R O M Â N I A

CURTEA DE APEL TÂRGU M____

SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr. XXXXXXXXXXX

SENTINȚA Nr. 84

Ședința publică din 29 septembrie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE N______-G______ I____

Grefier C_______ S_______

Pe rol pronunțarea asupra acțiunii în contencios administrativ formulate de reclamantul COMPOSESORATUL L______, cu sediul în _____________________, jud. Harghita, în contradictoriu cu pârâții C___________ DE REGIM SILVIC ȘI CINEGETIC, cu sediul în B_____, ______________________, _________________ și M_________ M_______, APELOR ȘI PĂDURILOR, cu sediul în București, ______________________, sector 5.

În lipsa părților.

S-a prezentat referatul asupra cauzei de către grefier, arătând că s-au depus la dosar concluzii scrise, din partea reclamantului Composesoratul L______.

Mersul dezbaterilor și susținerile părților sunt cuprinse în Încheierea de ședință din data de 22 septembrie 2015, dată la care s-a amânat pronunțarea pentru termenul de astăzi, 29 septembrie 2015, încheiere ce fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

CURTEA DE APEL

Asupra cauzei de față,

Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată la această instanță sub nr. XXXXXXXXXXX, reclamantul COMPOSESORATUL L______ a solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâții M_________ M_______ APELOR și PĂDURILOR și C___________ de REGIM SILVIC ȘI CINEGETIC B_____, următoarele:

1. anularea adresei pârâtului 1 cu nr. 9698/1/08.01.2015;

2. obligarea pârâților, în solidar, la plata sumei de 506.321,00 lei plus dobânda legală până la data plății către subscrisa, cu titlu de despăgubiri reprezentând contravaloarea alocațiilor bugetare (compensațiilor) prevăzute la art. 97 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 46/2008, pentru anii 2011, 2012 și 2013;

3. obligarea pârâților in solidar, la suportarea cheltuielilor de judecată.

În fapt, în data de 09.12.2014 a trimis prin intermediul mandatarului S.C, Ocolul Silvic de Regim G_________ S.A., la pârâtul 1, documentația prevăzută la art. 6 din Normele metodologice de acordare, utilizare și control al sumelor anuale destinate gestionarii durabile a fondului forestier proprietate privată a persoanelor fizice și juridice și a celui proprietate publica și privata a imitaților administrativ-teritoriale și pentru aprobarea Procedurii de realizare a serviciilor silvice și de efectuare a controalelor de fond aprobate prin HG nr. 861/2009.

Documentația trimisă în vederea acordării compensațiilor/alocațiilor bugetare pentru funcția de protecție a pădurilor este, pentru anul 2011 în valoare de 685,00 lei, anul 2012 în valoare de 657,00 lei și anul 2013 în valoare de 290,00, lei așa cum rezultă din cererile de decontare aferente, deconturile justificative, precum din adresa înregistrată la pârâtul 1 sub nr. 9698/12.12.2014 trimisa prin intermediul mandatarului.

Temeiul legal al solicitării îl constituie art. 97 alin. 1 din Legea nr. 46/2008.

Ca urmare a documentației depuse la pârâtul 1, în data de 14.01.2015 mandatarul nostru primit adresa pârâtului 1 cu nr, 9698/1/08.01.2015, de care am luat și subscrisa la cunoștința prin care suntem informați de faptul că în conformitate cu art. 6 alin. (1) și (2) din HG i 861/2009, formele de sprijin solicitate de subscrisa se vor finanța numai după primirea decizi! favorabile a Comisiei Europene privind ajutoarele de stat, astfel lovindu-ne de un refuz pârâtului 1 de a semna, aviza și transmite documentația primită.

Pârâtul 1 mai menționează prin adresă că s-a primit aviz favorabil pentru acordarea ajutoarelor de stat doar pentru persoane fizice și juridice care dețin păduri incluse în TI și T2 din cadrul siturilor Natura 2000, precum și faptul că această formă de sprijin se poate finanța numai după aprobarea Normelor metodologice.

În raport de informațiile primite, subscrisa am formulat în termen legal plângere prealabilă în acord cu prevederile art. 7 din Legea nr. 554/2004, prin care am solicitat pârâtului să revoce/anuleze adresa nr. 9698/1/08.01.2015 comunicată mandatarului subscrisei ca fiind nelegală, respectiv ca acesta să se conformeze prevederilor legale și să întreprindă toate demersurile legale pentru acordarea compensațiilor solicitate, dat fiind faptul că motivele di adresa pârâtului 1 nu au incidență în rezolvarea solicitării subscrisei prin mandatar și n reprezintă un impediment de natură a bloca demararea procedurilor administrative prevăzute art. 6 din Normele metodologice aprobate prin HG nr. 861/2009.

Ca urmare a neprimirii unui răspuns în termen legal la plângerea prealabilă, ne adresai onoratei instanțe, pentru ca prin intermediul acesteia, subscrisa să beneficiem de prevederile art. 97 alin. (1) lit. b) coroborate cu prevederile art. 98 din Legea nr, 46/2008-Codul silvic.

Onorată instanță pârâtul 1 nu și-a respectat obligațiile legale ce îi revin conform art. 6 d« Normele metodologice aprobate prin HG nr. 861/2009, astfel încât prin adresa cu ni 9698/1/08.01.2015, acesta îsi încalcă obligațiile, bazându-se pe motive neîntemeiate, fapt ce f condus la nesocotirea și nerespectarea drepturilor legale ale subscrisei.

Considerăm nelegal și netemeinic refuzul pârâtului 1 în acordarea drepturilor subscris^ având în vedere că potrivit art. 6 din Normele metodologice aprobate prin HG nr. 861/2009 acesta are atribuții în centralizarea datelor reprezentând aceste compensații și nu are calitatea d( a dispune asupra oportunității și legalității acestor cheltuieli bugetare.

Prin refuzul său nejustificat de a se conforma prevederilor legale, respectiv prii netransmiterea documentației depuse, pârâtul 1 ne-a împiedicat la primirea drepturilor ce ni si cuvin conform art. 97 alin. (1) lit b) și art. 98 din Legea nr. 46/2008, producându-ne o paguba ît valoare totală de 506.321,00 lei, la a cărei reparare integrală din partea pârâților suntem îndreptățiți.

Prin întâmpinare, (fila 67), pârâtul M.M.A.P. a invocat excepția inadmisibilității acțiunii, în ceea ce privește petitul vizând anularea Adresei nr.9698/8.01.2015, întrucât acest înscris nu este un act administrativ, în înțelesul art. 2 alin.1 lit. c din legea nr. 554/2004, excepție respinsă însă la termenul de judecată din 22 septembrie 2015.

În ceea ce privește fondul cauzei, s-a susținut că trebuiau îndeplinite două condiții cumulative în baza cărora se puteau acorda ajutoarele pentru persoane fizice și juridice care dețin păduri incluse în T1 și T2 din cadrul siturilor Natura 2000:

- Primirea Deciziei Comisiei Europene nr. C(2012) 5166 final/19.07.2012 condiție care a fost îndeplinită;

- Adoptarea și publicarea în Monitorul Oficial al României a HG pentru adoptarea normelor metodologice de acordare, utilizare și control a ajutorului de stat pentru compensații reprezentând contravaloarea masei lemnoase pe care proprietarii nu o recoltează datorită funcțiilor de protecție stabilite prin amenajamente silvice, necesare acoperirii costurilor reclamate de gestionarea durabilă a pădurilor, condiție care nu a fost îndeplinită.

Până la această dată, nu a fost adoptată HG pentru adoptarea normelor metodologice de acordare, utilizare și control a ajutorului de stat pentru compensații reprezentând contravaloarea masei lemnoase pe care proprietarii nu o recoltează datorită funcțiilor de protecție stabilite prin amenajamente silvice, necesare acoperirii costurilor reclamate de gestionarea durabilă a pădurilor situate în siturile de importanță comunitară Natura 2000, deși autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură a depus toate diligențele, astfel încât nu există o bază legală de calcul al compensațiilor.

Prin examinarea conținutului adresei de răspuns, din perspectiva acestor dispoziții legale, rezultă că i s-a comunicat reclamantului imposibilitatea acordării compensațiilor solicitate, ca urmare a faptului că nu a fost elaborată metodologia de calcul a acestora.

În prezentul litigiu, nu îi poate fi imputată instituției publice împrejurarea că nu a procedat, urmare a cererii reclamantului,la eliberarea sumelor solicitate, în sensul pe care l-a solicitat în calitate de petent.

Referitor la modalitatea în care valoarea despăgubirilor a fost calculată, reclamantul s-a mulțumit la menționarea faptului că acesta este îndreptățit la plata acestora, în baza textelor legale și a normelor metodologice de calcul, nefăcând nicio precizare cu privire la incidența și măsura în care ar fi aplicabile față de aceste cuantumuri prevederile pe care și-a întemeiat acțiunea.

Pentru a fi acoperit, prejudiciul trebuie înainte de toate, să fie cert și determinat sau determinabil, deci doar când existența sa este sigură, neîndoielnică și, totodată, poate fi stabilită întinderea sa, însă chiar reclamantul menționează în cuprinsul cererii introductive că sumele solicitate reprezintă acoperirea prejudiciului produs ca urmare a limitărilor aduse drepturilor sale, printr-o dispoziție legală.

A formulat, tardiv, întâmpinare și pârâtul C.R.S.V. B_____(fila 83), însă, după cum rezultă din Încheierea din 22 septembrie 2015, Curtea se va pronunța asupra următoarelor excepții:

1. Excepția prematurității acțiunii formulate de reclamant.

După cum rezultă din Decizia Comisiei Europene nr. C(2012)5166 final/ 19.07.2012, ajutoarele de stat pentru persoane fizice și juridice care dețin păduri incluse în T1 și T 2 din cadrul siturilor Natura 2000, se pot acorda după publicarea Hotărârii Guvernului pentru aprobarea Normelor metodologice de acordare, utilizare și control a ajutorului de stat pentru compensații reprezentând contravaloarea masei lemnoase pe care proprietarii nu o recoltează datorită funcțiilor de protecție stabilite prin amenajamente silvice, necesare acoperirii costurilor reclamate de gestionarea durabilă a pădurilor situate în siturile de importanță comunitară Natura 2000 în Monitorul Oficial al României, iar această hotărâre nu a fost publicată până în prezent.

2. Excepția inadmisibilității acțiunii, raportat la conținutul Adresei atacate de reclamant, întrucât aceasta nu îndeplinește condițiile prevăzute de lege pentru a fi un act administrativ.

3. Excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului MC.R.S.C., în raport de petitul II al acțiunii, întrucât, în conformitate cu prevederile art. 97 din Legea nr. 46/2008, în scopul gestionării durabile a fondului forestier proprietatea privată a persoanelor fizice și juridice și a celui proprietate publică și privată a unităților administrativ-teritoriale, statul alocă anual de Ia buget, prin bugetul autorității publice centrale care răspunde de silvicultură.

4. Excepția prescripției dreptului material la acțiune, întrucât privată a unităților administrativ-teritoriale, statul alocă anual de Ia buget, prin bugetul autorității publice centrale care răspunde de silvicultură.

Întrucât legea nu prevede un termen de prescripție special cu privire la creanțele susținute de către reclamantă, incident va fi termenul general de 3 ani, termen care a fost evident depășit în ceea ce privește solicitarea privind contravaloarea produselor de masă lemnoasă aferente anului 2011, raportat la data introducerii acțiunii. Vă rugăm să admiteți excepția prescripției dreptului material la acțiune și să respingeți prezenta acțiune ca prescrisă.

Examinând cauza, în raport de materialul probator administrat în cauză, și de susținerile părților, Curtea reține următoarele:

În raport de prevederile art. 248 Cod procedură civilă, instanța este ținută să se pronunțe mai întâi asupra excepțiilor de procedură, și asupra celor de fond, care fac inutilă în tot sau în parte cercetarea fondului.

În ceea ce privește excepția prematurității acțiunii, invocată de către pârâtul C.R.S.C. B_____, Curtea apreciază că aceasta este nefondată, în condițiile în care reclamantul a îndeplinit procedura plângerii prealabile.

Astfel, existența refuzului nejustificat din partea autorității publice centrale pârâtul M.M.A.P. rezultă fără putință de tăgadă din corespondența purtată de reclamant cu această instituție (filele 4-6, 9-11 și urm.).

Astfel, urmare a răspunsului formulat de I.T.R.S.V. B_____ (prin Adresa nr. 9698/1/8.01.2015, fila 10), la solicitarea nr. 5539/9.12.2014 (fila 15-17) pentru acordarea alocațiilor bugetare, reclamantul a formulat plângerea prealabilă sub nr. 50/12.02.2015 (filele 4-5), demers rămas fără rezultat.

Rezultă, așadar, că refuzul de acordare a compensațiilor solicitate, este unul nejustificat, în sensul art. 2 alin. 1 lit. i din Legea nr. 554/2004 „…exprimarea explicită, cu exces de putere, a voinței de a nu rezolva cererea unei persoane…”

Mai mult, neadoptarea de către Guvern a Hotărârii prin care se stabilesc Normele metodologice nu poate reprezenta un motiv care să conducă la admiterea excepției prematurității, în condițiile în care reclamantul justifică îndreptățirea la plată a compensațiilor, în raport de prevederile art. 97 alin. 1 pct. a și b din Legea nr. 46/2008.

În ceea ce privește excepția inadmisibilității acțiunii, invocată de aceeași parte, Curtea apreciază că aceasta este nefondată, potrivit argumentelor expuse în Încheierea din 22.09.2015.

Excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului MC.R.S.C., în raport de petitul II al acțiunii este, de asemenea, neîntemeiată, în opinia Curții, pentru următoarele motive:

Este cert că, potrivit art. 97 alin.1lit. b și 3 din Legea nr. 46/2008, statul alocă anual de la buget, prin bugetul autorității publice centrale care răspunde de silvicultură, sume pentru acordarea unor compensații reprezentând contravaloarea produselor pe care proprietarii nu le recoltează, datorită funcțiilor de protecție stabilite prin amenajamente silvice care determină restricții în recoltarea de masă lemnoasă, însă, nu este mai puțin adevărat că pârâta CRSC B_____ are atribuții în cadrul procedurii de acordare a acestor alocații, după cum rezultă din HG nr. 861/2008. Astfel, potrivit art. 6 alin.1 din Anexa 1 la acest act normativ, documentația pentru acordarea alocațiilor bugetare prevăzute la art. 97 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 46/2008, se transmite de către structurile teritoriale de specialitate din subordinea autorității publice centrale care răspunde de silvicultură către direcția care gestionează bugetul din cadrul acestei autorități; sau, potrivit art. 12 alin.2, sumele necesare decontării se transmit de către direcția care gestionează bugetul din cadrul autorității publice centrale care răspunde de silvicultură, în termen de 30 de zile, către structurile teritoriale de specialitate din subordinea autorității publice centrale care răspunde de silvicultură sau ocoalele silvice care asigură administrarea sau serviciile silvice, după caz, în limita fondurilor alocate autorității publice centrale care răspunde de silvicultură cu această destinație.

Or, în aceste condiții, nu se poate susține, cu suficient temei, că această parte nu ar deține legitimitate procesuală pasivă, care urmează a fi apreciată prin prisma obligațiilor legale ce-i revin, de control a documentațiilor și de efectuare a decontărilor.

Cu privire la excepția prescripției dreptului la acțiune, instanța constată că se solicită compensație aferentă perioadei 2011-2013, iar pârâtul a invocat incidența Decretului 167/1958.

Instanța, reține că în ceea ce privește termenul de prescripție în materia ajutoarelor de stat Ordonanța nr. 16/2010, în art. 13 alin. 2, face trimitere expresă la dispozițiile Codului de procedură fiscală, dispoziții care prevăd un termen de prescripție de 5 ani și nu de 3 ani, astfel cum susține pârâtul. Pe de altă parte, chiar și în considerarea unui termen de prescripție de 3 ani, instanța constată că prin art. 6 alin. 1 din H.G nr. 861/2009, s-a prevăzut că formele de sprijin au a fi finanțate, respectiv acordate după primirea Deciziei favorabile a Comisiei Europene. Instanța reține că s-a instituit o condiție suspensivă pentru solicitarea dreptului de a solicita compensațiile, astfel încât în aplicarea art. 7 alin. 3 din Decretul 167/1958, constată că prescripția decurge doar de la data de la care s-a îndeplinit această condiție, respectiv data emiterii Deciziei favorabile de către Comisia Europeană, 19.07.2012.

Or prin raportare la această dată acțiunea a fost formulată în mod evident în interiorul termenului de prescripție chiar și în interiorul termenului general de prescripție, astfel că, pentru aceste considerente va respinge ca neîntemeiată excepția prescripției dreptului material la acțiune.

Revenind la fondul cauzei, Curtea reține următoarele:

Este certă îndreptățirea reclamantului să beneficieze de măsurile compensatorii prevăzute de art. 29 alin. 1 lit. g din OG nr. 96/1998, și, ulterior, de art. 97 alin. 1 lit. b din Legea nr. 46/2008, în raport de înscrisurile justificative depuse de această parte la dosar; de altfel, pârâta nu a contestat această stare de fapt, refuzul de acordare a compensațiilor fiind justificat de alte motive.

Pe de altă parte, în prezenta cauză reclamanta a probat refuzul nejustificat al autorității publice, după cum rezultă din aspectele anterior expuse, neputându-se susține, cu suficient temei, că inexistența Normelor metodologice de acordare a compensațiilor determină imposibilitatea de plată a ajutoarelor de stat. Aceasta întrucât, acceptând această ipoteză, s-ar încălca dispoziții înscrise în art. 44 și 136 alin. 5 din Constituție, care garantează dreptul la proprietatea privată, precum și cele ale art. 1 din protocolul adițional la CEDO, întrucât reclamantul este lipsit de folosința bunului pentru o cauză de utilitate publică, fără a primi însă o dreaptă și prealabilă despăgubire pentru această restricție majoră a dreptului său de proprietate, deși însăși legea îi recunoaște dreptul la acordarea unei compensații (a se vedea în acest sens Sentința nr. 270/2014 a Curții de Apel A___ I____).

În ceea ce privește nepublicarea Normelor metodologice, aspect invocat de pârâtă, instanța reține ca pertinente susținerile reclamantei în sensul că omisiunea autorității nu poate fi imputată reclamantei, având în vedere inclusiv intervalul de timp avut la dispoziție pentru efectuarea operațiunii de publicare. Astfel, trebuie avut în vedere inclusiv faptul că avizarea s-a efectuat de Comisie cu luarea în considerare a proiectului de Hotărâre a Guvernului de aprobare a normelor metodologice pentru acordarea de ajutoare de stat pentru compensații reprezentând contravaloarea masei lemnoase pe care proprietarii nu o recoltează datorită funcțiilor de protecție stabilite prin amenajamente silvice. Așadar acest act a fost elaborat și utilizat în raporturile cu Comisia Europeană, omisiunea publicării neputând fi justificată rezonabil.

Inexistența Normelor metodologice de acordare a compensațiilor, datorată astfel cum s-a arătat conduitei statului, nu poate justifica refuzul acordării compensațiilor (în contextul în care toate celelalte condiții au fost îndeplinite ) având în vedere art. 1 din protocolul 1 al Convenției (invocat prin acțiune) și faptul că reclamanta este lipsită de folosința bunului pentru o cauză de utilitate publică, fără a primi însă o dreaptă și prealabilă despăgubire pentru această restricție majoră a dreptului său de proprietate.

Având în vedere considerentele anterioare, instanța constată caracterul nejustificat al refuzului emis de pârâta M_________ M_______ APELOR ȘI PĂDURILOR, autoritate centrală ce răspunde de silvicultură, astfel încât va cenzura acest refuz prin obligarea pârâtei la plata către reclamant a sumei de 506.321 lei, reprezentând contravaloarea produselor de masă lemnoasă nerecoltate, aferente anilor 2011-2013.

Referitor la petitul privind obligarea pârâtului la plata și a dobânzilor aferente debitului principal, Curtea reține că reclamantul este în drept să primească dobânzi cu începere de la data solicitării acordării alocațiilor bugetare, întrucât pârâtul, debitor al obligației alegate se consideră a fi pus de drept în întârziere, în raport de prevederile art. 1522 alin.1 Cod civil.

Acordarea dobânzilor este justificată în raport de prevederile art. 1531 Cod civil, care acordă reclamantului dreptul de a beneficia de reparația integrală a prejudiciului încercat.

În raport de prevederile art. 453 Cod procedură civilă, instanța constatând culpa procesuală a pârâtului, căzut în pretenții, va obliga această parte, la plata sumei de 214 lei – taxă judiciară de timbru, cu titlu de cheltuieli de judecată către reclamant.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge excepția prematurității formulării acțiunii introductive, formulată de pârâtul C___________ DE REGIM SILVIC ȘI CINEGETIC, cu sediul în B_____, ______________________, _________________.

Respinge excepția inadmisibilității acțiunii introductive, formulată de pârâtul C___________ DE REGIM SILVIC ȘI CINEGETIC, cu sediul în B_____, ______________________, _________________.

Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului C___________ DE REGIM SILVIC ȘI CINEGETIC, cu sediul în B_____, ______________________, _________________, invocată de această parte, cu privire la petitului II al acțiunii (în ceea ce privește obligarea pârâtei C.R.S.C. B_____ la plata, în solidar, cu pârâtul M.M.A.P. a sumei de 1.632 lei, cu dobânzile aferente, reprezentând alocații bugetare aferente anilor 2011-2013).

Respinge excepția prescripției dreptului material la acțiune, cu privire la despăgubirile aferente anului 2011, formulată de pârâtul C___________ DE REGIM SILVIC ȘI CINEGETIC, cu sediul în B_____, ______________________, _________________.

Respinge excepția inadmisibilității petitului vizând anularea Adresei nr. 9868/1/8.01.2015, formulată de pârâtul de M_________ M_______, APELOR ȘI PĂDURILOR, cu sediul în București, ______________________, sector 5.

Admite acțiunea formulată de reclamantul COMPOSESORATUL L______, cu sediul în _____________________, jud. Harghita, în contradictoriu cu pârâții M_________ M_______, APELOR ȘI PĂDURILOR, cu sediul în București, ______________________, sector 5și C___________ DE REGIM SILVIC ȘI CINEGETIC, cu sediul în B_____, ______________________, _________________, și-n consecință, obligă pârâții, în solidar, la plata sumei de 1.632 lei, reprezentând despăgubiri pentru contravaloarea alocațiilor bugetare, aferente anilor 2011-2013; precum și la plata dobânzilor calculate asupra sumei de 1.632 lei, începând cu data de 9.12.2014 și până la achitarea integrală a debitului principal.

Obligă pârâtii M_________ M_______, APELOR ȘI PĂDURILOR, cu sediul în București, ______________________, sector 5. și C___________ DE REGIM SILVIC ȘI CINEGETIC, cu sediul în B_____, ______________________, _________________ la plata sumei de 214 lei, cheltuieli de judecată, către reclamantul COMPOSESORATUL L______, cu sediul în _____________________, jud. Harghita.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare.

Recursul se depune la Curtea de Apel Târgu M____.

Pronunțată în ședință publică, la 29 septembrie 2015.

	Președinte, N______-G______ I____
	Grefier, C_______ S_______

Red. I.N.G.

Dact. Sz.C.

5 exemplare

Data concept:2.10.2015

Data redactat:2.10.2015