Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX

Operator de date cu caracter personal 8428

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI

DECIZIA PENALĂ NR. 1307/A/2015

Ședința publică de la 29 octombrie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE - M_____ R_____

JUDECĂTOR - V_____ G___

GREFIER - A______ B_____ H____

Ministerul Public, P________ de pe lângă Curtea de Apel Cluj reprezentat prin procuror - V______ T________

S-a luat spre examinare apelul formulat de către P________ DE PE L____ JUDECĂTORIA BISTRIȚA împotriva sentinței penale nr.1481 din 17.06.2015 a Judecătoriei Bistrița, pronunțată în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX, în care inculpatul O____ E_____ a fost trimis în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Bistrița dat în dosarul de urmărire penală nr.1716/P/2013, pentru săvârșirea infracțiunii de abandon de familie prev. de art. 378 al. 1 lit. c Cod penal.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocatul desemnat din oficiu pentru persoana vătămată minoră – av. N____ C______ din Baroul Cluj, cu împuternicire la dosar, lipsă fiind inculpatul O____ E_____, persoana vătămată minoră O____ P_______ L_____ și reprezentantul legal A___ L_____.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care, nefiind alte cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul asupra apelului formulat în cauză.

Reprezentanta Ministerului Public susține apelul declarat în cauză în ceea ce privește latura penală cu privire la aplicarea față de inculpat a unei pedepse cu suspendarea executării sub supraveghere conform art.91 CP, însă fără solicitarea de aplicare a pedepselor complementare și accesorii. Totodată, în ceea ce privește latura civilă a cauzei, susține apelul formulat în sensul a se constata caracterul inadmisibil al constituirii de parte civilă.

Critica pe latura penală a cauzei vizează aplicarea disp. art. 83 CP, pentru aplicarea cărora instanța de fond a reținut poziția inculpatului de recunoaștere a comiterii faptei, cauza fiind soluționată conform dispozițiilor privind procedura simplificată. Totuși, raportat la premisele faptei dedusă judecății, consideră că această modalitate de sancționare a inculpatului este insuficientă pentru că în cauză nu există circumstanțe din care să rezulte că inculpatul își va schimba conduita raportat la situația minorei și îndeplinirea obligațiilor civile. De asemenea, din cuprinsul dosarului rezultă că inculpatul, deși este angajat în muncă și realizează venituri constante, nu și-a îndeplinit obligațiile civile și a sistat orice legătură cu copilul minor. Deci, nu există niciun gest din care să se poată deduce că inculpatul ar înțelege că aceste obligații sunt în interesul minorului și că trebuie realizate.

Prin urmare, dispozițiile art. 83 lit. c CP referitoare la conduita inculpatului nu se regăsesc în speță pentru aplicarea acestei modalități de sancționare, motiv pentru care solicită a se menține pedeapsa aplicată și a se face aplicarea art. 91 CP, modalitate care este de natură să realizeze scopul pedepsei.

Referitor la latura civilă a cauzei, apreciază că modalitatea de soluționare adoptată de prima instanță este nelegală având în vedere dispozițiile legale în vigoare și ale ÎCCJ în spețe similare, deoarece conținutul infracțiunii de abandon de familie și premisele incriminării acesteia nu s-a modificat în Noul Cod penal.

Astfel, având în vedere disp. art. 19 al. 1, 2, 3 CPP care definesc circumstanțele participării unei persoane în procesul penal în calitate de parte civilă, apreciază că aceste circumstanțe nu se regăsesc în speță, partea civilă în dosar fiind reprezentantul legal al minorului, deci o persoană fără calitate procesuală și care nu are posibilitatea de a ridica pretenții proprii în cadrul legal dedus judecății. În aceste cauze, subiectul pasiv al infracțiunii este titularul pensiei de întreținere, deci minorul, nu părintele acestuia.

În plus, constituirea de parte civilă vizează aspecte extrajudiciare raportat la limitele acțiunii penale, respectiv o pretinsă stare ce determină daune morale pentru părinte raportat la poziția sa față de tatăl copilului, aspecte ce pot fi valorificate în cadrul unui proces civil. D____ urmare, pe latura civilă, solicită admiterea apelului, desființarea în totalitate a acestei părți a soluției, constatând caracterul inadmisibil acțiunii civile și lipsa de calitate procesuală de parte civilă a reprezentantului legal al minorului. Față de cele de mai sus, solicită a se respinge cererea de constituire de parte civilă ca inadmisibilă, sens în care reiterează aspectul stabilit de ÎCCJ în cauzele care au ca obiect infracțiunea de abandon de familie și anume faptul că nu există latură civilă, aspect ce rezultă implicit din elementele constitutive ale infracțiunii.

Avocatul persoanei vătămate minore solicită admiterea în parte a apelului deoarece pe latura penală apreciază că în mod greșit s-a individualizat sancțiunea sub aspectul amânării aplicării pedepsei, nefiind incidente disp. art.74 CP. În acest sens, arată că, în cauză, există un grad ridicat al pericolului social concret raportat la intervalul lung de timp în care inculpatul nu și-a îndeplinit obligațiile civile. Deci, motivele arătate sunt pertinente și susținute de probațiune.

Referitor la latura civilă, constituirea de parte civilă nu vizează daune materiale pentru că există o hotărâre civilă în acest sens, însă daunele morale sunt solicitate de către reprezentantul legal al minorei și pentru minoră, și constau în consecințele negative ale neplății pensiei de întreținere. Aceste consecințe sunt suportate de către minoră și prin intermediul reprezentantului legal care este mama minorei, astfel că apreciază legală și temeinică atât constituirea de parte civilă, cât și hotărârea instanței.

În ceea ce privește cheltuielile de judecată solicitate, consideră că ar fi trebuit acordate raportat la dispozițiile art. 276 CPP și la faptul că au fost suportate de către persoana vătămată, plângerea prealabilă fiind formulată pentru minoră. Cu onorariu FMJ.

C U R T E A

Prin sentința penală nr.1481/17.06.2015 a Judecătoriei Bistrița, în baza art. 396 alin. (1), (4) C. proc. pen. raportat la art. 83 C. pen. s-a stabilit pedeapsa de 5 luni închisoare în sarcina inculpatului O____ E_____, C.N.P. xxxxxxxxxxxxx, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abandon de familie prevăzută de art. 378 alin. 1 lit. c C.pen., cu aplic. art. 396 alin. 10 C.proc.pen.

În baza art. 83 alin. 1, 3 C.pen. s-a amânat aplicarea pedepsei închisorii pe un termen de supraveghere stabilit în condițiile art. 82 C. pen., de 2 ani de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.

În baza art. 85 alin. (1) C. pen. pe durata termenului de supraveghere, inculpatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Bistrița-Năsăud, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, precum și întoarcerea;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În baza art. 86 alin. (1) C. pen. pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 85 alin. (1) lit. c) - e) se comunică Serviciului de Probațiune Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Bistrița-Năsăud.

În baza art. 404 alin. (3) C. proc. pen. s-a atras atenția inculpatului asupra consecințelor nerespectării măsurilor de supraveghere și obligațiilor impuse și ale săvârșirii de noi infracțiuni în cursul termenului de supraveghere.

În baza art. 397 alin. 1 C.proc.pen. raportat la art. 1357 C. civ. a fost admisă în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă A___ L_____, cu domiciliul în mun. Bistrița, cartier Viișoara, nr. 6, jud. Bistrița-Năsăud; f.f.l. în mun. Bistrița, ___________________________, ______________, jud. Bistrița-Năsăud.

A fost obligat inculpatul la plata către partea civilă a sumei de 1.000 lei cu titlu de daune morale.

În baza art. 85 alin. 5 C.pen. inculpatul trebuie să îndeplinească integral obligațiile civile stabilite prin hotărâre, cel mai târziu cu 3 luni înainte de expirarea termenului de supraveghere.

În baza art. 274 alin. 1 C.proc.pen. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

În baza art. 276 alin. 1 C.proc.pen. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 100 lei către persoana vătămată O____ P_______ L_____ prin reprezentant legal A___ L_____.

S-a stabilit onorariu avocat oficiu în sumă de 150 lei pentru avocat C_______ A____ M____ ce a fost suportat din fondurile M.J. (pentru persoana vătămată minora O____ P_______ L_____).

Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut că în fapt, în relația de concubinaj a inculpatului cu partea civilă A___ L_____ a rezultat minora O____ P_______ L_____, născută la data de 17.06.2005.

Prin Sentința civilă nr. 5328/2009 a Judecătoriei Bistrița s-a dispus încredințarea minorei O____ P_______ L_____ părții civile, spre creștere și educare, totodată s-a dispus prin aceeași hotărâre obligarea inculpatului la plata unei pensii de întreținere în favoarea minorei de 150 lei/lună, începând cu data de 15.07.2009 și până la majoratul minorei.

Inculpatul a avut cunoștință despre obligațiile sale ce decurg din sentința civilă sus-menționată. Cu toate acestea, inculpatul nu a achitat cu rea-credință pensia de întreținere în perioada aprilie 2013 – decembrie 2014, acumulând o restanță de 3.000 lei

Situația de fapt astfel reținută s-a stabilit prin coroborarea declarațiilor inculpatului cu declarațiile reprezentantului legal al persoanelor vătămate și cu toate celelalte probe administrate în cauză în cursul urmăririi penale, raportat și la cele reținute în continuare.

La data de 23.06.2014 S.C. Regal House S.R.L. (f. 37 dosar de urmărire penală) a menționat că inculpatul este angajatul acesteia din data de 01.02.2013 cu contract de muncă cu timp parțial. Această adresă se coroborează și cu răspunsul la adresa efectuată din partea I.T.M. Bistrița-Năsăud în care se reține că inculpatul este angajat la S.C. Regal House S.R.L. începând cu data de 01.02.2013 pe o perioadă nedeterminată (f. 39-40 dosar de urmărire penală).

Totodată, prin adresa nr. 3713/19.07.2013 Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Bistrița-Năsăud a comunicat că inculpatul nu figurează ca beneficiar de ajutor de șomaj.(fila 47 dosar de urmărire penală)

Primăria mun. Bistrița a comunicat că inculpatul nu figurează în evidențele fiscale cu bunuri urmăribile. (fila 43 dosar de urmărire penală).

Inculpatul cu ocazia luării unei declarații conform procedurii simplificate a menționat că în prezent este angajat la S.C. Axis House S.R.L. (f. 46).

În drept, fapta inculpatului O____ E_____ de a nu achita, cu rea-credință, pensia de întreținere stabilită prin Sentința civilă nr. 5328/2009 a Judecătoriei Bistrița în cuantum de 150 lei/lună, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de abandon de familie, prevăzută de art. 378 al. 1 lit. c Noul Cod penal (fost art. 305 al. 1 lit. c Vechiul Cod penal ).

Acțiunea inculpatului, astfel cum a fost reținută realizează elementul material al infracțiunii de abandon de familie, urmarea imediată constând în atingerea adusă relațiilor sociale create în jurul familiei, valoare socială ocrotită de legea penală.

Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a acționat cu vinovăție în modalitatea intenției directe, întrucât inculpatul a prevăzut rezultatul faptei sale și a urmărit producerea lui prin săvârșirea faptei.

Reaua-credință a inculpatului rezidă și din faptul că din luna aprilie 2013 și până la momentul formulării plângerii prealabile acesta nu a fost încarcerat, fiind apt de muncă și realizând venituri, fiind angajat la S.C. Regal House S.R.L., astfel cum acesta a recunoscut prin declarația dată în fața instanței, cât și în declarațiile date în cursul urmăririi penale.

Totodată, reaua-credință de care a dat dovadă inculpatul rezultă și din pasivitatea manifestată de acesta începând cu luna aprilie 2013, deoarece acesta a avut posibilitatea să plătească pensia de întreținere, însă nu a făcut acest lucru. Acest lucru rezultă din faptul că ulterior depunerii plângerii, inculpatul a achitat o parte din suma restantă, respectiv a plătit suma de 500 lei, aferentă întreținerii pentru lunile ianuarie-martie 2013.

În cursul judecății inculpatul nu a depus la dosarul cauzei dovezi din care rezultă plata sumelor restante, deși cu ocazia declarației conform procedurii simplificate a menționat că în prezent este angajat la S.C. Axis House S.R.L.

Instanța a reținut că la data de 01.02.2014 au intrat în vigoare Noul Cod penal și Noul Cod de procedură penală.

În mod generic, instanța a reținut că identificarea legii mai favorabile în cursul procesului, până la judecarea definitivă a cauzei, se realizează conform Deciziei Curții Constituționale nr. 265 din 06.05.2014 publicată în Monitorul oficial nr. 372 din 20.05.2014, prin compararea legilor succesive, stabilirea în concret a legii penale mai favorabile și, în final, aplicarea acesteia în ansamblu.

Astfel, infracțiunea prevăzută de art. 305 alin.1 lit. c din Vechiul Codul penal din 1969 este prevăzută în actuala reglementare de art. 378 alin. 1 lit. c Cod penal, limitele de pedeapsă fiind, in Vechiul Cod penal, închisoarea de la 1 la 3 ani sau amenda, respectiv de la 6 luni la 3 ani sau amenda, in actualul Cod penal. Se observa ca minimul legal este mai redus in actualul Cod penal, iar din aceasta perspectiva ar apărea ca favorabila noua reglementare. De asemenea, în actuala reglementare, fapta constituie infracțiune în momentul împlinirii unui termen de 3 luni de neplată, cu rea credință, a pensiei de întreținere, spre deosebire de vechea reglementare, unde neplata, cu rea credință, timp de 2 luni a pensiei de întreținere constituia infracțiune.

Pe de alta parte insa, trebuie avuta in vedere Decizia nr. 1/1987 a fostului Tribunal Suprem, potrivit căreia in cazul unei infracțiuni continue - cum este si abandonul de familie - data săvârșirii faptei este aceea a încetării acțiunii sau inacțiunii, în raport de această dată producându-se consecințele juridice referitoare la aplicarea legii penale în timp. Infracțiunea de abandon de familie, în modalitatea normativă analizată, se epuizează când se pune capăt inacțiunii, fie prin plata din nou a pensiei de întreținere, fie prin condamnarea făptuitorului. Aceasta ar însemna că în cazul acestei infracțiuni nu se mai pune problema legii penale mai favorabile, fiind incidentă norma în vigoare la data epuizării activității infracționale.

Astfel, în drept, fapta inculpatului, astfel cum a fost reținută în rechizitoriu si cum a fost expusă mai sus, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de abandon de familie, prev. de art. 378 alin. 1 lit. c din Cod penal.

La alegerea și individualizarea pedepsei, instanța a avut în vedere limitele de pedeapsă fixate în partea specială. De asemenea, odată reținute dispozițiile art. 396 alin. 10 C.proc.pen., limitele de pedeapsă vor suferi modificări în sensul reducerii acestora cu o treime în ceea ce privește pedeapsa închisorii, respectiv cu o pătrime în ceea ce privește pedeapsa amenzii

Inculpatul este la primul conflict cu legea penală. În plus, atât în cursul urmăririi penale cât și în cursul judecății, inculpatul a avut o comportare bună, arătând că recunoaște și regretă săvârșirea faptei.

Față de cele ce preced, instanța, reținând vinovăția inculpatului O____ E_____, l-a condamnat pe acesta, în baza art. 378 alin. 1 lit. c C.pen., cu aplicarea art. 396 alin. 10 C.proc. pen., la o pedeapsă de 5 luni închisoare pentru infracțiunea de abandon de familie, săvârșită în dauna persoanei vătămate O____ P_______ L_____, în perioada aprilie 2013 - prezent.

Așadar, limitele de pedeapsă au fost reduse cu o treime ca urmare a aplicării procedurii simplificate.

În ceea ce privește necesitatea aplicării pedepsei, instanța a constatat că, în cauză sunt îndeplinite condițiile art. 83 C. pen., pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea dedusă judecății fiind mai mică de 7 ani iar pedeapsa stabilită de către instanță este mai mică de 2 ani închisoare, respectiv 5 luni închisoare. Totodată, inculpatul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii, și-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității, astfel cum rezultă din declarația acestuia de la fila 47, iar în raport de persoana acestuia, de conduita avută anterior și ulterior săvârșirii infracțiunii, precum și de posibilitățile sale de îndreptare, instanța a apreciat că aplicarea imediată a unei pedepse nu este necesară, dar se impune supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată.

Față de aceste considerente, în baza art. 83 alin. 1, 3 C.pen. a amânat aplicarea pedepsei închisorii pe un termen de supraveghere stabilit în condițiile art. 82 C. pen., de 2 ani de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.

În baza art. 85 alin. (1) C. pen. pe durata termenului de supraveghere, inculpatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Bistrița-Năsăud, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, precum și întoarcerea;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În baza art. 86 alin. (1) C.pen. pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 85 alin. (1) lit. c) - e) se vor comunica Serviciului de Probațiune Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Bistrița-Năsăud.

În baza art. 404 alin. (3) C. proc. pen., instanța a atras inculpatului atenția asupra faptului că dacă pe parcursul termenului de supraveghere, cu rea-credință, nu respectă măsurile de supraveghere sau săvârșește o nouă infracțiune, cu intenție sau cu intenție depășită, descoperită în termenul de supraveghere, pentru care se va pronunța o hotărâre de condamnare chiar după expirarea acestui termen, instanța va revoca amânarea și va dispune aplicarea și executarea pedepsei. În schimb, dacă pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul respectă măsurile dispune și nu săvârșește noi infracțiuni, nu i se va mai aplica pedeapsa și nu va fi supus niciunei decăderi, interdicții sau incapacități ce decurg din infracțiunea săvârșită.

Sub aspectul laturii civile, instanța a constatat că la termenul din data de 11.06.2015 reprezentanta persoanei vătămate, A___ L_____, a declarat că își însușește cererea de constituire de parte civilă formulată de avocatul din oficiu al persoanei vătămate, aflată la dosar la filele 26-27, pentru suma de 2.000 lei daune morale.

Instanța a reținut că vor fi analizate elementele răspunderii civile delictuale: prejudiciul cert și nereparat încă; fapta ilicită; vinovăția; legătura de cauzalitate dintre prejudiciu și fapta ilicită.

Instanța a reținut că daunele morale reprezintă satisfacții echitabile destinate a compensa material suferința psihică a părții civile, urmare a faptei ilicite a inculpatului, iar suferința psihică, se constituie într-un prejudiciu nepatrimonial. Cu privire la cuantumul daunelor morale solicitate, acestea nu sunt supuse unor criterii legale prestabilite, ci determinarea lor în concret este lăsată la libera apreciere a instanței . În speța de față nu există elemente de natură a contrazice această prezumție.

Opinia Înaltei Curți de Casație și Justiție cu privire la modul și aprecierea daunelor morale, prevede că „la stabilirea cuantumului despăgubirilor echivalente unui prejudiciu moral se are în vedere o ________ criterii: consecințele negative suferite de cei în cauză pe plan fizic și psihic, importanța valorilor morale lezate, măsura în care au fost lezate aceste valori și intensitatea cu care au fost percepute consecințele vătămării, măsura în care i-a fost afectată situația familială, profesională și socială, având în vedere că, prin aceste despăgubiri cu rol compensatoriu, se urmărește o reparație justă și echitabilă a prejudiciului moral suferit și, nu îmbogățirea fără just temei”.

De altfel, în același sens s-a pronunțat și instanța supremă într-o ________ decizii de speță. Spre deosebire de despăgubirile pentru daune materiale, care se stabilesc pe bază de probe, despăgubirile pentru daune morale se stabilesc pe baza evaluării instanței de judecată.

În ceea ce privește solicitarea părții civile de obligarea a inculpatului la plata sumei de 2.000 lei cu titlu de daune morale ca urmare a stresului și a consecințelor negative suportate de aceasta ca urmare a neachitării pensiei de întreținere de către inculpat, instanța reține că partea civilă a fost nevoită să ia bani cu împrumut de la diferite persoane pentru a putea face față singură cheltuielilor determinate de creșterea minorei. Acest aspect reiese din declarația martorului de la filele 60-61, care a menționat că partea civilă s-a împrumutat și de la el. Mai mult, același martor a declarat că, în calitate de frate al părții civile, a observat o schimbare în modul de viață al acesteia de când inculpatul nu mai achită pensia de întreținere, fiind mai stresată. Cu ocazia ascultării părții civile (f. 58-59) aceasta a menționat că nu și-a mai permis să investească în întreținerea sa, așa cum și-ar fi dorit, întrucât a avut diverse cheltuieli cu minora, persoana vătămată în cauza de față.

Instanța a apreciat, totodată, că începând cu luna aprilie 2013 – prezent, partea civilă este cea care s-a ocupat integral de cheltuielile și de întreținerea persoanei vătămate, aspect care a determinat părții civile o stare de tensiune, grijă și frică cu privire la ziua de mâine.

Având în vedere toate acestea, instanța a reținut că partea civilă a suferit un prejudiciu moral, prejudiciu care a fost determinat de fapta ilicită a inculpatului de a nu achita pensia de întreținere la care a fost obligat prin hotărâre judecătorească, faptă săvârșită cu vinovăție. De asemenea, între fapta ilicită a inculpatului și prejudiciul suferit de partea civilă există un raport de cauzalitate. Astfel, instanța a apreciat că în cauza sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie, astfel cum sunt acestea prevăzute de art. 1357 C.civ.

În ceea ce privește cuantumul daunelor solicitate, instanța a apreciat că suma de 2.000 lei este disproporționată, raportat la situația personală a inculpatului, precum și la cuantumul pensiei de întreținere neachitat până în prezent, anume suma de 3.000 lei. Astfel, instanța consideră că suma de 1.000 lei cu titlu de daune morale este suficientă și proporțională cu prejudiciul suferit de partea civilă.

Instanța a reținut că acțiunea civilă în cazul infracțiunii de abandon de familie este inadmisibilă doar în ceea ce privește daunele materiale, deoarece pentru a fi în prezența unei infracțiuni prevăzute de art. 378 alin. 1 lit. c C.pen. trebuie să existe în prealabil o hotărâre judecătorească prin care inculpatul a fost obligat la plata unei pensii de întreținere. Astfel, o acțiune civilă cu privire la daune morală este admisibilă în măsura în care sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie.

Pe cale de consecință, instanța a considerat că obligarea inculpatului la plata unei sume de 1.000 lei, , reprezentând daune morale., reprezintă o justă și meritată acoperire a prejudiciului moral suferit de partea civilă.

Astfel, în baza art. 397 alin. 1 rap. la art. 1357 C.civ. a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă A___ L_____ și a obligat inculpatul să achite părții civile suma de 1.000 lei cu titlu de daune morale.

Art. 85 alin. 5 C.pen. prevede că inculpatul trebuie să îndeplinească integral obligațiile civile stabilite prin hotărâre, cel mai târziu cu 3 luni înainte de expirarea termenului de supraveghere.

În baza art. 274 alin. 1 C.proc.pen., a obligat inculpatul la plata sumei de 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

În baza art. 276 alin. 1 C.proc.pen. instanța a obligat inculpatul la plata sumei de 100 lei către persoana vătămată O____ P_______ L_____ prin reprezentant legal A___ L_____, reprezentând onorariu avocat pentru redactarea plângerii penale conform chitanței nr. xxxxxx din data de 11.06.2013 (f. 14 dosar de urmărire penală).

Instanța a stabilit onorariu avocat din oficiu în sumă de 150 lei pentru avocat C_______ A____ M____, ce a fost suportat din fondurile M.J. (pentru persoana vătămată O____ P_______ L_____).

Împotriva acestei sentințe a formulat apel P________ de pe lângă Judecătoria Bistrița prin care a solicitat admitere apelului, desființarea sentinței penale atacate și judecând cauza, pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie aplicată inculpatului o pedeapsă a cărei executare să fie suspendată sub supraveghere potrivit art.91 C.p., fără aplicarea de pedepse complementare și accesorii, iar cu privire la latura civilă a cauzei s-a solicitat să se constate caracterul inadmisibil al constituirii de parte civilă.

În motivele de apel s-a arătat că, instanța de fond a făcut aplicarea dispozițiilor art.83 C.p. reținând poziția de recunoaștere a inculpatului , cauza fiind soluționată în procedura simplificată , însă raportat la fapta comisă de inculpat , s-a apreciat că sancțiunea aplicată acestuia este insuficientă , întrucât nu există circumstanțe din care să rezulte că în viitor inculpatul își va schimba conduita raportat la obligațiile sale de întreținere.

Verificând sentința penală atacată prin prisma motivelor de apel invocate de parchet, precum și a celor care puteau fi puse în discuție din oficiu, Curtea reține următoarele:

Instanța de fond, a reținut o stare de faptă conformă cu realitatea și necontestată de inculpat, care s-a prevalat de dispozițiile art.374-375 C.p.p. în sensul că, acesta nu a achitat cu rea-credință pensia de întreținere stabilită prin hotărâre judecătorească pe seama minorei O____ P_______, în perioada aprilie 2013 – decembrie 2014, acumulând o restanță de 3000 lei.

Corect a fost încadrată în drept fapta comisă de inculpat , întrucât aceasta realizează elementele constitutive ale infracțiunii de abandon de familie prevăzută de art.378 alin.1 lit.c Cp.

Instanța de fond, în mod întemeiat în baza art.83 C.p. a amânat aplicarea pedepsei închisorii pe un termen de supraveghere de 2 ani, iar în baza art.85 alin.1 C.p. a stabilit obligațiile pe care inculpatul trebuie să le îndeplinească pe perioada termenului de supraveghere, raportat la fapta comisă de inculpat, care a recunoscut comiterea infracțiunii, și-a asumat obligația de a achita suma restantă, având această posibilitate , întrucât este angajat la S.C. Axis Horse SRL, inculpatul nu are antecedente penale, iar infracțiunea din prezenta cauză a fost un incident în viața acestuia, determinat de pasivitatea de care a dat dovadă inculpatul față de obligațiile stabilite în sarcina sa, în vederea întreținerii minorei rezultată din căsătoria cu partea vătămată.

Apreciem că nu sub supraveghere, așa cum se solicită prin motivele de apel, raportat la starea de fapt prezentată în detaliu mai sus.

Apelul promovat în cauză, este însă întemeiat pe latură civilă .

Inculpatul a fost obligat să plătească părții civile (mama minorei) suma de 1000 lei cu titlu de daune morale, măsură nelegală.

În cazul infracțiunii de abandon de familie care face obiectul prezentei cauze, titularul dreptului (obligația de întreținere) are un titlu executoriu (hotărârea definitivă de stabilirea obligațiilor de întreținere ), care poate fi pusă în executare, situație în care inculpatul nu mai poate fi obligat pe cale penală la plata unor despăgubiri civile.

Pe de altă parte, subiect pasiv al infracțiunii de abandon de familie este creditorul obligației legale de întreținere , respectiv minora O____ P_______ , iar mama acesteia A___ L_____ are calitatea de reprezentat legal al minorei O____ P_______ , neavând calitatea de subiect procesual penal.

Având în vedere că, partea vătămată A___ L_____ nu are calitatea de participant la procesul penal în prezenta cauză, fiind doar reprezentanta minorei O____ P_______ a cărei obligație de întreținere a fost stabilită printr-o hotărâre civilă supusă executării silite și că instanța de fond în mod nelegal a obligat pe inculpat la plata sumei de 1000 lei, cu titlu de daune morale, în favoarea părții civile , în baza art.421 pct.2 lit.a C.p.p. urmează să fie admis apelul declarat de P________ DE PE L____ JUDECĂTORIA BISTRIȚA împotriva sentinței penale nr.1481/17.06.2015 a Judecătoriei Bistrița, care va fi desființată cu privire la latura civilă a cauzei și pronunțând o nouă hotărâre în aceste limite, se va respinge acțiunea civilă formulată de partea civilă A___ L_____ privind obligarea inculpatului la plata sumei de 1000 lei, cu titlu de daune morale.

Celelalte dispoziții ale sentinței penale atacate urmează să fie menținute.

În baza art.272 alin.1 C.p.p. urmează să se stabilească în favoarea Baroului de Avocați Cluj suma de 195 lei, reprezentând onorariu pentru apărătorul din oficiu, care va fi suportat din FMJ în favoarea av. N____ C______ S_____.

Cheltuielile judiciare avansate de stat în apel urmează să rămână în sarcina acestuia.

PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE

În baza art.421 pct.2 lit.a C.p.p. admite apelul declarat de P________ DE PE L____ JUDECĂTORIA BISTRIȚA împotriva sentinței penale nr.1481/17.06.2015 a Judecătoriei Bistrița, pe care o desființează cu privire la latura civilă a cauzei.

Pronunțând o nouă hotărâre în aceste limite, respinge acțiunea civilă formulată de partea civilă A___ L_____, domiciliată în Bistrița, cartier Viișoaranr.6, jud. Bistrița Năsăud.

Menține restul dispozițiilor hotărârii atacate.

Stabilește onorariu apărător din oficiu în sumă de 195 lei ce se va avansa din FMJ în favoarea av. N____ C______ S_____.

Cheltuielile judiciare avansate de stat în apel rămân în sarcina acestuia.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din data de 29.10.2015.

PREȘEDINTE JUDECĂTORGREFIER

M_____ R_____ V_____ G___ A______ B_____ H____

Red.VG/SMD

4 ex./09.11.2015

Jud.fond. L___ M_______