Dosar nr. XXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL IAȘI

SECȚIA C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Decizia nr. 1005/2015

Ședința publică din data de 29.09.2015

Completul compus din:

Președinte: Ș_________ D_____ R___ G______

Judecător: O_____ – M________ I________

Judecător: P___ M____ – C_______

Grefier: D_________-G_________ M____-R_____

La ordine fiind recursul declarat de pârâtul I____________ T_________ de Muncă V_____ împotriva sentinței nr. 211/C.A. din data de 02.06.2015 pronunțată de Tribunalul V_____, intimat fiind F_____ E_____ E______.

La apelul nominal, făcut în ședință publică, a răspuns apărătorul intimatului, avocat C______ P_______ cu împuternicire avocațială la fila 14 din dosar, lipsă fiind reprezentantul convențional al instituției recurente.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, din care reies aspectele anterior menționate cu privire la prezența părților și modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare cu acestea, precum și stadiul procesual al dosarului, care se află la primul termen de judecată acordat după parcurgerea procedurii prealabile. Totodată, se arată că, în etapa scrisă, intimatul a formulat întâmpinare, iar instituția recurentă a depus la dosar răspuns la întâmpinare.

Prin serviciul registratură a fost înaintată la dosar o cerere formulată de apărătorul ales al intimatului, prin care acesta solicită lăsarea cauzei la a doua strigare.

Apărătorul intimatului arată că solicitarea de lăsare a cauzei la a doua strigare a rămas fără obiect, întrucât s-a prezentat la momentul strigării cauzei, la ordine. Precizează că nu are alte înscrisuri de depus și nici alte cereri de formulat în cauză.

Instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul cu privire la recursul promovat împotriva sentinței nr. 211/C.A. din data de 02.06.2015 a Tribunalului V_____.

Avocat P_______ C______, având cuvântul, solicită respingerea recursului și menținerea sentinței pronunțate de prima instanță ca fiind temeinică și legală, cu obligarea instituției recurente la plata cheltuielilor de judecată. Apărătorul arată că soluția Tribunalului V_____ este una corectă, legală și temeinică, iar motivele de recurs formulate de I____________ T_________ de Muncă V_____ nu sunt de natură a conduce la reformarea acestei hotărâri. În esență, recurenta a considerat incorectă soluția primei instanțe datorită deficienței constatate în urma verificărilor efectuate de Curtea de Conturi, respectiv lipsa diplomei de studii în materialitatea sa și care ar fi fost remediată ulterior emiterii Deciziei nr. 41/2014, condiții în care s-a apreciat că se impune transformarea postului.

Apărătorul intimatului arată că punctul de vedere al instituției recurente este incorect, în condițiile în care s-a făcut dovada certă a faptului că reclamantul îndeplinea, la data promovării în funcție, toate condițiile prevăzute de lege pentru ocuparea funcției de inspector de muncă clasa I, grad profesional principal, dovadă în acest sens stând și Decizia nr. 72/2009. Depune la dosar chitanța nr. 215 din data de 22.09.2015 emisă de Cabinet Avocat “C______ P_______”– Baroul V_____, pentru a face dovada achitării onorariului de avocat.

Instanța rămâne în pronunțare.

Curtea de Apel,

Asupra cererii de recurs de față,

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului V_____ nr. XXXXXXXXXXXX, reclamantul F_____ C.E_____ E______ a chemat în judecată pârâtul I____________ T_________ DE MUNCA V_____, solicitând anularea Deciziei nr. 41 din 23.09.2014 și a Deciziei .42 din 23.09.2014 si repunerea sa in situația anterioara emiterii acestor acte administrative, respectiv prin repunerea in functia de inspector si achitarea drepturilor salariale.

În motivarea acțiunii a arătat că prin Decizia nr. 41 din 23.09.2014 a fost schimbat de pe postul de inspector de munca pe postul de referent. In motivarea acestei decizii, angajatorul a invocat o decizie a Curții de Conturi a României nr. 13 din 18.07.2014 pct.ll.2 precum si adresa nr.1865 din 18.09.2014 a M.M.F.P.S.P.V. Împotriva acestei decizii a formulat plângerea prealabila nr. 7688 din 02.10.2014, la care a primit răspunsul nr. 7688 din 06.10.2014. Consideră ca Decizia nr. 41 din 23.09.2014 este netemeinica si nelegala, emisa cu incalcarea dispozițiilor Legii 188/1999. In conformitate cu dispozițiile art. 107 alin 1, lit a si b din Legea 188/1999, ,,Autoritățile Publice au obligația de a solicita ANFP avizul privind funcțiile publice in oricare din următoarele situații":a) stabilirea sau modificarea structurii.

F___ de aceste considerente, a solicitat să se constate ca angajatorul nu putea decide anularea raporturilor de serviciu pentru motivul de a nu fi prezentat diploma de licența, pentru ca a depus anexat plângerii prealabile certificatul de grefa prin care a arătat ca pe rolul instanțelor judecătorești se afla dosarul civil nr. XXXXXXXXXXXX, unde a cerut obligarea instituției de învățământ sa-i elibereze diploma de licența.

La momentul promovării sale, îndeplinea toate condițiile cerute de lege. Datorita faptului ca îndeplinea aceste condiții a fost emis ordinul nr.72 din 01.10.2009, prin care a fost numit in funcția publica de inspector de munca.

In temeiul dispozițiilor art. 98 alin. 1, lit e din legea 188/1999, in cazul in care se constata nulitatea absoluta a actului de numire in funcția publica, raportul de serviciu, inceteaza de drept.

Prin decizia nr. 42 din 23.09.2014 i s-a stabilit si i se cere sa restituie diferentele de salariu pe care le-a primit in perioada 2011-2013, perioada in care a ocupat funcția de inspector de munca. Aceasta decizie este vădit nelegala.

In drept invocă Legea 188/1999, Codul Muncii, Codul de Procedura Civila.

Pârâtul I____________ T_________ DE MUNCA V_____, legal citat, a depus întâmpinare și a arătat că prin adresa nr. 672/SGRUFP/05.08.2014 Inspecția Muncii a solicitat instituției verificarea dosarelor profesionale/de personal ale angajaților in vederea depistării persoanelor care au absolvit specializări neacreditate in cadrul unor Universitati/Facultati din România si cărora li s-au emis adeverințe, dar nu li s-au eliberat diplome de licența.

Urmare acestei adrese, I____________ T_________ de Munca V_____ a intocmit situația solicitata de forul tutelar având nr.6254/12.08.2014, in care apare d-nul F_____ E_____ E______ inspector de munca clasa I grad profesional superior gr.3, cl.de salarizare 57, absolvent al Universității S____ Haret/Facultatea de D____ si Administrație Publica București, specializarea D____ care a susținut si promovat examenul de licența in sesiunea iulie 2009, cf.adeverințelor nr.9399/09.07.2009 si nr.xxxxx/20.09.2010. In urma analizării situației create s-a emis referat de aprobare privind trecerea d-lui F_____ E_____ E______ din funcția publica de execuție de inspector de munca cl.l, grad profesion superior din cadrul Compartimentului Control Securitate si Sănătate in Munca in funcția publica de execuție de referent, cl.lll, gr.profesional superior, având in vedere faptul ca d-nul F_____ E_____ E______ nu a depus la dosarul profesional diploma de licența care sa ateste absolvirea studiilor superioare prevăzute pentru funcția publica de inspector de munca, desi i s-a solicitat diploma de licența, el prezentând inca o adeverința eliberata de Universitatea S____ Haret, având nr.xxxxx/20.09.2010.

Prin sentința nr. 211/2015, Tribunalul V_____ a luat act de renunțarea reclamantului la judecarea cererii formulate in contradictoriu cu I____________ teritorial de muncă V_____ având ca obiect anularea deciziei nr. 42/23.09.2014 emisă de pârât. A admis acțiunea formulată de F_____ E_____ E______, a anulat decizia nr. 41/23.09.2014 emisă de I____________ T_________ de Muncă V_____ și a obligat pârâtul să repună reclamantul în situația anterioară deciziei nr. 41/2014, în sensul ocupării postului de inspector de muncă, cu studii superioare și în sensul achitării drepturilor salariale aferente funcției începând cu data de 23.09.2014.

Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut că prin decizia nr. 41 din 23.09.2014 emisă de pârâtul I____________ T_________ de Muncă V_____ s-a transformat postul ocupat de reclamantul F_____ E_____ E______, de inspector de munca cl.l, grad profesional superior, in functia publica de execuție de referent cl. lll, grad profesional superior. Cu aceeași data reclamantul a fost reîncadrat pe funcția publica de referent clasa III, grad profesional superior gradația 4, clasa 31 de salarizare, cu un salariu de 1821 lei.

In motivarea in drept a acestei decizii, pârâtul a invocat legea 188/1999 si alte acte normative, iar in motivarea in fapt a invocat o decizie a Curții de Conturi a României nr. 13 din 18.07.2014 pct.ll.2 precum si adresa nr.1865 din 18.09.2014 a M.M.F.P.S.P.V.

Prin decizia nr. 42 din 23.09.2014 s-a imputat reclamantului suma de 20.550 lei reprezentând diferența dintre drepturile salariale nete obținute pe funcția publica de execuție de inspector de munca grad profesional principal, respectiv inspector de munca grad profesional superior si drepturile nete cuvenite pentru funcția publica de execuție de referent grad profesional superior, la care se adaugă dobânzi si penalități de intarziere in suma de 5.141 lei, pentru perioada 01.10.xxxxxxxxxxxxxxx14.

Prin decizia nr. 64 din 3.11.2014 reclamantul a fost exonerat de plata sumelor imputate prin decizia anterioară, în baza prevederilor art. 1 lit. b si art. 2 alin. 1 din legea 124/2014.

Ca urmare a acestei situatii reclamantul, la data de 20.04.2014, a renuntat la judecata capătului de cerere având ca obiect anularea deciziei nr. 42/23.09.2014 emisă de pârât.

Verificând legalitatea deciziei 41 din 23.09.2014 s-a constatat că aceasta nu are temei in drept - cu privire la titlul de studii urmate și pentru că in cursul procesului reclamantul a obtinut diplomă de licentă.

In motivarea in fapt pârâta a invocat decizia Curții de Conturi a României nr. 13 din 18.07.2014 pct.ll.2 precum si adresa nr.1865 din 18.09.2014 a M.M.F.P.S.P.V.

Prin decizia Curtii de Conturi s-a solicitat stabilirea intinderii prejudiciului pentru persoanele angajate cu functii de executie cu studii superioare, fara a avea la baza diplomele care sa ateste absolvirea acestor studii si ulterior promovarea acestor salariați si care au urmat studii superioare efectuate la instituții care nu aveau acreditarea legala pentru specialitatea absolvita.

Motivul in fapt pentru emiterea acestei decizii contestate este faptul că reclamantul avea la dosarul personal numai o adeverintă care atestă absolvirea studiilor superioare si promovarea examenului de licentă, adeverintă eliberată de universitatea S____ Haret, Facultatea de D____ si Administratie Publică –Bucuresti din 2010.

In cursul judecătii reclamantul a obtinut hotărâre judecătorească prin care Universitatea S____ Haret a fost obligată să elibereze reclamantului diplomă de licentă si supliment de diplomă - sentinta civilă nr. 10/CA/12.01.2015, definitivă prin nerecurare.

De asemenea reclamantul a depus diplomă de licentă.

Astfel că in cursul judecătii unul dintre motivele invocate de pârât-lipsa diplomei de licentă a fost inlăturat, pentru că reclamantul are o hotărâre judecătorească prin care pârâtul Universitatea este obligată la eliberarea diplomei.

Pârâtul nu a avut nici un temei legal pentru transformarea postului reclamantului din post cu studii superioare in post de studii medii.

Faptul că Universitatea nu aveau acreditarea legala pentru specialitatea absolvita, nu reprezintă vreun temei in drept pentru transformarea postului reclamantului.

După absolvirea studiilor superioare si promovarea examenului de licentă reclamantul a fost promovat in postul de inspector de muncă clasa I, grad profesional principal, potrivit deciziei nr. 72/ 1 10 2009, emise in baza OG 6/2007, a Ordinului xxxxx /2008 a avizului favorabil a ANFP de transformare a postului.

Promovarea reclamantului potrivit studiilor superioare s-a realizat in baza art. 9 alin 2 din OG 6/2007 , in forma in vigoare la data emiterii deciziei. Din acest text nu rezultă ca fiind conditionată promovarea de urmarea anumitor studii superioare. Intrucât reclamantul a beneficiat de OG 6/2007 si a promovat in functie iar ulterior nu există vreun act normativ care să prevadă posibilitatea modificării raportului de serviciu, in functie de tipul de studii urmate, rezultă că nu există temei pentru transformarea postului reclamantului.

In lipsa unui temei in drept care să conditioneze reclamantul de tipul de studii urmate - acreditate sau nu, nu se poate modifica raportul de serviciu al acestuia.

Împotriva acestei sentințe a formulat recurs I____________ T_________ de Muncă V_____, solicitând casarea în baza art. 488 pct.8 C__.

În motivare, arată că în baza unei adrese emise de Inspecția Muncii și în baza unei Decizii a Curții de Conturi a României, a procedat la verificarea situațiilor în care au fost angajate persoane în funcții de execuție cu studii superioare fără a avea la bază diplomele care atestă absolvirea acestor studii sau care au efectuat studii la instituții neacreditate.

În urma verificării, s-a constatat și că reclamantul a absolvit Universitatea S____ Haret și a depus la dosar doar adeverințe, nu și diploma de licență.

Consideră că instanța de fond a soluționat greșit acțiunea reclamantului, admițând-o, prin ignorarea art. 16 al.4 din Legea 108/1999 și art. 38 din Ordinul Ministerului Educației 2284/2007. Reclamantul a depus diploma de licență ulterior emiterii deciziilor.

Solicită admiterea recursului și respingerea acțiunii reclamantului.

Intimatul reclamant a depus întâmpinare și a solicitat respingerea recursului.

Nu au fost administrate alte probe în recurs.

Analizând actele și lucrările cauzei, raportat la motivele de recurs invocate și dispozițiile legale incidente, Curtea reține cele ce urmează:

Prin Decizia 41/23.09.2014, contestată de reclamant, emisă de I____________ T_________ de Muncă V_____, s-a dispus ca începând cu 23.09.2014, postul funcție publică de execuție de inspector de muncă clasa I, grad profesional superior din cadrul compartimentului Control Securitate și Sănătate în Muncă, post ocupat de reclamant, să fie transformat în post funcție publică de execuție de referent clasa III, grad profesional superior. Cu aceeași dată, reclamantul a fost reîncadrat într-o altă funcție potrivit studiilor absolvite, fiind modificate și drepturile salariale. Actul administrativ a fost motivat pe împrejurarea că reclamantul a fost angajat pe o funcție publică de execuție cu studii superioare, fără a avea la bază diploma care să ateste absolvirea acestor studii. De asemenea, s-a reținut și că, în baza unei adrese a inspecției Muncii, vor fi transformate posturile persoanelor care au absolvit specializări neacreditate în cadrul unor Universități/Facultăți din țară.

Emitentul a indicat un întreg șir de acte normative pe care le consideră aplicabile situației reclamantului, toate cu caracter general, fără punctarea unui text expres de lege.

Curtea consideră că hotărârea primei instanțe este legală și temeinică, neignorând sub nici un aspect textele de lege indicate de recurent.

Reclamantul a fost numit în funcția deținută printr-un act administrativ care nu a fost contestat sau anulat, Decizia 72/1.10.2009, la momentul promovării fiindu-i verificate condițiile de accedere în funcție, depunând adeverința valabilă ca termen prin care atesta absolvirea studiilor superioare.

Recurenta pârâtă a procedat la o reverificare a acestor condiții și a concluzionat că reclamantul nu mai îndeplinește condițiile de studii superioare pentru că nu a depus diploma de studii. Or, reclamantul încă din 2012 se judeca pe rolul Tribunalului V_____ cu Universitatea S____ Haret și Ministerul Educației Naționale pentru eliberarea diplomei în cauză, beneficiind în cele din urmă de sentința nr.10/12.01.2015 a Tribunalului V_____ și de diploma respectivă.

Or, opinează Curtea că reclamantului i se putea contesta dreptul de a deține funcția doar în cazul în care nu îndeplinea cerințele de a absolvi studii superioare la momentul promovării, însă reclamantul îndeplinea aceste cerințe, potrivit adeverinței, în vigoare la data promovării în funcție, potrivit sentinței menționate și chiar diplomei care atestă că absolvit în 2009, anterior promovării, aceste studii.

În ceea ce privește condiția acreditării studiilor, nici o dispoziție legală nu prevede că absolvenții acestor studii nu ar putea promova în funcții de execuție.

Aceasta opinie a fost consfințită prin OG 42/2015, potrivit căreia ” O diploma eliberata, in conditiile legii, de catre o institutie de invatamant superior acreditata atesta finalizarea studiilor, este recunoscuta de stat si reprezinta un inscris oficial.”

Așadar, pârâta nu a justificat în drept modificarea raporturilor de serviciu ale reclamantului, astfel încât în mod judicios prima instanță a admis acțiunea formulată.

Neexistând nici un motiv de casare a sentinței primei instanțe, recursul va fi respins în baza art. 496 C__, cu aplicarea art. 451-453 C__.

Pentru aceste motive,
În numele legii,

Decide:

Respinge recursul declarat de recurentul I____________ T_________ de Muncă V_____ împotriva sentinței nr. 211/CA/2015 pronunțată de Tribunalul V_____, sentință pe care o menține.

Obligă recurenta la plata către intimatul F_____ E_____ E______ a sumei de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 29.09.2015.

Președinte, Judecător, Judecător,

Ș_________ D_____ R___ G______ O_____ – M________ I________ P___ M____ – C_______

Grefier,

D_________-G_________ M____-R_____

Red. / Tehnored. PMC; 4 ex. – 28.10.2015

Prima instanță: Tribunalul V_____

Judecător fond: P______ I______ - M______