Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL TULCEA

SECȚIA CIVILĂ DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

SENTINȚA CIVILĂ NR.1200

Ședința publică din data de 13 August 2015

Completul compus din:

JUDECATOR SINDIC E____ N_____

Grefier: M_____ D_______

S-a luat în examinare cererea formulată de reclamatul C______ I_________ DE INSOLVENȚĂ IANUȘI M______, cu sediul în oraș O_____, _____________________, ____________, ________________________, lichidator judiciar desemnat în cauza privind pe debitorul _____________________, împotriva pârâtului T_____ A_____, cu domiciliul în Tulcea, ______________________, ___________, ___________, județul Tulcea, având ca obiect angajarea raspunderii conform art.138 din Legea 85/2006 .

Dezbaterile pe fondul cauzei au avut loc în ședința publică din data de 07 august 2015, consemnate în încheierea de ședință din acea dată, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, când, având nevoie de timp pentru studiul actelor și lucrărilor dosarului, instanța a amânat pronunțarea la data de 12 august 2015 și, ulterior, la această dată, când a hotărât următoarele:

JUDECĂTORUL SINDIC:

Prin cererea înregistrată la această instanță sub nr. XXXXXXXXXXXXXXX din data de 15 mai 2015, lichidatorul judiciar C______ I_________ DE INSOLVENȚĂ IANUȘI M______ desemnat în cauza privind pe debitorul _____________________ cu sediul în municipiul Tulcea a chemat în judecată pe pârâtul T_____ A_____ pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligat la plata sumei de 61.723 lei, reprezentând întreg pasivul societății debitoare înscrisă în tabelul definitiv consolidat al creanțelor, pentru săvârșirea faptelor prevăzute de art. 169 alin. 1 lit. a) și lit. d) din Legea nr. 85/2014.

In motivarea cererii, reclamantul a arătat că a procedat la notificarea deschiderii procedurii insolvenței debitorului, creditorului care a inițiat procedura, cât și instituțiilor bugetare și a efectuat demersurile necesare pentru a intra în posesia documentelor societății.

Astfel, cu scrisoarea recomandată cu confirmare de primire nr.2380/23.10.2014, a notificat debitorul cu privire la deschiderea procedurii insolvenței în formă generală împotriva sa și a termenelor procedurale stabilite prin sentința civilă nr. 1902/20.10.2014 la sediul social înregistrat la Oficiul Național al Registrului Comerțului ca fiind în Tulcea, ____________________, __________________________________________, care a fost restituită cu mențiunea „avizat lipsă domiciliu”.

Cu adresa nr.2925/09.02.2015 a solicitat SPCLEP O_____ date de evidență ale asociatului unic și administratorului societății-T_____ A_____, iar cu adresa nr.xxxxx/03.03.2015 SPCLEP O_____ a comunicat că adresa de domiciliu a acestuia este aceeași cu adresa sediului social al societății din municipiul Tulcea. ____________________, _____________, ___________, județul Tulcea de unde scrisoarea recomandată nr.2380/23.10.2014 a fost restituită cu mențiunea „avizat lipsă domiciliu”, motiv pentru care nu a mai revenit cu solicitarea.

Mai arată reclamantul că urmare demersurilor pe care le-a întreprins pentru a intra în posesia documentelor necesare întocmirii raportului prevăzut de art.97 din Legea nr.85/2014, acest lucru nu a fost posibil. Pentru a întocmi raportul asupra cauzelor și împrejurărilor care au dus la insolvența debitoarei lichidatorul judiciar a efectuat cercetări pe pagina de internet a Ministerului de Finanțe, ONRC și a solicitat informații în legătură cu bunurile de la organele abilitate. Din analiza documentelor s-a constatat faptul că societatea debitoare până la data intrării în procedura generală de insolvență prin Sentința Civilă nr. 1902/ 20.10.2014, pronunțată în dosarul nr.XXXXXXXXXX14 al Tribunalului Tulcea, a întocmit și depus bilanțuri contabile aferente perioadei 2008-2013.

Mai arată reclamantul că a efectuat analiza economică în baza datelor din bilanțurile publicate pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice și informațiilor cuprinse în fișa recom și adresa comunicată de primărie în legătură cu bunurile detinute de debitor.

Cu privire la activele circulante, reclamantul arată că acestea sunt formate din : disponibilități bănești și creanțe. La data ultimului bilanț contabil-31.12.2013, activele circulante sunt în valoare de 11.904,00 lei fiind compuse din: Creanțe: 11.704,00; Casa și Conturi la bănci: : 200,00 lei.

In ceea ce privește creanțele neîncasate în sumă totală de 11.904,00 lei, reclamantul arată că nu are cunoștință dacă au fost formulate acțiuni pentru recuperarea acestora, dacă au fost recuperate sau nu ulterior datei de 31.12.2013 și nici dacă nu sunt prescrise, deoarece, nu i-au fost puse la dispoziție documentele din arhiva financiar-contabilă a debitorului pentru a le analiza.

Mai arată reclamantul că refuzul administratorului statutar T_____ A_____ de a pune la dispoziție documentele contabile în vederea analizării creanțelor existente în sold și formulării acțiunilor în vederea recuperării acestora și suma de bani existentă în casieria societății, a condus la concluzia că acesta a folosit bunurile sau creditele S.C. A_____ Fashion S.R.L. în folosul propriu sau în cel al unei altei persoane, caz prevăzut de art. 169 alin.l lit.a, ca un element ce conduce la antrenarea răspunderii patrimoniale a administratorilor societatii.

Împrejurarea că reprezentanții legali nu s-au prezentat să depună arhiva financiar-contabilă, refuzând în mod nejustificat să se achite de obligațiile ce-i revin potrivit art. 44 din legea insolvenței (nedepunerea actelor prevăzute de art.28 din lege), duce la concluzia că debitorul, fie a ținut o contabilitate fictivă, fie nu a ținut contabilitatea în conformitate cu legea, caz prevăzut de art. 138 alin.l lit.(d) ca un element ce conduce la antrenarea răspunderii patrimoniale a administratorilor societari.

Mai arată reclamantul că, pornind de la premisele instituite de art. 10 din Legea 82/1991 republicată conform căruia „Răspunderea pentru organizarea și conducerea contabilității revine administratorului” administratorii statutari ai S.C. A_____ Fashion S.R.L. aveau obligația conform art.5 să organizeze și să conducă contabilitatea în partidă dublă și să întocmească situațiile financiare anuale, să efectueze conform art.7 din aceeași Lege 82/1991, inventarierea patrimoniului societății cel puțin o dată pe an, să întocmească, conform art.20 din lege, registrele de contabilitate obligatorii, Registrul-jurnal, Registrul-inventar și Cartea mare. Totodată, art.25 din Legea 82/1991 republicată stabilește că „documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate se păstrează în arhiva persoanelor prevăzute la art. 1 (administratori) timp de 10 ani, cu începere de la data încheierii exercițiului în cursul căruia au fost întocmite”. Conform art.80 din Codul de Procedură Fiscală privind regulile pentru conducerea evidenței contabile și fiscale vor fi păstrate, după caz, la domiciliul fiscal al contribuabilului, la sediile secundare ale acestuia, inclusiv pe suport electronic, sau pot fi încredințate spre păstrare unei societăți autorizate, potrivit legii, să presteze servicii de arhivare.

Precizează reclamantul că, în pofida demersurilor întreprinse, arhiva financiar-contabilă a societății nu a putut fi recuperată, în condițiile în care societatea debitoare nu s-a conformat dispozițiilor art.35 din Legea nr.85/2006, conform cărora în termen de 10 zile de la deschiderea procedurii, potrivit art.33 alin.4 sau 6, debitorul este obligat să depună la dosarul cauzei actele și informațiile prevăzute la art.28 alin.1. Astfel, deși legal notificat, administratorul statutar al S.C.A_____ Fashion S.R.L. nu a dat curs convocării și nici nu a încercat contactarea lichidatorului judiciar pentru a prezenta motivele pentru care nu s-a conformat acestor obligații legale.

Se mai arată că, prin nedepunerea situațiilor financiare, nu au fost respectate dispozițiile art.28, 35 din Legea contabilității nr.82/1991, precum și ale art.201 din Legea nr.31/1990 privind societățile comerciale. Nerespectarea prevederilor referitoare la obligația membrilor organelor de administrație, conducere și supraveghere de a întocmi și publica situațiile financiare anuale, constituie, în temeiul art.41 pct.5 din Legea nr.82/1991, contravenție, fiind sancționată cu amendă, iar conform art.73 alin.1 din Legea 31/1990, „Administratorii sunt solidari răspunzători față de societate pentru:a) realitatea vărsămintelor efectuate de asociați;b) existența reală a dividendelor plătite; c) existenta registrelor cerute de leze si corecta lor ținere; d) exacta îndeplinire a hotărârilor adunării generale; e) stricta îndeplinire a îndatoririlor pe care legea, actul constitutiv le impun.

Cu privire la prejudiciu, reclamantul arată că acesta este reprezentat în speța de față de starea de insolvență a S.C. A_____ Eashion S.R.L.. concretizată în aducerea societății în incapacitate de plată a creanțelor în valoare totală de 61.723,00 lei, astfel cum au fost admise în tabelele cuprinzând toate obligațiile împotriva averii debitorului.

Cu privire la faptele ilicite care au produs acest prejudiciu se arată că sunt cele prevăzute de art.169 alin. 1 lit.d și a din Legea 85/2014, ce se referă la persoanele care „ au ținut o contabilitate fictivă, au făcut să dispară unele documente contabile sau nu au ținut contabilitatea în conformitate cu legea; în cazul nepredării documentelor contabile către lichidatorul judiciar, atât culpa, cât și legătura de cauzalitate între faptă și prejudiciu se prezumă și au folosit bunurile sau creditele persoanei juridice în folosul propriu sau în cel al unei alte persoane”.

Nerespectarea obligațiilor instituite de lege în sarcina administratorilor sociali, prin neefectuarea inventarierii anuale a patrimoniului societății și neținerea unei evidențe referitoare la obligațiile de plată, precum și neutilizarea activelor societății în interesul acesteia nu au permis redresarea situației financiare a debitoarei, conducând la deturnarea activității de la realizarea scopului pentru care a luat ființă societatea, cu prejudicierea creditorilor, starea de insolvență a S.C. A_____ Fashion S.R.L. fiind o consecință a faptelor ilicite săvârșite de administratorii acesteia.

Cu privire la vinovăția administratorilor statutari al S.C. A_____ Fashion S.R.L., se arată că aceasta rezultă din eludarea prevederilor codului fiscal, codului de procedură fiscală, Legii contabilității nr.82/1991 republicată, Legii nr.31/1990 privind societățile comerciale și Legii nr.85/2014 privind procedura insolvenței, referitoare la obligațiile și răspunderile administratorilor sociali.

În drept, cererea este întemeiată pe dispozițiile art.169 alin.1 lit. d și a din Legea 85/2014, art.1, 6 alin.1 și 2, 10, 28, 35, 41 pct.5 din Legea contabilității nr.82/1991 republicată, art.77 alin.1, 180, 181, art.219 alin.1 lit. a, din O.G.92/2003, art.35-36 din Codul fiscal, art.72,73 și 201, 237 alin.1 lit. b din Legea nr.31/1990 și art.998-999 Cod civil.

Pârâtul nu a depus întâmpinare și nu a formulat apărări în cauză.

Examinând actele și lucrările dosarului, precum și pe cele ale dosarului nr.XXXXXXXXXX14, instanța reține următoarele:

Societatea comercială debitoare A_____ FASHION SRL,cu sediul în municipiul Tulcea a fost înființată și înregistrată în Registrul Comerțului în anul 2008, iar prin Sentința civilă nr. 1902 din 20.10.2014 pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul nr.XXXXXXXXXX14 s-a dispus deschiderea procedurii insolvenței față de aceasta și a fost numit în calitate de administrator judiciar C______ I_________ de Insolvență Ianuși M______.

Ulterior, prin sentința civilă nr.441 din data de 16.03.2015 s-a dispus ___________________________________ SRL în procedura falimentului si dizolvarea societății debitoare și a fost confirmat în calitate de lichidator judiciar C______ I_________ de Insolvență Ianuși M______.

Lichidatorul desemnat a întocmit tabelul definitiv al tuturor creanțelor asupra averii debitoarei în care a fost înscrisă creditoarea D.G.R.F.P. G_____ prin A.J.F.P. Tulcea, cu o creanță în sumă de 61.723 lei.

Instanța reține că pentru angajarea răspunderii materiale a membrilor organelor societății aflate în insolvență se impune examinarea condițiilor generale ale răspunderii civile delictuale, a căror îndeplinire cumulativă este obligatorie și care privesc:

- existența prejudiciului;

- existența unei fapte ilicite;

- raportul de cauzalitate între prejudiciu și fapta ilicită;

- existența vinovăției celui ce a cauzat prejudiciul.

Art. 169 din Legea nr.85/2014 reglementează o răspundere delictuală specială și intervine numai dacă prejudiciul a fost cauzat prin săvârșirea uneia din faptele ilicite reglementate limitativ de acest text de lege. În acest articol legiuitorul a stabilit condițiile ce trebuie îndeplinite cumulativ pentru a atrage răspunderea patrimonială specială care, împrumutând caracteristicile răspunderii delictuale generale pentru ca aceasta să fie angajată, este necesar a fi îndeplinite și condițiile ce reies din dispozițiile art. 998 și 999Cod civil.

Se poate dispune ca o parte din pasivul debitoarei să fie suportat de către administratorul societății dacă s-a dovedit în mod cumulativ că acesta a săvârșit cel puțin una din faptele prevăzute expres de legiuitor, culpa acestuia în ceea ce privește săvârșirea faptelor respective precum și legătura de cauzalitate între fapta săvârșită și ajungerea debitoarei în starea de insolvență.

În speță, cererea reclamantului pentru angajarea răspunderii materiale se circumscrie condițiilor obligatorii stabilite de legiuitor.

Reclamantul susține că pârâtului îi este imputabilă apariția stării de insolvență urmare săvârșirii faptelor prevăzute de art.169 alin. (1) lit. a) și d) din Legea nr.85/2014 .

Potrivit art. 169 alin. 1 lit. a) și d) din Legea nr. 85/2014, La cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului judiciar, judecătorul-sindic poate dispune ca o parte sau întregul pasiv al debitorului, persoană juridică, ajuns în stare de insolvență, fără să depășească prejudiciul aflat în legătură de cauzalitate cu fapta respectivă, să fie suportată de membrii organelor de conducere și/sau supraveghere din cadrul societății, precum și de orice alte persoane care au contribuit la starea de insolvență a debitorului, prin una dintre următoarele fapte:

a) au folosit bunurile sau creditele persoanei juridice în folosul propriu sau în cel al unei alte persoane;

d) au ținut o contabilitate fictivă, au făcut să dispară unele documente contabile sau nu au ținut contabilitatea în conformitate cu legea. În cazul nepredării documentelor contabile către administratorul judiciar sau lichidatorul judiciar, atât culpa, cât și legătura de cauzalitate între faptă și prejudiciu se prezumă.

Astfel, se reține că, urmare demersurilor efectuate de lichidatorul judiciar a rezultat că societatea debitoare nu deține bunuri, iar pârâtul în calitate de administrator al debitoarei nu a predat lichidatorului documentele financiar-contabile.

Pornind de la premisele instituite de articolul 10 din Legea nr. 82/1991, republicată, conform căruia „Răspunderea pentru organizarea și conducerea contabilității revine administratorului” administratorul statutar al S.C. A_____ Fashion S.R.L. avea obligația conform art. 5 să organizeze și să conducă contabilitatea în partidă dublă și să întocmească situațiile financiare anuale, să efectueze conform art. 7 din aceeași Lege nr. 82/1991, inventarierea patrimoniului societății cel puțin o dată pe an, să întocmească, conform art.20 din lege, registrele de contabilitate obligatorii, Registrul-jurnal, Registrul-inventar și Cartea mare.

Totodată, art. 25 din Legea nr. 82/1991 republicată stabilește că „documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate se păstrează în arhiva persoanelor prevăzute la art. 1 (administratori) timp de 10 ani, cu începere de la data încheierii exercițiului în cursul căruia au fost întocmite”. Conform art. 80 din Codul de procedură fiscală privind regulile pentru conducerea evidenței contabile și fiscale vor fi păstrate, după caz, la domiciliul fiscal al contribuabilului, la sediile secundare ale acestuia, inclusiv pe suport electronic, sau pot fi încredințate spre păstrare unei societăți autorizate, potrivit legii, să presteze servicii de arhivare.

Deși s-au făcut demersuri, arhiva financiar-contabilă a societății nu a putut fi recuperată, în condițiile în care societatea debitorul nu s-a conformat dispozițiilor art. 82 din Legea nr. 85/2014, conform cărora debitorul are obligația de a pune la dispoziția administratorului judiciar/lichidatorului judiciar și a creditorului deținând cel puțin 20% din valoarea totală a creanțelor cuprinse în tabelul definitiv de creanțe toate informațiile și documentele apreciate ca necesare cu privire la activitatea și averea sa, precum și lista cuprinzând plățile efectuate în ultimele 6 luni anterioare deschiderii procedurii și transferurile patrimoniale făcute în cei 2 ani anteriori deschiderii procedurii, sub sancțiunea ridicării dreptului de administrare.

Prin nedepunerea situațiilor financiare, nu au fost respectate dispozițiile art. 28, 35 din Legea contabilității nr. 82/1991, precum și ale art. 201 din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale, potrivit cărora „Situațiile financiare vor fi depuse de administratori la direcțiile generale ale finanțelor publice competente, în termenele prevăzute de lege. Un exemplar al situației financiare anuale va fi depus la oficiul registrului comerțului. Acesta va face anunțul prevăzut la art. 185 alin. 2”.

Nerespectarea prevederilor referitoare la obligația membrilor organelor de administrație, conducere și supraveghere de a întocmi și publica situațiile financiare anuale, constituie, în temeiul art. 41 pct. 5 din Legea Nr. 82/1991, contravenția fiind sancționată cu amendă.

Iar conform art. 73 alin. 1 din Legea nr. 31/1990, „Administratorii sunt solidari răspunzători față de societate pentru: a) realitatea vărsămintelor efectuate de asociați; b) existența reală a dividendelor plătite; c) existența registrelor cerute de lege și corecta lor ținere; d) exacta îndeplinire a hotărârilor adunării generale; e) stricta îndeplinire a îndatoririlor pe care legea, actul constitutiv le impun.

Apare astfel cu evidență faptul că neținerea corectă a evidenței contabile a privat societatea debitoare de un instrument extrem de important în prevenirea stării de insolvență, aspect valabil chiar și în lipsa intenției de fraudă.

In genere, se acceptă că răspunderea civilă în temeiul art. 138 din lege presupune îndeplinirea condițiilor prevăzute de dispozițiile art. 998 – 999 Cod civil, respectiv ale răspunderii civile delictuale, și anume prejudiciul și fapta ilicită, și raportul de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu.

In speță, sunt îndeplinite aceste condiții.

Instanța retine astfel, pentru considerentele de mai sus, ca paratul se face vinovat de savarsirea faptei prevăzute de art. 169 alin. 1 lit. d) din Legea nr. 85/2014.

Instanța retine ca paratul se face vinovat si de savarsirea faptei prev. de art. 169 alin.1 lit. a ) din Legea nr. 85/2014.

Astfel, in condițiile in care paratul nu a depus actele contabile ale societatii, nu au putut fi inventariate bunurile acesteia si nu s-a putut verifica ce soarta au avut bunurile identificate in bilanțuri, ceea ce consolidează prezumția ca paratul in calitate de administrator a folosit bunurile societatii in folosul propriu sau al unei alte persoane.

Aceasta prezumție poate fi răsturnata prin prezentarea unei situații contabile care sa evidențieze mișcările acestor bunuri in circuitul civil si care sa fi justificat scoaterea lor din proprietatea debitorului, situații care in speța nu au fost depuse. Aceasta fapta a ocazionat insuficienta activului societatii si in cele din urma, a contribuit la starea de insolventa a debitorului.

Prejudiciul este reprezentat în speța de față de starea de insolvență a S.C. A_____ Fashion S.R.L. concretizată în aducerea societății în incapacitate de plată a creanțelor bugetare în valoare de 61.723 lei, astfel cum au fost admise în tabelul creanțelor înregistrate împotriva debitoarei.

Nerespectarea obligațiilor instituite de lege în sarcina administratorilor sociali prin neținerea unei evidențe referitoare la obligațiile de plată nu au permis redresarea situației financiare a debitoarei, conducând la deturnarea activității de la realizarea scopului pentru care a luat ființă societatea, cu prejudicierea creditorilor, starea de insolvență a S.C. A_____ Fashion S.R.L. fiind o consecință a faptelor ilicite săvârșite de administratorul acesteia.

Vinovăția administratorului statutar al S.C. A_____ Fashion S.R.L. rezultă din eludarea prevederilor Codului fiscal, Codului de procedură fiscală, Legii contabilității nr. 82/1991 republicată, Legii nr. 31/1990 privind societățile comerciale și Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, referitoare la obligațiile și răspunderile administratorilor sociali.

Față de aceste considerente, a fost admisă acțiunea și a fost obligat pârâtul să suporte pasivul debitorului A_____ Fashion S.R.L în sumă de 61.723lei.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Admite acțiunea formulată de reclamatul C______ I_________ DE INSOLVENȚĂ IANUȘI M______, cu sediul în oraș O_____, _____________________, ____________, ________________________, lichidator judiciar desemnat în cauza privind pe debitorul _____________________, împotriva pârâtului T_____ A_____, cu domiciliul în Tulcea, ______________________, ___________, ___________, județul Tulcea, având ca obiect angajarea răspunderii conform art.138 din Legea 85/2006 .

Obligă pârâtul să suporte pasivul debitorului A_____ Fashion S.R.L, în sumă de 61723lei.

Executorie. Cu apel în 7 zile de la comunicare hotărârii prin publicare în B.P.UI., ce se va depune la Tribunalul Tulcea.

Pronunțată în ședința publică astăzi 13.08.2015.

Judecător sindic, Grefier,

E____ N_____ M_____ D_______

Red.jud.NE/07.08.2015

Tehnored.gref.GVV/08.09.2015/5ex

_________________>