Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI

SECȚIA II CIVILĂ-F_______

Ședința publică din 12 Iunie 2014

Președinte - N_______ L_____ Z______

Grefier M____ L___

SENTINȚA CIVILĂ Nr. 1233/2014

Pe rol fiind pronunțarea soluției cererii formulată de lichidator judiciar reclamant C______ DE E________ IN INSOLVENTA SPRL în contradictoriu cu pârâții F_____ S____, V____ A_____ și C_________ G_______ V______, având ca obiect Angajarea răspunderii conform art.138 din Legea 85/2006 privind pe debitorul _____________________ SRL.

La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.

Procedura este completă.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează că dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 05.06.2014, fiind consemnate în încheierea de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța din lipsă de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea pentru azi, când,

INSTANTA

Asupra actiunii de fata, constata urmatoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Iași – Judecător Sindic, sub nr. XXXXXXXXXXXXXXX, reclamanta C______ de E________ in Insolventa SPRL în calitate de lichidator judiciar al debitoarei S.C. Tea & Coffee Impex S.R.L., a chemat în judecată pe pârâtele F_____ S____, V____ A_____ si Crenganis G_______ V______, solicitând obligarea acestora la suportarea pasivului rămas neacoperit al debitoarei.

În motivarea cererii sale, arată reclamanta că pârâtele se fac vinovate de faptele prevăzute de art. 138 lit. a si d din Legea insolvenței, deoarece nu au predat lichidatorului judiciar gestiunea și nu au depus actele de la art. 28 din lege. De asemenea, paratele nu au predat activele circulante ale societatii existente la nivelul anului 2008 si nu au furnizat informatii cu privire la acestea, nu se cunoaste daca aceste active mai sunt in patrimoniul societatii, astfel ca sunt incidente disp. art. 138 lit. a din Legea insolventei. Starea de insolventa a societatii se datoreaza cu preponderenta deciziilor manageriale ale administratorilor statutari, care au facut plati prioritare si au refuzat achitarea anumitor creditori, chiar daca disponibilitatile financiare ale firmei permiteau aceste plati.

În drept, se invoca art. 138 lit. a si d din Legea insolventei.

Reclamanta a solicitat administrarea probei cu înscrisurile din dosarul de insolvență.

Pârâtele, legal citate, au depus întâmpinare prin care au solicitat respingerea actiunii ca nedovedita. Astfel, parata V____ A_____ a aratat ca a infiintat societatea in anul 2007, iar in luna ianuarie 2008 si-a cesionat partile sociale catre numita G____ V_______, data la care erau achitate toate datoriile catre stat. Aceasta din urma a incheiat un contract de imprumut cu Bancpost SA, ce a fost garantat cu apartamentul proprietatea sa. Ulterior, la data de 9 martie 2010, Bancpost a solicitat deschiderea procedurii insolventei, desi in cursul anului 2009 a procedat la executarea silita asupra apartamentului ce a constituit garantia pentru imprumut. Parata Crenganis G_______ V______ arata ca a preluat functia de administrator in luna noiembrie 2010, insa in luna ianuarie 2011 si-a dat demisia din aceasta functie. In perioada in care a fost administrator nu a efectuat nici un act de administrare a societatii.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține cele ce urmează:

Prin Sentinta nr. 206/15.02.2011 a fost deschisă procedura generala a insolvenței debitorului S.C. Tea & Coffee Impex S.R.L., constatându-se că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 33 al. 6 din Legea nr. 85/2006.

Tabelul definitiv al creditorilor cuprinde creanțele a trei creditori, în valoare totala de xxxxxx,88 lei.

La 02.05.2011 a fost înregistrat raportul asupra cauzelor și împrejurărilor ce au dus la apariția insolvenței, în cuprinsul căruia lichidatorul judiciar menționează faptul că societatea a ajuns în stare de insolvență datorită administratorilor statutari, care nu au prezentat lichidatorului judiciar nici o justificare scriptica sau faptica cu privire la bunurile societatii.

În drept, pentru a fi atrasă răspunderea personală a administratorului unei societăți în baza dispozițiilor art. 138 din Legea nr. 85/2006 cu modificările ulterioare, este necesar ca partea interesată să facă dovada îndeplinirii condițiilor art. 998 Cod Civil, respectiv a existentei unui prejudiciu, a unei fapte ilicite, existentei unui raport de cauzalitate între fapta ilicita și prejudiciu și a vinovatei celui care a cauzat prejudiciul respectiv. Caracterul special al reglementarii invocate in cauza constă in aceea ca aprecierea culpei persoanei chemata sa răspundă este făcută in concreto, cerându-se o cauzalitate specifica intre fapta si prejudiciu, respectiv faptele enumerate, in măsura in care au fost săvârșite culpabil si au cauzat un prejudiciu, sa fi fost in măsura sa contribuie la ajungerea societății debitoare in insolvența.

Răspunderea instituită prin textul art. 138 alin. 1 lit. a-g din Legea nr. 85/2006 nu este o răspundere contractuală, pe temeiul contractului de mandat al administratorilor sociali, așa cum eronat susține reclamanta, ci o răspundere delictuală specială, de sine stătătoare, cu reguli proprii, derogatorii de la dreptul comun specifice, pe baza unei reglementări proprii, ea derivând nu din neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a mandatului dat organului de conducere de către societate, ci din săvârșirea faptelor mai sus enumerate care nu au nici o legătură cu mandatul primit.

Textul de lege menționat cu privire la răspunderea membrilor organului de conducere nu instituie o răspundere obiectivă pentru prejudiciul reprezentând totalul creanțelor creditorilor participanți la procedura insolvenței, ci o răspundere în care faptele imputate trebuie dovedite, atât în fapt, cât și în drept, sub aspectul condițiilor generale ale răspunderii civile delictuale reglementate de dispozițiile art. 998-999 Cod civil, cât și sub aspectul condițiilor speciale prevăzute în textul legii pentru fiecare dintre faptele enumerate, condițiile generale ale răspunderii civile delictuale urmând a dobândi particularități specifice în funcție de cazul reglementat în textul legii.

Nu există instituită prin lege o „prezumție legală de vinovăție și răspundere” în sarcina administratorului societății debitoare.

Reclamanta nu și-a propus alte probe decât înscrisurile existente la dosarul de insolvență.

Analizând condițiile răspunderii delictuale speciale, se reține:

Pârâtelor li se impută săvârșirea faptelor prevăzute de art. 138 lit. a si d din Legea insolvenței, respectiv:

• 138 lit. a: a folosit bunurile și creditele persoanei juridice în folosul propriu sau în cel al unei alte persoane
• 138 lit. d: a ținut o contabilitate fictivă, a făcut să dispară unele documente contabile sau nu a ținut contabilitatea în conformitate cu legea

Verificând cele ce reclamantul a indicat ca elemente materiale ale faptelor delictuale de la art. 138 și raportul de cauzalitate, judecătorul sindic constată:

Reclamanta prezumă că, dacă pârâtele nu au predat actele contabile prevăzute de art. 28 din Legea insolvenței, acest lucru înseamnă că nu au ținut contabilitatea în conformitate cu legea. Această prezumție singură nu este de natură a atrage aplicabilitatea art. 138 lit. d din Legea insolvenței. Nu s-a probat de către reclamant că, într-adevăr, pârâtele „au ținut o contabilitate fictivă” sau că „nu au ținut contabilitatea în conformitate cu legea” în condițiile în care însuși lichidatorul judiciar susține în raportul cauzal inițial că nu a putut intra în posesia documentelor contabile, pentru a putea verifica acest aspect. Chiar dacă lipsa de colaborare din partea pârâtelor a îngreunat sarcina lichidatorului judiciar de a identifica documentele contabile și eventuale bunuri existente în patrimoniul debitoarei, nu această conduită a generat starea de insolvență ale cărei cauze sunt anterioare momentului pasivității acestora. Prin urmare, instanța nu va considera reținerea săvârșirii faptei prevăzute de dispozițiile art. 138 alin. 1 lit. d.

Reclamantul a propus un raționament construit doar pe prezumții, astfel: nedepunerea actelor financiare la organele în drept creează prezumția că paratele nu au ținut contabilitatea în conformitate cu legea (138 lit. d) și că au intenționat să ascundă aspecte ale activității firmei, ceea ce naște la rândul său prezumția că au desfășurat comerț în interes personal pentru a-și însuși rezultatele acestui comerț (138 lit. a).

Prezumțiile nu au putut fi coroborate cu alte probatorii, iar construcția reclamantului nu poate fi însușită de instanță.

Reclamantului ii revenea sarcina de a arata, pe de-o parte, care au fost actiunile sau inactiunile pârâtului care au avut ca scop satisfacerea unui interes personal, al lui sau al altora si care au dus la falimentul societatii, si pe de alta parte rolul lor in determinarea falimentului, afirmatiile generice nefiind suficiente, in considerarea specificului raspunderii reglementate de art. 138 din Legea nr. 85/2006. Administrarea necorespunzătoare a societății, care ar fi determinat încetarea de plăți, ca și modul de folosire al activelor sau resurselor societății, luarea deciziilor de suspendare a activității reprezintă un management neinspirat, care nu este sancționat decât dacă sunt întrunite cerințele răspunderii delictuale speciale.

Simpla invocare a prevederilor art. 138 din Legea nr. 85/200 nu este de natura a atrage, in mod necesar raspunderea membrilor organelor de conducere, căci legiuitorul nu a inteles sa instituie o prezumție legala de vinovatie si raspundere in sarcina membrilor organelor de conducere ale societatilor debitoare, ci a prevazut doar posibilitatea atragerii acestei raspunderi, dupa administrarea de dovezi care sa conduca la concluzia ca prin faptele savarsite s-a cauzat insolventa societatii. Cum aceste dovezi nu au fost produse, instanța va respinge cererea reclamantei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

HOTARASTE

Respinge actiunea formulata de lichidatorul judiciar C______ de E________ in Insolventa SPRL, cu sediul în mun. Iași, _________________. 4, ______________________. Iasi, in contradictoriu cu paratii F_____ S____, cu domiciliul procesual ales la Cabinet Avocat N____ B_____ din mun. Iasi, _________________. 4, _____________________. 4, parter, jud. Iasi, V____ A_____, cu domiciliul procesual ales la Cabinet Avocat N____ B_____ din mun. Iasi, _________________. 4, _____________________. 4, parter, jud. Iasi si Crenganis G_______ V______, cu domiciliul procesual ales la Cabinet Avocat G_______ V_______ Cocina din mun. Iasi, __________________. 7, _____________, ____________, jud. Iasi.

Definitivă și executorie.

Cu drept de recurs în termen de 7 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 12.06.2014.

JUDECĂTOR SINDIC, GREFIER,

N_______ L_____ Z______ L___ M____

tehnored./N.L.Z.

6 ex./25.08.2014