R O M Â N I A

JUDECĂTORIA BACĂU

SECȚIA CIVILĂ

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX

SENTINȚA CIVILĂ NR. 2625

ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN: 30.04.2014

INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:

PREȘEDINTE: M________ M____ L_______

GREFIER: I______ E____

Pe rol fiind pronunțarea cauzei civile având ca obiect „servitute trecere”, acțiune formulată de reclamantul M________ M____ A___ în contradictoriu cu pârâții: P____ I___ și P____ L______ .

Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică din data de 24.04.2014, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

I N S T A N Ț A

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la data de 04.08.2011 sub nr. de dosar XXXXXXXXXXXXXX reclamantul M________ M____ A___ a chemat în judecată pe pârâții P____ I___ și P____ L______ formulând acțiune în servitute de trecere pentru a fi obligați pârâții să desființeze gardul și anexa construită ilegal pe latura de est diminuând drumul de acces ( dreptul de servitute) întrucât drumul a devenit impracticabil., să-i respecte servitutea de trecere prin dărâmarea gardului ridicat de pârâți fără autorizație, prin înfundarea drumului de acces, să desființeze plantația de pomi aflată lângă hotarul despărțitor al proprietății lor iar în caz de refuz să fie autorizat să execute el lucrările pe cheltuiala lor alături de obligarea pârâților la plata contravalorii pagubelor cauzate de fapta acestuia și a cheltuielilor de judecată ocazionate de acest proces; să desființeze plantația de pomi aflată pe latura de est ( pomi aflați pe proprietatea pârâtului ) a drumului de acces deoarece crengile copacilor îi zgârie mașinile iar în caz contrar să fie autorizat să execute lucrările pe cheltuiala lor alături de obligarea pârâților la plata contravalorii pagubelor cauzate prin fapta altuia și obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul a arătat că, în esență, că este proprietarul unui imobil ( casă + curți construcții) în intravilanul satului Podiș, ________________________, care se învecinează pe latura de sud cu proprietatea pârâților iar pe latura de est și sud-est cu calea de acces. Pârâții au diminuat calea de acces edificând în mod ilegal un gard cu fundație de beton și stâlpi de fier și o anexă , în prezent fiindu-i lăsat un culoar insuficient pentru a trece cu autoturismele proprii. A încercat să discute cu pârâții pentru soluționarea amiabilă dar pârâții au refuzat .Arată că pârâții au ridicat pe terenul lor o plantație de pomi la o distanță de 3 metri de proprietatea reclamanților astfel încât crengile copacilor de la granița proprietății lor se întind pe proprietatea sa iar plantația de copaci aflată pe latura de este a proprietății pârâților îi zgârie mașinile. În drept, reclamanta a invocat dispozițiile art.619 C civ.

Pârâții P____ L______ și P____ I__ au formulat întâmpinare și cerere reconvențională prin care au solicitat respingerea cererii de chemare în judecată. Arată că au dobândit teren prin actul autentic nr 1499/2006 situat în _____________________ ____________________ cadastral 3096. Gardul construit pe latura de vest a proprietății lor nu diminuează drumul de acces iar anexa este amplasată la o distanță de aproximativ 10 m de dincolo de poarta de acces a reclamantului. Împrejmuirea a fost făcută pe terenul care deservea accesul la terenul lor și nu deranjează în nici un fel ieșirea reclamantului la drumul public. Pomii plantați de ei respectă distanța legală .

Pe cale reconvențională, pârâții au solicitat să le lase reclamanții în deplină proprietate și posesie o suprafață de aproximativ 48mp pe care reclamantul pârât a ocupat-o fără drept așa cum rezultă din planul de amplasament parte integrantă a contractului de vânzare cumpărare , să desființeze lucrările de construcție făcute pe terenul său din comuna Mărgineni, _______________________ agravează servitutea de scurgere a apelor naturale, existența în favoarea fondului pârâtului și în sarcina terenului lor, respectiv desființarea lucrărilor care au determinat înălțarea acestuia față de cotele inițiale ale drumului, desființarea de pe latura de pe latura de nord a proprietății lor a lucrărilor de scurgere pentru apele pluviale cu zid de sprijin și piatră sort în amonte, scurgeri direcționate către proprietatea lor și grănițuirea proprietăților lor învecinate, iar în caz de refuz să fie autorizați ei să desființeze aceste lucrări pe cheltuiala reclamanților.

În motivarea reconvenționalei arată că inițial latura de nord a proprietății lor nu a fost îngrădită deoarece se afla în relații de bună vecinătate cu proprietarul anterior, D___ F_____. După ce proprietatea a fost cumpărată de reclamant acesta și-a depozitat materialele de construcție pe latura de nord a celor două proprietăți și a aruncat resturile de la materialele de construcție pe proprietatea lor, motiv pentru care au procedat la ridicarea unui gard. Ulterior, reclamantul pârât a dublat gardul construind un alt gard tot pe proprietatea lor și pe limita de proprietate, ocupând din terenul lor o suprafață de aproximativ 48 mp teren. Pe această latură limita proprietății între pârâții-reclamanți și fostul proprietar D___ F_____ era marcată prin semne exterioare care erau la aproximativ 4 mp în interiorul proprietății actuale a lui M________ A___, măsurați de la gardul existent. Prin așezarea celor două terenuri, terenul pârâților reclamanți este supus unei servituți de scurgere a apelor de pe terenul reclamanților. În mod normal, numai o parte din aceste ape se scurg pe terenul lor, o altă parte rămânând pe terenul reclamantului-pârât. Prin efectuarea lucrărilor de înălțare a drumului și amenajarea de scurgeri pentru apele pluviale cu zid de sprijin și piatră sort în amonte cu scurgeri direcționate înspre terenul său îi sunt provocate mari pagube, întrucât în caz de ploaie și prin topirea zăpezii acumulate în timpul iernii terenul său este inundat de apă și afectează construcția casei și fosele septice prin inundațiile pe care le provoacă.

Acțiunea a fost legal timbrata.

În dovedirea cererii părțile au depus înscrisuri.

Reclamantul M________ A___ a formulat precizări la cererea de chemare în judecată, arătând că a solicitat :

1) obligarea pârâtului să ridice construcțiile (gardul și anexa) edificate pe drumul de acces către proprietatea sa sau să fie autorizat el să le ridice pe cheltuiala pârâților reclamanți.

2) Obligarea pârâtului de a-i respecta dreptul de a utiliza ca și cale de acces drumul cu lățimea de 4 m situat între proprietatea sa și proprietatea acestuia, așa cum a fost convenită între părți. Lățimea căii de acces a fost delimitată natural în teren pe limita exterioară a proprietății pârâtului și respectată de-a lungul timpului existând un șir de salcâmi care se poate observa și în prezent.

3) Obligarea pârâților de a desființa plantația de pomi aflată lângă limita hotarului dintre proprietățile noastre iar în caz contrar să fie autorizat el să o desființeze pe cheltuiala pârâtului.

4) Obligarea pârâtului de a tăia crengile copacilor de pe latura de est a proprietății sale, crengi care se întind pe drumul de acces și îi produc prejudicii sau în situația în care acesta refuză să fie autorizat el pe cheltuiala pârâtului să efectueze aceste lucrări.

Sub aspectul reconvenționalei formulată de pârâții - reclamanți, arată că solicită respingerea acestei cereri deoarece nu a ocupat teren din proprietatea pârâților, nu a efectuat nici un fel de lucrări care să agraveze servitutea de scurgere a apelor naturale. Având în vedere înclinarea mare a terenului său a efectuat doar lucrări care să împiedice inundarea fondului învecinat, proprietatea pârâtului. Astfel picătura streșinii și apele pluviale sunt colectate într-un canal de scurgere care le direcționează în afara proprietății către un pârâu din apropiere. Cererea de grănițuire apare ca inadmisibilă având în vedere că în teren există limite de hotar și chiar garduri care delimitează proprietățile.

Reclamantul M________ M____ A___ a renunțat la capetele 1 și 2 din acțiunea precizată.

Prin încheierea din data de 15.03.2012 instanța a încuviințat pentru părți proba cu interogatoriul, proba cu înscrisuri, proba cu expertiza topocadastru. S-a luat interogatoriul pârâților, răspunsurile acestora fiind depuse la filele 73, respectiv fila 74 dosar.

Pentru pârâții P____ I__ și P____ L______ s-au formulat note de ședință prin care s-a invocat excepția insuficientei timbrări a acțiunii, s-a invocat excepția lipsei de interes a petitului 1 și 2 din cererea modificată și s-a invocat excepția lipsei calității procesual active în ceea ce privește petitele 3 și 4 din cererea modificată. Arată că cererea este insuficient timbrată deoarece timbrarea se face separat pe fiecare capăt de cerere iar reclamantul a formulat mai multe capete de cerere și nu a timbrat separat. Cu privire la excepția lipsei de interes a petitului 1 și 2 arată că de fapt construcția de care vorbește reclamantul este o poartă de lemn aflată la limita proprietății pârâților-reclamanți. Atât gardul cât și poarta deservesc doar accesul către imobilul proprietatea lor și nu afectează pe reclamant. Cu privire la excepția lipsei calității procesual active în ceea ce privește petitele 3 și 4 din cererea modificată arată că dispozițiile art 607 și art 608 vechiul cod civil instituie obligația de respectare a distanței minime pentru arborii plantați între două proprietăți învecinate. În speță, reclamantul nu este proprietarul fondului învecinat.

Prin încheierea de ședință din data de 31.05.2012 instanța a luat act de renunțarea reclamantului la judecată cu privire la capetele de cerere 1 și 2 din cererea de chemare în judecată precizată.

În cauză s-a întocmit expertiză topocadastru întocmită de expert C______ N_______ și expertiză construcții întocmită de expert M________ M____-I____.

Analizând cu prioritate excepțiile invocate, instanța apreciază că :

Cu privire la excepția insuficientei timbrări a acțiunii instanța constată că prin încheierea de ședință din data de 31.05.2012 instanța a luat act de renunțarea reclamantului la judecată cu privire la capetele de cerere 1 și 2 din cererea de chemare în judecată precizată.

Potrivit art 13 din Legea 146/1997 forma în vigoare la data introducerii cererii de chemare în judecată, „Toate celelalte acțiuni și cereri neevaluabile în bani, cu excepția celor scutite de plata taxei judiciare de timbru potrivit legii, se timbrează cu 8 lei*.” Având în vedere că reclamantul și-a restrâns acțiunea la doar două capete de cerere , instanța apreciază că cererea a fost legal timbrată. În consecință, va respinge excepția insuficientei timbrări invocate de pârâții reclamanți.

Cu privire la excepția lipsei de interes a petitului 1 și 2 din cererea de chemare în judecată precizată instanța constată că prin încheierea de ședință din data de 31.05.2012 instanța a luat act de renunțarea reclamantului la judecată cu privire la capetele de cerere 1 și 2 din cererea de chemare în judecată precizată.

În consecință, va respinge excepția lipsei de interes deoarece a rămas fără obiect.

Cu privire la excepția lipsei calității procesual active în ceea ce privește petitele 3 și 4, respectiv instanța o va admite în parte, în sensul că va admite excepția cu privire la capătul 4 de cerere, respectiv obligarea pârâtului de a tăia crengile copacilor de pe latura de est a proprietății sale, crengi care se întind pe drumul de acces și îi produc prejudicii sau în situația în care acesta refuză să fie autorizat el pe cheltuiala pârâtului să efectueze aceste lucrări.

Astfel, potrivit înscrisurilor depuse la dosar și expertizei topocadastru întocmite în cauză și avizată la OCPI, între proprietatea reclamantului cu număr cadastral 4842 r și proprietatea pârâtului cu număr cadastral 3096 există o cale de acces cu o lățime de 4,06 metri arborii-salcâmi aflându-se în interiorul proprietății pârâtului, pe latura de vest a proprietății acestuia, la o distanță de 0,86 metri față de gardul edificat de pârât. Cum cele două proprietăți nu se învecinează în sensul prevăzut de art 608 Codul civil ( temeiul în drept pe care reclamantul și-a întemeiat cererea-fila 78 dosar) fiind separate de o lățime de cel puțin 4 metri-reprezentând cale de acces, instanța va admite excepția lipsei calității procesual active a reclamantului față de capătul cerere având ca obiect obligarea pârâtului de a tăia crengile copacilor de pe latura de est a proprietății sale, crengi care se întind pe drumul de acces și îi produc prejudicii sau în situația în care acesta refuză să fie autorizat el pe cheltuiala pârâtului să efectueze aceste lucrări.

Cu privire la cererea reclamantului de obligare a pârâților de a desființa plantația de pomi aflată lângă limita hotarului dintre proprietățile noastre iar în caz contrar să fie autorizat el să o desființeze pe cheltuiala pârâților, instanța va respinge această excepție având în vedere că din aceeași expertiză topocadastru rezultă că proprietatea reclamantului cu număr cadastral 4842 r se învecinează pe latura de sud cu proprietatea pârâților cu număr cadastral 4212r, iar pe latura de nord a proprietății pârâților P____ există o plantație de pomi, părțile având calitatea de vecini în înțelesul art 607 , 608 din Codul civil vechi.

Analizând probele administrate în cauză, instanța reține că :

În fapt, reclamantul M________ A___ este proprietarul unei suprafețe de teren de 699 mp teren situat în intravilanul satului Podiș, ________________________, nr cadastral 4842. Acest imobil a fost dobândit prin cumpărare de la D___ F_______ și D___ S_____ prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub numărul 67 la data de 04.02.2009 la BNP C_______ E_____ H________. În conținutul acestui act este menționat faptul că D___ F_______ și D___ S_____ au operat dezmembrarea suprafeței de teren prin Actul de dezmembrare nr 57/2009 întocmit de BNP C_______ E_____ H________. Aceștia au dobândit suprafața de teren de la Fîcă E______ prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub numărul 271 din 22 martie 2007 la BNP C_______ E_____ H________. Fîcă E______ a dobândit prin cumpărare suprafața de teren de 808 mp teren pășune sola 20 ________________ la A_________ M____ prin contractul de vânzare cumpărare nr 1252 din 31 mai 2001 la BNP M_____ L______ și suprafața de 995,26 mp teren sola 20 _________________ prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub numărul 35 din 8.01.2001 la BNP M_____ L______ de la C_____ C_________. În același act se menționează faptul că se înstrăinează și o diferență de 52,26 mp găsiți la măsurători și stăpânită în fapt de aceștia. C_____ C_________ a dobândit suprafața de 261 mp teren intravilan din ________________________, jud Bacău sola 20 _________________ la C______ P______ prin contratul de vânzare cumpărare autentificat sub nr 2575 din 5 iunie 1997 la BNP I_____ Ș_____ , și de la I____ M____ suprafața de 682 mp teren sola 20 ___________________ contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr 2572 din 5 iunie 1997 la BNP I_____ Ș_____ . Suprafața de 675mp teren sola 20 ________________ fost înstrăinată de I____ M____ către A_________ M____ prin contractul de vânzare cumpărare autentificat la BNP I_____ Ș_____ sub numărul 2579 din 5 iunie 1997.

Pârâții P____ I__ și P____ L______-E____ au dobândit suprafața de teren de 943 mp teren situat în intravilanul satului Podiș, ________________________, nr cadastral 4212.

Din contractele de vânzare cumpărare analizate anterior rezultă că suprafața de teren aparținând reclamantului M________ A___ cu număr cadastral 4842 r se învecinează pe latura sudică cu suprafața de teren aparținând pârâților P____ I__ și P____ L______ cu număr cadastral 4212r care au ca vecin în partea de nord a proprietății lor pe reclamant.

Cu privire la cererea reclamantului M________ A___ având ca obiect obligarea pârâților de a desființa plantația de pomi aflată lângă limita hotarului dintre proprietățile noastre iar în caz contrar să fie autorizat el să o desființeze pe cheltuiala pârâților, instanța reține că, potrivit raportului de expertiză întocmit în cauză pe latura de nord a proprietății pârâtului se află o plantație de pomi fructiferi amplasată la o distanță medie de 0,82 m față de linia de hotar dintre cele două proprietăți.

Potrivit art 607 C civ, „Nu e iertat a sădi arbori care cresc înalți decât în depărtarea hotărâtă de regulamentele particulare*) sau de obiceiurile constante și recunoscute și în lipsă de regulamente și de obiceiuri, în depărtare de doi metri, de la linia despărțitoare a celor două proprietăți pentru arborii înalți și de o jumătate metru pentru celelalte plantații și garduri vii.”

Potrivit art 608 C civ, „ Vecinul poate cere ca arborii și gardurile vii puși la o distanță mai mică să se scoată.

Acela pe a cărui proprietate se întind crăcile arborilor vecinului poate să-l îndatoreze a le tăia.

Dacă rădăcinile se întind pe pământul său are drept a le tăia singur.

Având în vedere că din raportul de expertiză topocadastru rezultă că pomii plantați de pârât pe proprietatea sa sunt pomi fructiferi, aceștia nefiind de regulă, arbori înalți, instanța va respinge cererea reclamantului de a desființa plantația de arbori situată la o distanță de aproximativ 0,82 m față de linia de hotar sau de a autoriza pe el să o taie.

Cu privire la cererea reconvențională formulată de pârâții reclamanți având ca obiect revendicarea unei suprafețe de aproximativ 48mp pe care reclamantul pârât M________ A___ a ocupat-o fără drept, instanța reține că, potrivit raportului de expertiză întocmit în cauză, reclamantul M________ A___ stăpânește o suprafață de teren de 698 mp față de suprafața de 699 mp teren cât are în proprietate potrivit actului de proprietate) identificat pe punctele de contur 22-23-5-24-25-26-27-20-21-22, în Anexa nr 1 a raportului de expertiză întocmit în cauză, iar pârâții stăpânesc o suprafață de teren de 698 mp( față de 943 mp înscriși în contractul de vânzare cumpărare ) pe aliniamentul 1-2-3-4-5-6-18-19-1 în Anexa nr 1 a raportului de expertiză întocmit în cauză.

Potrivit aceluiași raport de expertiză cele două suprafețe de teren se învecinează pe latura de sud a proprietății reclamantului și latura de nord a proprietății pârâților reclamanți și cele două suprafețe de teren nu se suprapun.

Acțiunea în revendicare este acea acțiune reală prin care proprietarul care a pierdut posesia unui bun, în cazul de față reclamantul, solicită restituirea acestuia de la posesorul neproprietar, pretins a fi pârâtul. Aceasta reprezintă cel mai energic mijloc de apărare a proprietății întrucât titularul său urmărește, pe lângă recunoașterea dreptului și restituirea bunului.

În consecință, este necesar ca reclamantul dintr-o asemenea acțiune, pe lângă calitatea sa de proprietar să demonstreze și faptul pierderii posesiei asupra lucrului.

Ori în cauză s-a constatat potrivit raportului de expertiză topocadastru că pârâții stăpânesc mai mult decât suprafața deținută în actul de proprietate iar cele două suprafețe de teren nu se suprapun.

În consecință, va respinge cererea pârâților reclamanți având ca obiect revendicarea unei suprafețe de aproximativ 48 mp ca nefondată.

Cu privire la capătul de cerere având ca obiect grănițuirea celor două proprietăți, potrivit art 584 cod civil, orice proprietar poate obliga pe vecinul său la grănițuirea proprietății lipite de a sa.

Acțiunea în grănițuire poate fi exercitată în primul rând de titularul dreptului de proprietate asupra fondului sau de orice altă persoană care are un drept real asupra acestuia, fiind îndreptată împotriva proprietarului fondului vecin sau titularului unui alt drept real.

Instanța constată că sunt îndeplinite condițiile de exercitare ale unei astfel de acțiuni.

Cum reclamantul nu ocupă din terenul pârâților reclamanți nicio porțiune de teren, linia de hotar dintre proprietățile vecine ale părților, în contextul rezultatului la măsurători, urmează să fie stabilită pe aliniamentul punctelor 1-2-3-4-5 conform raportului de expertiză și a schiței anexe nr 1, păstrându-se practic și aliniamentul gardului deja edificat pe acest amplasament.

Pe cale de consecință, având în vedere cele ce preced, în baza art 584 cod civ, instanța va admite cererea de grănițuire formulată de reclamanții-pârâți, stabilind linia de hotar dintre proprietățile limitrofe ale părților pe aliniamentul indicat anterior.

Cu privire la cererea reconvențională formulată de pârâții reclamanți având ca obiect obligarea reclamantului M________ A___ să desființeze lucrările de construcție făcute pe terenul său din comuna Mărgineni, _______________________ agravează servitutea de scurgere a apelor naturale, existența în favoarea fondului pârâtului și în sarcina terenului lor, respectiv desființarea lucrărilor care au determinat înălțarea acestuia față de cotele inițiale ale drumului, desființarea de pe latura de pe latura de nord a proprietății lor a lucrărilor de scurgere pentru apele pluviale cu zid de sprijin și piatră sort în amonte, scurgeri direcționate către proprietatea lor și grănițuirea proprietăților lor învecinate, iar în caz de refuz să fie autorizați ei să desființeze aceste lucrări pe cheltuiala reclamanților.

Prin raportul de expertiză construcții întocmit în cauză proprietatea pârâților se află la o cotă inferioară față de proprietatea reclamantului și deci supusă regimului natural de scurgere a apelor de pe versantul superior.

Chiar dacă nu respectă întocmai soluția constructivă prevăzută în proiect, aceste neconformități și nerespectări ale proiectului nu sunt de natură a crea disfuncționalități majore prin ele însele și de a dăuna fondului inferior.

În consecință, va respinge cererea reconvențională cu privire la acest capăt de cerere ca nefondat.

În baza art.274 Cod de procedură civilă, având în vedere că respingerea cererii reclamantului și respingerea cererii reconvenționale, precum și faptul că cheltuielile legate de grănițuirea celor două proprietăți, instanța va respinge cererea de obligare la plata cheltuielilor de judecată formulate atât de reclamant cât și de pârâți.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

H O T Ă R Ă Ș T E :

Ia act de renunțarea reclamantului M________ A___ domiciliat în Bacău, ____________________, ___________ la judecare capetelor de cerere din cererea de chemare în judecată precizată având ca obiect obligarea pârâților să ridice construcțiile (gardul și anexa) edificate pe drumul de acces către proprietatea sa sau să fie autorizat el să le ridice pe cheltuiala pârâților reclamanți și obligarea pârâților de a-i respecta dreptul de a utiliza ca și cale de acces drumul cu lățimea de 4 m situat între proprietatea sa și proprietatea acestuia, așa cum a fost convenită între părți.

Respinge excepția insuficientei timbrări formulată de pârâții reclamanți P____ I__ și P____ L______.

Respinge excepția lipsei de interes formulată de pârâții reclamanți P____ I__ și P____ L______.

Admite excepția lipsei calității procesual active a reclamantului M________ A___ în ceea ce privește capătul cerere având ca obiect obligarea pârâtului de a tăia crengile copacilor de pe latura de est a proprietății sale, crengi care se întind pe drumul de acces și îi produc prejudicii sau în situația în care acesta refuză să fie autorizat el pe cheltuiala pârâtului să efectueze aceste lucrări și în consecință respinge acest capăt de cerere.

Respinge cererea reclamantului având ca obiect obligarea pârâților de a desființa plantația de pomi aflată lângă limita hotarului dintre proprietățile lor iar în caz contrar să fie autorizat el să o desființeze pe cheltuiala pârâților.

Admite în parte cererea reconvențională în ceea ce privește capătul de cerere având ca obiect grănițuire și stabilește linia de hotar dintre cele două proprietăți pe aliniamentul 1-2-3-4-5 din schița anexa 1 la raportul de expertiză topocadastru întocmit de expert C______ N_______ care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Respinge celelalte capete de cerere din cererea reconvențională ca nefondate.

Respinge cererea reclamantului M________ A___ de obligare a pârâților la plata cheltuielilor de judecată.

Respinge cererea pârâților de obligare a reclamantului la plata cheltuielilor de judecată.

Cu apel în 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, azi, 30.04.2014.

Președinte

M________ M____ L_______

Grefier

I______ E____

Red. M.M.L. 21.05.2014/tehn.I.E. 21.05.2014/ 5 ex.