Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX Servitute

R O M Â N I A

TRIBUNALUL SUCEAVA

SECȚIA CIVILĂ

DECIZIE Nr. 1101/2013

Ședința publică de la 18 Aprilie 2013

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE C____ N____ M___

Judecător F_____ L_______

Judecător G______ F______ F_____

Grefier L_____ A______

Pe rol judecarea recursului declarat de reclamanții-recurenți C______ Z______ și C______ V_____-Codruțu ambii domiciliați în Rădăuți, ____________________.2A, CP xxxxxx, jud. Suceava, U________ V_______ și U________ O_____-C_______ ambii domiciliați în Rădăuți, __________________.2, CP xxxxxx, jud. Suceava, C______ A___ – L_______ domiciliată în Rădăuți, ___________________.2 A, jud. Suceava împotriva sentinței civile nr.3696/04.10.2012 a Judecătoriei Rădăuți pronunțată în dosar nr.XXXXXXXXXXXXX în contradictoriu cu pârâții-intimați R___ E____ și R___ V_____ ambii domiciliați în Rădăuți, _____________________.28, CP xxxxxx, jud. Suceava.

Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din data de 11.04.2013, cuvântul părților fiind consemnat în încheierea de ședință de la acea dată, când din lipsă de timp pentru deliberare, instanța a amânat pronunțarea pentru data de 18.04.2013.

TRIBUNALUL

Deliberând asupra recursului de față, reține următoarele:

Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei Rădăuți sub nr. 772/285 din 12 februarie 2009 reclamanții C______ Z______, C______ V_____-Codruțu, C______ A___ – L_______, U________ V_______ și U________ O_____-C_______ i-au chemat în judecată pe pârâții R___ E____ și R___ V_____, solicitând instanței să-i oblige pe aceștia să le permită accesul de la imobilele pe care le dețin, la drumul public.

În motivarea acțiunii se arată că reclamanta C______ Z______ deține locuința situată în mun. Rădăuți, ____________________. 2A și singura cale de acces la drumul public este prin curtea pârâților; C______ V_____ Codruțu și C______ A___ L_______ locuiesc împreună cu reclamanta C______ Z______, iar pe de altă parte sunt proprietarii suprafeței de 158 mp. teren identic cu p.v. 8363 din CF xxxxx Rădăuți, pe care s-a construit un restaurant, iar singura modalitate de aprovizionare a restaurantului este tot prin curtea pârâților.

Se mai arată că reclamanții U________ O_____ C_______ și U________ V_______ dețin imobilul situat în mun. Rădăuți, ____________________. 2 și, de asemenea, singura lor cale de acces la drumul public este tot prin curtea pârâților.

Pârâții au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea acțiunii.

În vederea soluționării cauzei au fost depuse la dosar înscrisuri, planșe fotografice.

Prin sentința civilă nr. 1985/07.06.2010 a Judecătoriei Rădăuți a fost respinsă acțiunea.

Împotriva acestei hotărâri au formulat recurs reclamanții, iar prin decizia Tribunalului Suceava - Secția civilă nr. 263 din 14.02.2011 a fost admis recursul, s-a casat sentința civilă mai sus arătată și s-a trimis cauza spre rejudecare, reținându-se că în cauză nu s-au administrat toate mijloacele de probă care se impuneau pentru lămurirea tuturor împrejurărilor de fapt, rezultatul cercetărilor la fața locului nu a fost consemnat într-un proces verbal în conformitate cu disp. art. 216 alin.2 Cod proc. civ., proba administrată fiind astfel nulă. S-a mai reținut că în cauză se impunea efectuarea unei expertize topo cadastrale.

Cauza a fost reînregistrată la Judecătoria Rădăuți.

În vederea soluționării s-a administrat proba cu cercetare la fața locului și expertiză topo cadastrală.

Prin sentința civilă nr.3696/4.10.2012, prima instanță,în rejudecare a respins acțiunea pentru servitute de trecere.

În urma analizei lucrărilor dosarului, instanța a apreciat că legea aplicabilă în cauză este reprezentată de dispozițiile Codului civil de la 1864, astfel cum prevede disp. art. 59 din Legea 71/2011 modificată.

A reținut că potrivit contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 795 din 23.09.2008 de B.N.P. H_______ A___, reclamanta C______ Z______ a transmis reclamanților C______ V_____ Codruțu și C______ A___ L_______ dreptul de proprietate asupra imobilului cu nr. de cadastral 8363 compus din curți construcții în suprafață de 158 mp înscris în C.F. nr. xxxxx a comunei cadastrale Rădăuți, având notat în foaia B autorizația de construire nr. 403 din 07.08.2008 situat în mun. Rădăuți, ____________________. 2 A.

Potrivit autorizației de construire nr. 122 din 08.05.2009 eliberată reclamantului C______ V_____ Codruțu s-a schimbat destinația din anexă P+M în restaurant fast-food, restaurant ce a fost edificat.

Reclamanții C______ V_____ Codruțu și C______ A___ L_______ locuiesc
împreună cu reclamanta C______ Z______ în imobilul situat în mun. Rădăuți, ___________________. 2 A, iar reclamanții U________ V_______ și U________ O_____ C_______ sunt proprietarii imobilului situat în mun. Rădăuți, ____________________. 2.

Pârâții sunt proprietarii parcelei virane cu casă în suprafață de 413 mp identică cu _________________.F. 5512 a corn. cadastrale Rădăuți, în baza contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 3961 din 18.11.2005 dobândind acest drept de la R___ G_______ C______ căruia i s-a constituit dreptul de proprietate conform sentinței civile nr. 75 din 03.05.1996 a Curții de Apel Suceava - Secția Comercială și de C_________ Administrativ, în cauza respectivă avându-se în vedere că din această suprafață 88 de metri constituie cale de acces.

Potrivit sentinței civile nr. 1492 din 26.03.1997 a Judecătoriei Rădăuți
pronunțată în dosar 7534 /l995 s-a stabilit un drept de folosință a reclamanților în comun și de trecere cu piciorul și cu vehiculele peste porțiunea de teren identificată cadastral pe aliniamentul a, b, c, d din planul de situație aflat la dosar. In această cauză, autorii reclamanților s-au judecat în contradictoriu cu pârâtul Municipiul Rădăuți .

Din procesul verbal încheiat cu ocazia cercetării la fața locului la data de 24.09.2012, rezultă că suprafața de teren pentru care se solicită constituirea unui drept de servitute se află în spatele construcției aparținând reclamanților. Din raportul de expertiză întocmit în cauză de expert Negrușel G_______ rezultă că proprietatea reclamanților C______ Z______, C______ V_____ Codruțu și C______ A___ L_______ a dobândit caracterul de loc înfundat prin edificarea restaurantului lipit de imobilul cu destinația de locuință, anterior edificării aceștia aveau acces direct din calea publică atât la locuință cât și la anexele din spatele acesteia .

Același expert arată că reclamanții U________ V_______ și U________ O_____ C_______ au acces în locuință direct din calea publică și astfel nu are caracterul de loc înfundat, iar accesul la magazia anexă este posibil numai cu piciorul prin traversarea unei vulcanizări cu privire la care nu au fost depuse la dosar acte de proprietate. Avocatul reclamanților a arătat că înțelege să își restrângă pretențiile solicitând constituirea unui drept de servitute doar în favoarea reclamanților C______ Z______, C______ V_____ Codruțu și C______ A___ L_______, însă nu a depus la dosar o procură specială pentru renunțarea la judecată a reclamanților U________ V_______ și U________ O_____ C_______, motiv pentru care instanța nu a ținut seama de această precizare care practic reprezintă o renunțare la judecată.

Astfel, s-a apreciat că este fără putință de tăgadă că locuința proprietatea reclamanților C______ Z______, C______ V_____ Codruțu și C______ A___ L_______ este loc înfundat, însă acest lucru se datorează exclusiv faptei acestora din urmă care au edificat un restaurant lipit de imobilul cu destinație de locuință blocând astfel accesul la calea publică .

Împrejurarea că a fost emisă autorizația de construire, ulterior fiind schimbată destinația clădirii nu prezintă relevanță în cauză, locul înfundat fiind, creat așa cum s-a arătat mai sus prin fapta reclamanților, C______ Z______ vânzând terenul iar ceilalți edificând construcția, drepturile civile neputând fi exercitate abuziv.

Pe de altă parte, astfel cum rezultă și din suplimentul la raportul de expertiză, a fost identificat terenul care a făcut obiectul sentinței civile nr. 1492/1997 fiind vorba despre același teren ca și în prezenta cauză, fondul dominant și cel aservit fiind același, dreptul de servitute fiind un accesoriu al fondului și are caracter perpetuu durând atâta timp cât imobilele, ținând astfel de bun și nu de proprietar, apreciindu-se că titularul fondului dominant are la îndemână o acțiune confesorie prin care se apără sau se valorifică dreptul de servitute.

Prin prisma acestor considerente, instanța a respins acțiunea.

În temeiul art.274 Cod proc.civ. a obligat reclamanții C______ Z______, C______ V_____ Codruțu și C______ A___ L_______ să achite fiecare câte 934 lei pârâților cu titlul de cheltuieli de judecată.

De asemenea a obligat reclamanții U________ V_______ și U________ O_____ C_______ să achite pârâților suma de 934 lei cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanții-recurenți C______ Z______, C______ V_____-Codruțu, U________ V_______ și U________ O_____-C_______.

În motivare au arătat că din probele administrate în cauză rezultă fără nici un dubiu caracterul de loc înfundat al proprietății reclamanților, așa cum este definit acesta de art.616 Cod civ.

În mod greșit instanța de fond a respins acțiunea lor după ce în prealabil a reținut incidența prev. art.616 Cod civ. fiind dat motivul de recurs prev. de art.304 pct.7 Cod proc. civ., în sensul că hotărârea cuprinde motive contradictorii naturii pricinii. Astfel, nu e posibil ca instanța de fond sa constate indeplinite condițiile art. 616 Cod civ. si sa respingă acțiunea. În situația respingerii acțiunii, fapt ce se datorează exclusiv faptei reclamanților de a bloca accesul la calea publica se impunea ca prima instanța sa constate ca nu sunt incidente prev. art. 616 Cod civ. În acest sens este relevantă Decizia nr. 1684/06.12.2005 a Curții de Apel Ploiesti, care a reținut că în cauză accesul la calea publică este blocat de o magazie construită de reclamanți, simpla mutare a acesteia redeschizând accesul, considerente pentru care a reținut că nu sunt îndeplinite condițiile art.616 și pe cale de consecință a respins recursul ca nefondat.

În speța dedusă judecății in prezentul dosar, instanța de fond a constatat îndeplinită cerința prev. de art. 616 Cod civ., însă în mod contradictoriu cu considerentele hotărârii a dispus în dispozitiv respingerea acțiunii.

În aplicarea prev. art. 616 Cod civ. se are in vedere imposibilitatea absolută de a ieși la calea publică, aspect pe care l-au dovedit cu expertiza topo-cadastrală întocmită în cauză de expert Negruser G_______, care a relevat că proprietatea reclamanților are caracter de loc înfundat, în sensul textului invocat. La pronunțarea sentinței civile nr. 3696/04.10.2012 instanța de fond nu a ținut cont de faptul că proprietarii fondului aservit folosesc porțiunea de teren propusă de expert pentru servitute ca și cale de acces pentru locuința proprietate personală, astfel încât nu li s-ar pricinui nici o pagubă prin constituirea servituții de trecere în favoarea reclamanților, și nici nu a analizat nevoia celui care reclamă trecerea - adică a reclamanților, care sunt lipsiți de acces la calea publică.

Faptul construirii restaurantului a fost determinat de nevoia reclamanților C______ V_____ Codruțu și C______ A___ L_______ de a-și câștiga existența, întrucât sunt o familie tânără cu doi copii minori in întreținere, din care unul este școlar, și nu au găsit nicăieri locuri de muncă să se poată angaja. Restaurantul a fost construit cu un credit bancar într-o sumă foarte mare, credit care în prezent nu este restituit, astfel încât se impune cu atât mai mult derularea unei activități care să permită rambursarea acestuia.

Fiind vorba de o construcție costisitoare,pentru care posedă toate autorizațiile necesare (de construcție, de funcționare,etc.) nu poate fi pusă in discuție demolarea acesteia,astfel încât situația existentă în teren face pertinentă pretenția lor.

În drept au invocat prevederile art.304 pct.7,9 și 304 ¹ Cod procedură civilă.

Legal citați, intimații au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea recursului la nefondat.

În apărare aceștia au arătat că referitor la primul motiv de recurs - „hotărârea cuprinde motive contradictorii naturii pricinii" acesta nu este dat în speța de față în condițiile în care după administrarea probatoriului (cercetare locală și expertiză judiciară) s-a constatat cu certitudine caracterul de loc înfundat a locuințelor proprietatea primilor trei reclamanți - recurenți, dar și faptul că acest lucru se datorează exclusiv faptei acestora.

În ceea ce o privește pe reclamanta-recurentă C______ Z______ este inadmisibil să ai acces la drumul public, să vinzi terenul respectiv, apoi să-i pretinzi unui alt vecin să-ți permită accesul la o stradă prin curtea lui.

Situația reclamanților C______ V_____-CODRUTU și C______ A___-L_______ este oarecum asemănătoare: au cumpărat un teren care nu avea caracterul de loc înfundat, au edificat un restaurant conștientizând că nu aveau pe unde să-1 aprovizioneze cu marfa și apoi am apelat la justiție pentru a-i obliga pe vecini să le permită accesul prin curtea lor.

Dacă în momentul solicitării autorizației de construire ar fi adus la cunoștință organelor abilitate faptul că nu au cale de acces în situația edificării restaurantului, probabil că nu ar fi obținut acordurile necesare.

Faptul că li s-a emis autorizația de construcție nu are relevanță în speța de față deoarece exercitarea drepturilor civile ale pârâților-intimați nu poate fi știrbită prin emiterea unui act administrativ în favoarea unei terțe persoane.

Al doilea motiv de recurs - neanalizarea faptului că prin constituirea servituții nu li s-ar pricinui nici o pagubă - constituie susțineri personale ale recurenților, neavând suport logic.

În ceea ce-i privește pe reclamanții-recurenți U________ V_______ și U_______ O_____-C_______, aceștia nu pot critica soluția instanței de fond în sensul de a li se stabili și în favoarea lor o servitute de trecere atâta timp cât la Judecătoria Rădăuți s-a solicitat restrângerea acțiunii doar cu privire la pretențiile primilor trei reclamanți (chiar dacă nu a existat o procură specială care să le permită renunțarea la judecată).

Tribunalul, analizând actele și lucrările dosarului în raport de motivele invocate și de dispozițiile legale aplicabile în cauză, constată recursul nefondat pentru considerentele ce vor fi expuse argumentat în cele ce urmează:

Conform art. 616 Cod civil, proprietarul al cărui loc este înfundat, care nu are ieșire la calea publică, poate reclama o trecere pe locul vecinului său pentru exploatarea fondului.

Sintagama „loc înfundat” cuprinsă în textul art.616 C.civ. desemnează ideea existenței unui teren care, fiind mărginit de terenurile altor proprietari nu are ieșire la drumul public, suficientă pentru exercițiul normal al atributelor dreptului de proprietate asupra acelui teren.

Cum este normal, cel care are locul înfundat nu trebuie să se fi închis singur, el sau proprietarii anteriori, în sensul ca locul înfundat să nu se datoreze neprevederii proprietarului locului înfundat.

În tăcerea legii, proprietarul fondului înfundat nu are altă variantă decât să negocieze cu vecinii pentru a obține un drept de trecere convențional.

În ce privește primul motiv de recurs care se încadrează în ipoteza prevăzută de art. 304 pct.7 C.proc.civ. acesta nu este dat în condițiile în care din probatoriul administrat în cauză rezultă caracterul de loc înfundat a locuințelor reclamanților C______ Z______, C______ V_____-Codruțu și C______ A___-L_______, dar și faptul că acest lucru se datorează exclusiv faptei acestora.

În ce privește pe reclamanta C______ Z______ aceasta a vândut terenul pe care avea acces la calea publică iar reclamanții C______ V_____-Codruțu și C______ A___ –L_______ au cumpărat terenul care avea ieșire la drumul public și apoi au edificat restaurantul lipit de imobilul cu destinația de locuință conștienți că nu vor avea acces pentru a se aproviziona cu marfă.

În ce privește pe reclamanții U________ O_____ și V_______ din raportul de expertiză rezultă că accesul la locuința acestora se poate face prin curtea cu deschidere la __________________________________ directă la calea publică. Legat de accesul la magazia din spatele locuinței, aceasta nu se poate face decât cu piciorul, traversând spațiul amenajat ca vulcanizare.

Astfel, locuința acestora nu are caracterul de loc înfundat, iar pe de altă parte, este de observat că în fața primei instanțe avocatul acestora a restrâns pretențiile în ceea ce-i privește, chiar dacă instanța nu a luat act de renunțarea la judecată în lipsa unei procuri speciale.

Al doilea motiv de recurs, respectiv neanalizarea faptului că prin constituirea servituții nu li s-ar pricinui nici o pagubă intimaților, nu are suport logic, de vreme ce constituirea servituții presupune folosirea curții acestora mai ales când este necesară aprovizionarea spațiului comercial, precum și de clienții localului, nefiind vorba doar de o folosire normală a locuinței de către proprietarul vecin.

Ori recurenții trebuiau să prevadă această situație în momentul în care au decis să înceapă afacerea cu restaurantul și să se bazeze doar pe terenul pe care ei erau proprietari, nu și pe terenul deținut de vecini.

Așa cum s-a mai reținut, pentru a da loc la un drept de trecere, înfundarea trebuie să fie străină de conduita proprietarului locului înfundat.

Trebuie menționat faptul că servitutea trebuie impusă fondului și nu persoanei, art. 576 C.civ. statuând că ea este pentru uzul și utilitatea imobilului dominant.

Pe de altă parte servitutea este un drept perpetuu, ceea ce înseamnă că ea există atâta timp cât există cele două fonduri și situația care a determinat constituirea ei, nu poate fi înstrăinată independent de fondul al cărui accesoriu este, ci se transmite odată cu fondul.

Astfel, așa cum în mod corect a reținut și prima instanță, din suplimentul la raportul de expertiză prin care s-a identificat terenul care a făcut obiectul sentinței civile nr. 1492/1997 a Judecătoriei Rădăuți, rezultă că este vorba despre același teren cu cel din prezenta cauză, fondul dominant și cel aservit fiind același, dreptul de servitute fiind un accesoriu al fondului, ținând de bun și nu de proprietar, titularul fondului dominant având posibilitatea să se îndrepte cu o acțiune confesorie pentru apărarea sau valorificarea dreptului de servitute.

Față de cele reținute mai sus, tribunalul în temeiul art. 312 alin.1 C.proc.civ. va respinge ca nefondat recursul, urmând să mențină ca legală și temeinică hotărârea primei instanțe.

În temeiul art. 316 rap. la art. 298 și 274 C.proc.civ. va obliga recurenții, ca părți căzute în pretenții, să plătească intimaților cheltuielile de judecată din recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de reclamanții-recurenți C______ Z______ și C______ V_____-Codruțu ambii domiciliați în Rădăuți, ____________________.2A, CP xxxxxx,jud. Suceava, U________ V_______ și U________ O_____-C_______ ambii domiciliați în Rădăuți, __________________.2, CP xxxxxx, jud. Suceava, C______ A___ – L_______ domiciliată în Rădăuți, ___________________.2 A, jud. Suceava împotriva sentinței civile nr.3696/04.10.2012 a Judecătoriei Rădăuți pronunțată în dosar nr.XXXXXXXXXXXXX în contradictoriu cu pârâții-intimați R___ E____ și R___ V_____ ambii domiciliați în Rădăuți, _____________________.28, CP xxxxxx, jud. Suceava, ca nefondat.

Obligă recurenții să plătească intimaților suma de 100 lei cu titlu de cheltuieli de judecată din recurs.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 18 aprilie 2013.

Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,

C____ N____ M___ F_____ L_______ G______ F______ F_____ L_____ A______

Red F.L./Ex.2

Jud.fond L______ V________

Tehnored. F.L.