poate face, pe un drum de acces ce să străbată terenurile proprietatea pârâților, lucrarea propunând două variante.(f.157)

Astfel, o primă variantă, stabilește traseul pornind de la terenul fond dominant proprietatea reclamanților T______, pe vechiul drum de recoltă ( H___) vizibil până la punctele A-B pe fondul aservit proprietatea pârâților M_______ A____ și M____, după care se continuă pe lângă gardul ce desparte proprietatea acestora de proprietatea pârâților B______ V_____ și E____, continuând apoi prin trecerea limitei de graniță stabilită prin gard a proprietăților pârâților, pe terenul proprietatea pârâților B______ – fond aservit -, pe lângă gard până în punctele E-F, după care traseul revine din nou pe fondul aservit proprietatea pârâților M_______.

Cea de a doua variantă, stabilește traseul pornind de la terenul fond dominant proprietatea reclamanților T______, pe vechiul drum de recoltă (H___) vizibil până la punctele A-B pe fondul aservit proprietatea pârâților M_______ A____ și M____, după care se continuă pe lângă gardul ce desparte proprietatea acestora de proprietatea pârâților B______ V_____ și E____, continuând apoi până în punctele 34-35, ieșire la DN10. Potrivit acestei variante, se poate constata ca fiind afectat de servitute, doar terenul pârâților M______ A____ și M____.

În raport cu dispozițiile legale precitate și concluziile expertizei, este de luat în considerare susținerea reclamanților T______, deoarece, terenul fâneață de 11.471 mp. este un loc înfundat, însă, solicitarea acestora de a se stabilii un drum de acces cu titlu de servitute de trecere, pe vechiul traseu – printre construcțiile proprietatea pârâților B______- ce să străbată atât proprietatea pârâților M______ cât și cea a pârâților B______ , nu poate fi primită. De altfel , nici expertiza tehnică judiciară, nu a propus o variantă în acest sens.

Din dispozițiile art. 618 și 634 Cod civil rezultă că la constituirea unui drept de servitute de trecere trebuie să se țină seama și de interesul celui ce urmează să suporte consecințele ei, și nu să se ia în considerare în mod precumpănitor și exclusiv, interesul celui ce urmează să beneficieze de dreptul de trecere.

Judecătoria apreciază temeinicia acțiunii reclamanților privind stabilirea dreptului de servitute cu precădere din perspectiva dispozițiilor art. 616 și urm. Cod civil de la 1864, care reglementează condițiile servituții legale de trecere, stabilind în fapt că nu există vreun impediment legal pentru instituirea acestui drept, instanța opinând pentru stabilirea servituții de trecere, potrivit variantei II stabilită prin expertiza tehnică judiciară întocmită de expert N___ D____ iar argumentele sunt următoarele:

- Fondul dominant reprezentat de terenul fâneață de 11.471 mp. proprietatea reclamanților T______ G_______ și V______, este loc înfundat, în înțelesul dispozițiilor art. 616 Cod civil de la 1864.

- Trecerea pe care au practicat-o reclamanții T______, pornind pe vechiul traseu – H___, și printre construcțiile proprietatea pârâților B______- ce să străbată atât proprietatea pârâților M______ cât și cea a pârâților B______ , nu poate fi primită, fiind o cale mai lungă, mult împovărătoare pentru pârâții B______ V_____ și E____ și fiind contrară dispozițiilor art.617 Cod civil de la 1864.

- Dovedirea vechiului drum de recoltă - după cum martora D____ M______ a arătat -, până la momentul în care fostul proprietar B______ D______ a transformat o porțiune de fâneață în arătură și s-a stabilit un alt traseu, coroborat cu împrejurarea că întregul teren are categoria fâneață și nu arătură, nemaiexistând impedimentul trecerii și care a determinat schimbarea traseului drumului prin care se transporta recolta.

- Varianta I, astfel cum s-a stabilit prin lucrarea de expertiză, nu poate fi avută în vedere, deoarece afectează două fonduri aservite, parcurgând efectiv același traseu ca și varianta II , cu excepția traseului din punctele C-D până la E-F pe fondul proprietatea pârâților B______ . Nu există vreo argumentație juridică și logică, pentru a se opina pentru acest traseu, ținând seamă că însăși terenul proprietatea pârâților B______ nu are ieșire la calea publică, aceasta făcându-se pe drumul de acces existent pe proprietatea pârâților M______. Împrejurarea că pârâții B______ V_____ și E____, nu au mai permis transportul recoltei pe terenul proprietatea lor, nu are nicio relevanță în stabilirea dreptului servituții de trecere în speță potrivit variantei I. De asemenea, expertiza nu a concluzionat vreo diferență privind practicabilitatea sau accesul mai ușor prin traseul variantei I între punctele C-D până la E-F față de traseul variantei II între punctele C-D până la G-H.

Pentru toate aceste motive, se va stabilii servitute de trece fondului dominant proprietatea extratabulară a reclamanților T______ G_______ și T______ V______ reprezentând teren categoria fâneață, în suprafață de xxxxx mp. situat în comuna Sita-Buzăului, ________________________ popular „C________, identificat parțial în cartea funciară Buzăul A_______ nr.top1883/2 și nr.1882, pe fondul aservit proprietate extratabulară a pârâților M_______ A____ și M_______ M______ reprezentând teren în suprafață de xxxxx mp. situat în comuna Sita-Buzăului, ________________________ popular „C________ identificat în CF nr.xxxxx nr.top 1818/2, 1816/6, 1819 și CF nr.xxxxx nr.top 1814, potrivit variantei II a raportului de expertiză tehnică judiciară întocmit de expert N___ D____ pe următorul traseu: punctele 23-24, A-B, C-D, urmează linia gardului despărțitor la o distanță de 1 m. de gard până în punctele G-H și continuă pe drumul existent și ieșirea la DN 10 pe poarta amplasată în punctele 34-35.

5.Petitul privind obligație de a face.

Reclamanții T______, au mai solicitat ca pârâții B______ V_____ și E____, să fie obligați să desființeze gardul edificat și care le împiedică exercitarea dreptului servituții de trecere, or, în cauză, fiind stabilit acest drept pe traseul materializat de varianta II a expertizei tehnice judiciare întocmite de expert N___ D____, și care parcurge doar fondul aservit proprietatea pârâților M______, urmează a se respinge acest petit ca neîntemeiat.

6. În ceea ce privește cheltuielile de judecată, reclamanții T______ G_______ și T______ V______, deși au solicitat obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată, cu ocazia dezbaterii în fond a cauzei, au renunțat la această pretenție.

În ceea ce privește pretenția pârâților B______ V_____ și E____, de a li se achita de către reclamanții T______, cheltuielile de judecată, urmează a fi admisă, deoarece nu au căzut în pretenții, reclamanții fiind în culpă procesuală în raport cu aceștia.

Astfel, în temeiul art.274 și art.276 C.pr.civilă, reclamanții T______, urmează a fi obligați în solidar să achite pârâților B______ V_____ și B______ E____, cheltuieli de judecată în cuantum de 3015 lei reprezentând onorar avocat (f.168) și onorariu expert.(f.115, 144)

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge excepția lipsei calității procesual pasive a pârâților B______ E____ și M______ A____, ca neîntemeiată.

Admite în parte cererea formulată de reclamanții T______ G_______ și T______ V______ ambii cu domiciliul în comuna Sita-Buzăului, __________________, județul C______ în contradictoriu cu pârâții B______ V_____ și B______ E____, ambii cu domiciliul în comuna Sita-Buzăului, ___________________, județul C______ , M_______ A____ și M_______ M____ ambii cu domiciliul în comuna Sita-Buzăului, ___________________________ și drept consecință,

Stabilește servitute de trece fondului dominant proprietatea extratabulară a reclamanților T______ G_______ și T______ V______ reprezentând teren categoria fâneață, în suprafață de xxxxx mp. situat în ______________________________________________ popular „C________, identificat parțial în cartea funciară Buzăul A_______ nr.top1883/2 și nr.1882, pe fondul aservit proprietate extratabulară a pârâților M_______ A____ și M_______ M______ reprezentând teren în suprafață de xxxxx mp. situat în comuna Sita-Buzăului, ________________________ popular „C________ identificat în CF nr.xxxxx nr.top 1818/2, 1816/6, 1819 și CF nr.xxxxx nr.top 1814, potrivit variantei II a raportului de expertiză tehnică judiciară întocmit de expert N___ D____ pe următorul traseu: punctele 23-24, A-B, C-D, urmează linia gardului despărțitor la o distanță de 1 m. de gard până în punctele G-H și continuă pe drumul existent și ieșirea la DN 10 pe poarta amplasată în punctele 34-35.

Respinge petitul prin care s-a solicitat a se constata că reclamanții au dobândit prin uzucapiune, servitutea de trecere, ca inadmisibil.

Respinge petitul prin care s-a solicitat obligarea pârâților B______ V_____ și B______ E____, la desființarea gardului amplasat, ca neîntemeiat.

Respinge celelalte petite, ca lipsite de obiect.

Se ia act că reclamanții au renunțat la petitul prin care au solicitat obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.

Obligă reclamanții în solidar să achite pârâților B______ V_____ și B______ E____, cheltuieli de judecată în cuantum de 3015 lei.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, azi, 06.03.2013.

PREȘEDINTE GREFIER

M_______ T____ N_______ C_____ M______

Redact.jud.M.T.

Tehnored.N.C.M.

02.04.2013/8 ex