DOSAR NR.XXXXXXXXXXXXXX

Operator de date cu caracter personal nr.3727

R O M Â N I A

TRIBUNALUL G______

SECȚIA CIVILĂ

Decizia civilă Nr.304

Ședința publică de la 14 Octombrie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE M_____ Z___ U____

Judecător F_________ R_____

Judecător I__ N_____

Grefier V______ S____

Pe rol judecarea cauzei civile privind pe recurent I____ E___ și pe intimat M________ M______, intimat N____ D____, intimat N____ M_____, intimat N____ A________ T_____, având ca obiect uzucapiune, recurs împotriva sentinței civile nr.6738/26.09.2013 pronunțată de Judecătoria G______.

Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința din data de 07.10.2015 fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, care face corp comun cu prezenta decizie civilă, când instanța pentru a da posibilitatea părților de a depune concluzii sau note scrise, a amânat pronunțarea în cauză la data de 14.10.2015, când a deliberat și a pronunțat următoarea decizie.

INSTANȚA

Prin sentința civilă nr.6738 din 26.09.2013 Judecătoria G______ a admis cererea formulată de reclamanții M________ M______, N____ D____, N____ M_____ și N____ A________ T_____, în contradictoriu cu pârâtul I____ E___ (conform filelor 49,50 dosar XXXXXXXXXXXXXX), astfel cum a fost completată la 30 mai 2013.

A omologat raportul de expertiză întocmit de expert N______ M____ și a constatat dobândit prin uzucapiune dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 4.770 mp situat în _____________________________ (intravilan) delimitat prin punctele 1,2,3,4,5,6,7,8,9,10,1 în Anexa A la raportul de expertiză.

A anulat ca netimbrate cererile conexe (D.xxxxx/236/2011, D.xxxxx/236/2011, D.xxxxx/236/2011, D.xxxxx/236/2011) și a obligat pe pârât la plata sumei de 4640 lei cheltuieli de judecată.

Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a constatat că, prin înscrisul intitulat „Chitanță” autentificat sub nr.841/7.12.1964 la Notariatul de Stat al Raionului Oltenița, I____ V. G_______ și S____ F______ au convenit cu soții G_______ Jean D_______ și G_______ F______ pentru prețul de 1.100 lei cu privire la vânzarea cumpărarea unei case de chirpici acoperită cu țiglă, cu 2 camere, sală și aplecători, casă situată pe locul de casă în suprafață de 1.000 mp, casă construită de promitenții vânzători pe terenul dat în folosință de G.A.C Hotarele.

A constatat că reclamanții sunt succesorii în calitate de fiică (reclamanta M________ M______), respectiv de nepoți de fiică (reclamanții N____ D____,N____ M_____ și N____ A________ T_____) ai defuncților G_______ Jean D_______ și G_______ F______ , astfel cum rezultă din xerocopiile certificatelor de stare civilă (naștere, căsătorie, deces) și sentinței civile 5247/9.12.1997 pronunțată de Judecătoria G______ în dosarul 4315/1997 (filele 4-5 , 21, 22, 24, 27, 28 – 30 dosar), pârâtul fiind fiul numiților I____ G_______ și S____ F______, astfel cum rezultă din xerocopiile certificatelor de naștere _______.u. nr. xxxxxx eliberat de Sfatul Popular Hotarele, Raionul Oltenița și sesizării pentru deschiderea procedurii succesorale nr.76/23.118 din 17.08.2012 emisă de Primăria P_________, jud. Ilfov (filele 43, 44, 47 dosar ).

Convenția încheiată la 7.12.1964 a fost apreciată ca fiind valabilă astfel cum rezultă din considerentele deciziei 794/29.06.1967 pronunțată de Tribunalul Regional București - Colegiul Civil (filele 55- 56 dosar).

La interogatoriul ce i-a fost administrat, pârâtul a declarat că are cunoștință despre vânzarea unei case și a unui teren în suprafață de 1.000 mp și că a înțeles de la părinții săi că după ce au vândut casa și terenul aceștia au plecat de acolo, pârâtul fiind de acord cu constatarea dreptului de proprietate pentru casă și pentru 1000 mp teren.

În cauză au fost audiați martorii R___ P____ și B_________ V______ .Martorul R___ P____, în vârstă de 66 ani (la data audierii 7.02.2013) a declarat că soții G_______ care au cumpărat de la I____ G_______ s-au mutat acolo prin 1965 – 1970 și că în prezent suprafața îngrădită a curții este aceeași ca la cumpărare. A declarat martorul că are o curte de 3.700 mp, curtea reclamanților având aproape un pogon.

A mai declarat martorul că o dată cu terenul a fost cumpărată și o căsuță, că în prezent nu mai există vechea casă, fiind construită o casă mai mare , că după vânzarea imobilului I____ G_______ se afla în bune relații cu soții G_______ de la care nu a mai avut nici o pretenție, după cum nici o altă persoană nu a mai avut pretenții, vecinii cunoscându-i ca proprietari pe soții G_______ și pe copiii lor ( fila 58 dosar).

Martora B_________ V______ în vârstă de 65 ani la data audierii (7.02.2013) a declarat că locuiește în ____________________ de ani pe aceeași stradă pe care au locuit soții G_______ D______ și F______ și că nu-i cunoaște pe părinții pârâtului , martora afirmând că atunci când s-a mutat la Hotarele l-a găsit acolo pe G_______ Jean. A mai declarat martora că nu poate aprecia cât teren au reclamanții însă a afirmat că ea (martora) are 1.100 mp, terenul reclamanților fiind mult mai mare, acesta fiind îngrădit și lucrat, delimitarea curții reclamanților fiind aceeași ca și acum 40 și ceva de ani. În continuare martora a declarat că vecinii îl recunosc pe G_______ ca proprietar, că nu a auzit și nici nu a văzut ca vreo altă persoană să pretindă vreun drept asupra casei și terenului.

În legătură cu casa, martora a declarat că a fost construită o casă nouă , că martora nu este în măsură să indice cu exactitate anul construirii , însă a precizat că a fost construită înainte de Revoluție ( n.n. din 1989 ).Ambii martori au declarat că nu cunosc ce suprafață de teren au cumpărat autorii reclamanților soții G_______.

Expertiza e specialitate topografică întocmită de expertul N______ M____ a identificat un teren cu suprafața de 4.770 mp (diferența de 570 mp față de 4.200 mp indicați în acțiune) fiind explicabilă prin erori de măsurătoare. Expertul a arătat că nu s-au constatat contestări ale limitelor imobilului astfel delimitat și împrejmuit și că suprafața de 1000 mp precizată în chitanța din 1964 nu a fost identificată fizic, partea reclamantă motivând că imobilul a fost vândut în tot, iar pârâtul nefiind în măsură să indice limita fizică între suprafața de 1000 mp și restul suprafeței .A mai arătat expertul că prin trasarea unei linii de demarcație între suprafața de 1000 mp și restul suprafeței de teren , linia respectivă intersectează construcția C1 din cărămidă cu destinația de locuință.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs în termen legal I____ E___ criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând admiterea recursului, casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare.

În fapt, arată că prin cererea de chemare în judecată, reclamanții au solicitat instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate că sunt proprietarii Imobilului constând din teren în suprafață de 4.200 mp situat în intravilanul: comunei Hotarele, Județul G______ pe care se află o casă de locuit compusă din două camere, hol și aplecător, ca urmare a intervenirii uzucapiunii de lungă durată prin joncțiunea posesiilor

Arată că prin chitanța nr.841/07.12.2964 soții I____ G_______ și S____ F______ autorii lor s-au obligat să vândă soților G_______ Jean D_______ și G_______ F______ (autorii reclamanților) imobilul situat în _________________________________ compus din una casă de locuit din chirpici formată din două camere, sală și aplecători situată pe un loc de casă de 1000 mp.

Conform chitanței, la alin.3 „Până Ia autentificarea actului de vânzare-cumpărare imobilul descris mai sus rămâne în proprietatea și posesia noastră, fără ca soții G_______ sa dobândească vreun drept asupra acestui imobil,,,.

Astfel, imobilul în suprafața de 1000 mp și casa da locuit aflată pe acesta nu a trecut niciodată în proprietatea sau posesia autorilor reclamanților astfel încât nu sunt îndeplinite condițiile pentru a uzucapa deoarece imobilul nu a trecut niciodată în posesia promitenților cumpărători.

În ceea ce privește suprafața de 4200 mp arată că aceasta nu a fost niciodată promisă spre vânzare, astfel cum rezultă si din chitanța nr.841/07.12.1964 care reprezintă voința tuturor pârtilor (autorii reclamanților și a-i pârâtului). Suprafața care a fost promisă spre vânzare de către autorii lor a fost suprafața de teren de 1000 mp și casa de locuit aflată pe această suprafață.

Consideră sentința civilă recurată ca netemeinică și nelegală pentru următoarele motive:

În mod nelegal instanța de fond a apreciat că întâmpinarea a fost formulată tardiv de către pârât și a constatat decăderea pârâtului din dreptul de a propune probe, motiv pentru care a respins probele solicitate lipsindu-l de posibilitatea de a-și asigura apărarea în acest proces prin administrarea probelor necesare.

Ca armare a respingerii probelor solicitate de către pârât, instanța de fond a administrat doar probele solicitate de către reclamanți, pronunțând în acest fel o hotărâre netemeinică și nelegală. Instanța, avut în vedere declarațiile martorilor reclamanților care, deși au precizat că nu cunosc ce suprafață de teren au cumpărat autorii reclamanților și nu au dovedit posesia neîntreruptă, totuși, instanța a admis acțiunea reclamanților și a constatat dobândit prin uzucapiune dreptul de proprietate asupra terenului de 4770 mp.

Instanța de fond a încălcat dreptul la apărare al recurentului pârât, drept garantat prin Constituția României și prin Convenția Europeană a Drepturilor Omului, respectiv art. 6 C.E.D.O. precum și accesul liber la justiție reglementat de art. 21 din Constituția României.

Prin respingerea probelor solicitate de către pârât, instanța de fond a încălcat aceste dispoziții legale, a lipsit partea de apărare și a soluționat cauza fără ca recurentul pârât să-și poată exercita drepturile procesuale respectiv dreptul de a se apăra prin administrarea de probe.

Astfel, cum prevede art. 129 alin. 5 C.proc.civ. „ judecătorii au îndatorirea să stăruie prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabiliri faptelor și prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunțării unei hotărâri temeinice și legale, Dacă probele propuse nu sunt îndestulătoare pentru lămurirea în întregime a procesului, instanța va dispune ca părțile să completeze probatoriul. Chiar mai mult decât atât, aceasta poate, din oficiu, să pună în discuția părților necesitatea administrării altor probe, pe care le poate ordona chiar dacă părțile se împotrivesc”.

Art. 21 alin. 3 din Constituția României prevede: Părțile au dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil.

Precizează că, prin dispozițiile arătate nu trebuie să se aducă atingere dreptului la apărare precum și dreptului la un proces echitabil, atât din perspectiva dreptului intern cât și din perspectiva dreptului european, trebuie respectată procedura judiciară echitabilă în interesul art. 6 paragraful 1 din Convenția europeană a drepturilor omului.

Art. 6 pct. 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale prevede: „Orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public și într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o instanță independentă și imparțială, instituită de lege, care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor și obligațiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzații în materie penală îndreptate împotriva sa. Hotărârea trebuie să fie pronunțată în mod public, dar accesul în sala de ședință poate fi interzis presei și publicului pe întreaga durată a procesului sau a unei părți a acestuia în interesul moralității, al ordinii publice ori al securității naționale într-o societate democratică, atunci când interesele minorilor sau protecția vieții private a părților la proces o impun sau în măsura considerată absolut necesară de către instanță atunci când, în împrejurări speciale, publicitatea ar fi de natură să aducă atingere intereselor justiției.

Aceste dispoziții presupun respectarea dreptului la apărare în interesul art.6 paragraful 1 din Convenția europeană a drepturilor omului.

În cuprinsul art. 6 din Convenție, există câteva „principii de echitate” subordonate acestui articol, dar care nu sunt enunțate expres.

Cel mai important dintre acestea este socotit cel al „ egalității armelor”,care consacră ideea potrivit căreia fiecare parte din proces trebuie să aibă șanse egale de a-și prezenta cauza și că nimeni nu trebuie să beneficieze de un avantaj substanțial asupra adversarului său. Potrivit aceluiași principiu, părțile trebuie să aibă același acces la consemnări și la celelalte documente ale cauzei, cel puțin atâta vreme cât acestea joacă un rol în formarea opiniei instanței, fiecărei părți trebuie să i se dea posibilitatea să combată argumentele invocate de cealaltă parte, prin promovarea oricărei cereri care îl poate ajuta în apărarea sa, precum și prin administrarea tuturor probelor necesare soluționării cauzei.

Prin lipsirea pârâtului de posibilitatea de a administra probele propuse prin întâmpinare, se încalcă practic acest principiu al „egalității armelor, reclamanții beneficiind de un avantaj substanțial în lupta cu adversarul său.

Potrivit art. 20 din Constituția României „dispozițiile constituționale privind drepturile și libertățile cetățenilor vor fi interpretate și aplicate în concordanță cu Declarația Universală a Drepturilor Omului, cu pactele tratatele la care România este parte. Dacă există neconcordanțe între pactele și tratatele privitoare la Drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte și legile interne au prioritate la reglementările naționale”.

Consideră că hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal.

Prin încălcarea tuturor dispozițiilor precizate, instanța de fond a pronunțat o hotărâre netemeinică și a favorizat una dintre părți prin lipsirea celeilalte de dreptul de a se apăra și de a beneficia de șanse egale în soluționarea litigiului dedus judecății.

Prin întâmpinarea depusă de către intimații M________ M______, N____ D____, N____ M_____ și N____ A________ T_____, solicită respingerea recursului, menținerea Sentinței Civile nr.6738/26.09.2013, pronunțată de Judecătoria G______, ca fiind legală și temeinică.

În fapt, arată că au formulat cerere prin care au solicitat instanței de fond să constate dreptul de proprietate ca efect al uzucapiunii de lungă durată prin joncțiunea posesiilor pentru suprafața de 4.200mp teren intravilan situat în ______________________________, cu vecinii: la N — drum, la S - V - teren la dispoziția Comisiei locale de fond funciar, la E - terenul de sport al __________________________ autorii lor ,G_______ D______ și G_______ F______ prin cumpărare în anul 1964 printr-un act sub semnătură privată, de la autorul recurentului, I____ V.G_______.

Învederează că, pe parcursul procesului, le-a fost admisă și proba cu expertiză topografică, iar prin Raportul de expertiză topografică, întocmit în cauză de către expertul, N______ M____, s-a constatat în urma măsurătorilor, că terenul împrejmuit, indicat ca având limitele de hotar, atât de subsemnații cât și de recurentul I____ E___ (prezent la fața locului în timpul expertizei, însoțit de avocat, Romanu M______) a rezultat din măsurători suprafața de 570mp peste cei 4.200mp solicitați inițial, pentru care și-au precizat cererea solicitând să se constate dreptul de proprietate și pentru această suprafață, astfel că suprafața totală din măsurători are 4.770mp, pentru care le-a fost admisă cererea. Diferența de 570 mp o explică expertul în raportul de expertiză, la rubrica „Constatări" la fila nr.2, ca fiind o eroare de măsurare la momentul respectiv. Menționează faptul că s-au mai judecat cu unchiul din partea tatălui recurentului, pe nume I____ M.V_____ în anul 1967, iar Tribunalului Regional București - Colegiul Civil – prin Decizia Civilă nr.794 din 29.06.1967, a dispus ca această suprafață de teren să rămână în posesia autorilor lor, G_______ D______ și G_______ F______, teren care se află în posesia lor și în prezent, iar până la acest termen posesia nefiindu-le tulburată atât lor cât și autorilor lor.

În ceea ce privește susținerile recurentului, cum că nu și-a putut formula probe pe motiv că a fost cenzurat de instanță solicită respingerea acestor susțineri ca fiind neadevărate, deoarece, la unul din termenele de judecată la care recurentul, în calitate de pârât, la instanța de fond ar fi trebui să-și producă probe, acesta neavând ce probe formula, a cerut încă un termen pe care instanța i l-a acordat, iar la termenul ce a urmat aceasta din nou, nu a putut să-și producă probe, înțelegând în parte să se folosească de probele subsemnaților, astfel că, cererea recurentului de casare cu trimitere spre rejudecare, este nefondată și solicită respingerea recursului.

În drept au fost invocate dispozițiile art.115-118 C.proc.civ.

Analizând actele și lucrările dosarului în raport de motivele invocate precum și în raport de motivele care se pot invoca și din oficiu, conform art.306 alin.2 C.proc.civ. tribunalul constată că recursul este neîntemeiat și urmează a fi respins, pentru considerentele ce vor fi expuse mai jos.

Mai mult decât atât, tribunalul consideră că nici nu este obligatorie încadrarea motivelor expuse în vreunul dintre cazurile prevăzute de legiuitor la art.304 C.proc.civ., din moment ce este vorba despre un recurs exercitat împotriva unei hotărâri judecătorești care nu este supusă căii de atac a apelului, astfel că potrivit art.304/1 C.proc.civ., recursul nu este limitat la motivele prev. de art.304 C.proc.civ.

Reține tribunalul că obiectul pricinii de față îl reprezintă o acțiune în constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune asupra unui imobil formulată de M________ M______, N____ D____, N____ M_____ și N____ A________ T_____ în contradictoriu cu pârâtul I____ E___.

Constată tribunalul că la soluționarea în fond a pricinii de către prima instanță s-au administrat o gamă largă de probatorii la solicitarea reclamanților, fără acordarea posibilității pârâtului de a solicita și administra probe, pe considerentul că întâmpinarea a fost tardiv depusă și ca atare a decăzut pârâtul din dreptul de a propune probe.

În aceste condiții, pârâtul nu a avut nicio șansă rezonabilă de a-și demonstra apărarea, fiind nelegală aplicarea sancțiunii decăderii din dreptul de a cere probe ca o consecință a considerării întâmpinării ca fiind tardiv depusă, întrucât până la acel termen, pârâtul a fost citat la o altă adresă, respectiv la nr.60, semnând dovada de îndeplinire a procedurii de citare un oarecare I____ G_______ identificat CI ________ nr.xxxxxx (fila 7) în loc de nr.67, unde I____ E___ locuiește din anul 2010 și are CI ________ nr.xxxxxx.

Astfel, se constată că în cauză pentru primul termen de judecată fixat la 29.11.2012, pârâtul a fost nelegal citat, a doua citație – fila 53 a fost emisă corect pe nr.67 și primită personal de către pârât, chiar reclamanții prin cererea depusă la fila 54 din dosar recunosc că au comis o eroare la indicarea nr. imobilului pârâtului.

Ca atare, întâmpinarea depusă de pârât pentru termenul din 29.11.2012 înainte cu o zi de primul termen, era depusă corect, pentru că pârâtul nu fusese legal citat, astfel că în mod nelegal s-a considerat întâmpinarea ca fiind depusă tardiv și pârâtul decăzut din dreptul de a mai propune probe.

Pentru toate aceste motive, constatând că pricina a fost soluționată de prima instanță prin încălcarea dreptului la apărare al pârâtului, prin îngrădirea posibilității pârâtului de a propune probe în apărarea sa, tribunalul, în baza art.312 C.proc.civ. va admite recursul declarat de recurentul-pârât I____ E___ împotriva sentinței civile nr.6738/26.09.2013 pronunțată de Judecătoria G______, pe care o va casa și va trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.

PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

În baza art.312 C.proc.civ. admite recursul declarat de recurentul-pârât I____ E___ domiciliat în com. P_________, _________________________.67, județul Ilfov împotriva sentinței civile nr.6738/26.09.2013 pronunțată de Judecătoria G______, în contradictoriu cu intimații-reclamanți M________ M______ domiciliată în _______________________________, N____ D____ și N____ M_____ domiciliați în B_____, ______________________, ____________, __________, județul Ilfov și N____ A________ T_____ domiciliat în Calafat, __________________, __________, județul D___, pe care o casează și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 14.10.2015.

Președinte, M_____ Z___ U____	Judecător, F_________ R_____	Judecător, I__ N_____
	Grefier, V______ S____

Red.jud.UMZ

Ex.2/09.11.2015

Jud. fond C. D____