ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928

SECȚIA C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DOSAR NR.XXXXXXXXXXXXX

DECIZIA CIVILĂ NR.5748

Ședința publică din 12.12.2012

PREȘEDINTE: M____ C_______ D______

JUDECĂTOR: C_______ D_____ O___

JUDECĂTOR: R_____ P____

GREFIER: A_______ D____ B__________

Pe rol se află pronunțarea asupra recursului formulat de reclamantul M____ D______ împotriva sentinței civile nr.2195/20.09.2011 pronunțată de Tribunalul A___ în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu pârâții – intimați I____________ de Poliție al Județului A___ și I____________ G______ al Poliției Române, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici.

Mersul dezbaterilor și concluziile orale ale părților au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării hotărârii din data de 05.12.2012, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie.

C U R T E A,

Deliberând asupra recursului de față, Curtea constată următoarele:

1. Cererea de chemare în judecată:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului A___ la data de 23.03.2011 în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX, reclamantul M____ D______ a chemat în judecată pârâții I____________ de Poliție al Județului A___ și I____________ G______ al Poliției Române București și a solicitat schimbarea calificativului general aprobat „B__” din fișa de evaluare, întocmit pentru perioada 01.12.xxxxxxxxxxxxx10, cu calificativul „Foarte bun”.

În motivare a arătat că în data de 20.12.2010 s-a efectuat un raport de evaluare al activității reclamantului pentru perioada 01.12.xxxxxxxxxxxxx10, întocmindu-se fișa de evaluare de către adjunctul șefului inspectoratului, care a propus calificativul „foarte bun”.

La data de 28.12.2010, inspectorul șef al Inspectoratului de Poliție al Județului A___, fără a cunoaște activitatea reclamantului pentru perioada verificată a schimbat calificativul din „foarte bun” în „bun”, fără a motiva decizia luată și fără a asculta opinia sa.

În urma luării la cunoștință despre calificativul acordat, a arătat reclamantul, a constat rezultatul evaluării și a întocmit un raport la I____________ G______ al Poliției Române București – Comisia de soluționare a contestațiilor, considerând că aprecierea activităților desfășurate s-a făcut în mod eronat.

Contestația a fost respinsă și s-a hotărât acordarea calificativului de „bun” care a fost aprobat de șeful I.G.P.R., fără a se motiva această decizie și neluând în considerare că în ultimii patru ani i s-a acordat calificativul „foarte bun”, așa cum rezultă din fișele de evaluare.

Reclamantul a considerat că schimbarea calificativului a avut ca scop îndepărtarea sa din funcție și numirea unei alte persoane pe criterii politice, întrucât așa cum rezultă din fișa de evaluare nici unul dintre aspectele negative evidențiate nu sunt argumentate prin exemple concrete, ori prin explicații suplimentare și nu rezultă care este metoda de evaluare utilizată și nici criterii concrete avute la evaluare, pentru a se înlătura orice posibilitate de discriminare.

Față de această situație, reclamantul a considerat că modalitatea de întocmire a fișei individuale de evaluare a performanțelor s-a făcut cu încălcarea probității, deontologiei profesionale, realism și obiectivitate și nu reflectă în mod realist competența profesională, comportamentul, aptitudinile și calitățile ale persoanei evaluate.

2. Întâmpinarea pârâtului:

Prin întâmpinare pârâtul I____________ de Poliție Județean A___ a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

3. Hotărârea Tribunalului A___:

Prin sentința civilă nr.2195/20.09.2011, pronunțată în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX, Tribunalul A___ a respins acțiunea formulată de reclamant.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:

La data de 20.12.2010 s-a efectuat un raport de evaluare al activității reclamantului pentru perioada 01.12.xxxxxxxxxxxxx10, întocmindu-se fișa de evaluare de către adjunctul șefului inspectoratului, care a propus calificativul „foarte bun” iar la data de 28.12.2010, inspectorul șef al Inspectoratului de Poliție al Județului A___ a schimbat calificativul din „foarte bun” în „bun”.

Raportat la cenzura pe care instanța de contencios administrativ are competența de a o aplica raportului de evaluare profesională Tribunalul a notat că așa după cum a reținut Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de C_________ administrativ și Fiscal într-o decizie de speță, respectiv decizia nr.1580/11.04.2008, reprezintă o prerogativă a angajatorului acordarea calificativului în cadrul procedurii anuale de evaluare a performanțelor individuale ale funcționarilor publici. Astfel că instanța de judecată investită cu o acțiune în anularea Raportului de evaluare a activității profesionale anuale are competența a exercita exclusiv controlul de legalitate a procedurii de evaluare a performanțelor individuale ale funcționarilor publici.

De asemenea fișa sau raportul de evaluare a performanțelor individuale trebuie să cuprindă în mod obligatoriu motivarea calificativului acordat în baza criteriilor de evaluare din Normele de metodologice de evaluare a activității profesionale. Motivarea este necesară din perspectiva posibilității de apreciere atât asupra competenței autorității publice de a emite actul administrativ cât și asupra legalității și temeiniciei măsurii dispuse.

În același sens Tribunalul a observat că în jurisprudența comunitară s-a reținut că motivarea trebuie să fie adecvată actului emis și trebuie să cuprindă și să prezinte de o manieră adecvată, clară și univocă algoritmul urmat de autoritatea care a adoptat, măsura atacată astfel încât să permită persoanelor vizate să stabilească motivarea măsurilor și să permită în același timp curților comunitare competența să efectueze revizuirea actului.

Din perspectiva celor arătate mai sus acțiunea reclamantului a apărut ca fiind nefondată pentru următoarele considerente:

Procedura și modul de evaluare a performanțelor individuale ale funcționarilor publici este prevăzut în Capitolul 3 al H.G. Nr. 611 din 4 iunie 2008 pentru aprobarea normelor privind organizarea și dezvoltarea carierei funcționarilor publici aplicabilă reclamantului în prezenta pricină cât și Ordinului MAI nr. 300/2004 privind activitatea de management resurse umane în unitățile MAI și Dispoziția DMRU nr.II/960/2004 referitoare la procedurile și formularele utilizate în activitatea de management resurse umane în MAI.

Potrivit dispozițiilor actelor normative precitate evaluarea personalului din unitățile MAI se face de către șeful nemijlocit și se supune aprobării șefului ierarhic ala acestuia. După aprobarea fișei de evaluare aceasta se aduce la cunoștința celor evaluați, evaluatorii au obligația să asculte opiniile celor evaluați cu privire la corectitudinea și obiectivitatea aprecierilor și să motiveze deciziile luate, persoana nemulțumită are dreptul de a contesta fișa în termen de 5 zile. Șeful nemijlocit al celui care a aprobat fișa constituie o comisie din 3 persoane care va cerceta contestație iar rezultatul va fi consemnat într-o notă raport care este prezentată șefului cu drept de soluționare a contestației a cărui hotărâre rămâne definitivă.

Un prim motiv de nelegalitate al raportului a constat în opinia reclamantului în aceea că evaluatorul-șeful IPJ A___ a schimbat calificativul din fișa de evaluare aferent întregului an 2010 deși are această calitate doar din luna septembrie 2010.

Raportat la argumentul reclamantului din actele normative incidente a rezultat că evaluarea personalului din unitățile MAI se face de către șeful nemijlocit și se supune aprobării șefului ierarhic al acestuia iar din examinarea copiei fișei de evaluare depusă la dosar a rezultat că fișa a fost întocmită de către șeful nemijlocit al reclamantului, ulterior fiind supusă aprobării șefului IPJ A___ iar textul de lege nu impune nici o condiție suplimentară în acest sens cu atât mai puțin ca evaluatorul să fi deținut această funcție o anumită perioadă de timp, respectiv pe parcursul unui an întreg în sensul preconizat de reclamant. Ca atare o asemenea condiție nefiind prevăzută de lege împrejurarea că șeful IPJ al autorității pârâte a deținut această funcție o fracțiune din anul precedent nu impietează cu nimic asupra calității de evaluator în sensul dispozițiilor legale și nu este de natură a atrage eventuala nelegalitate a raportului întocmit cu respectarea cerințelor legale.

Din copia raportului a rezultat că acesta a fost înaintat șefului IPJ A___ la acel moment și în plus Tribunalul notează că din actele de la dosar rezultă că la momentul efectuării evaluării finale cât și la momentul final al perioadei evaluate, respectiv 31.12.2010 care avea calitatea de evaluator. Ca atare acest motiv de nelegalitate al raportului a apărut ca nefondat și a fost respins.

Un alt motiv de nelegalitate al fișei de evaluare invocat de către reclamant a fost că nu s-ar fi motivat decizia luată cu privire la calificativul acordat și fără a asculta opinia sa.

Argumentul reclamantului că nu s-ar fi motivat decizia luată cu privire la calificativul acordat și fără a asculta opinia sa a fost contrazis de însăși mențiunile cuprinse în fișa de evaluare aparținând acestuia în care la rubrica ”luarea la cunoștință” s-a menționat de către reclamant că ”va face contestație” iar la rubrica „argumente pentru contestație „ reclamantul a expus opinia sa cu privire la motivele care ar susține contestația. Aceste mențiuni au fost de natură a conduce la convingerea potrivit căreia fișa de evaluare a fost prezentată reclamantului fiind ascultată opinia sa cu privire la motivele calificativului, evaluatorul menținându-și decizia cu privire la acordarea calificativului contestat de către reclamant cu atât mai mult cu cât raportul de evaluare a fost comunicat reclamantului după cum acesta singur a recunoscut încât ar fi lipsit de orice logică această mențiune în lipsa contactului din evaluator și reclamant anterior momentului comunicării raportului de evaluare.

Calificativul acordat prin fișa de evaluare a fost motivat după cum rezultă din însăși cuprinsul acestuia și după judicios observă și pârâtul fiind întemeiat pe evaluarea globală a activității reclamantului, analizată prin prisma fișei postului avându-se în vedere și deficiențele constatate și în special prin raportul nr.S/xxxxxx din 26.11.2010 atât Corpul de Control din cadrul MAI cât și Consiliul de Disciplină din cadrul IPJ A___ au constatat săvârșirea de către reclamant a abaterii disciplinare de neglijență manifestată în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau a dispozițiilor primite de la șefii ierarhici. Ca urmare a acestor constatări reclamantul a și fost sancționat disciplinar conform dispoziției șefului IPJ A___, adevărat că la data de 25.01.2011. De altfel i s-a mai reproșat reclamantului și deficiențe în organizarea activității de coordonare a Poliției L_____ și a posturilor de poliție comunale concretizată în împrejurarea că în cursul lunii octombrie 2010 un număr de 11 polițiști ar fi fost reținuți pentru fapte de corupție, unii din subordinea reclamantului, aspect necombătut de către acesta precum și împrejurarea că în cursul anului 2010 numărul furturilor din locuințe comise pe raza posturilor de poliție ale comunelor Păuliș, Ghioroc, Covăsânț a crescut și a deficiențelor constatate în modul de relaționare cu autoritățile publice locale.

De altfel indicatorii la care reclamantul a formulat contestație au fost analizați fiecare în parte de către Comisia constituită în acest scop și motivată corespunzător prin referire la deficiențele constatate în activitatea reclamantului. Ca atare menținerea calificativului acordat de către șeful IPJ A___ prin decizia șefului IGPR a avut la bază nota-raport întocmită de către Comisia constituită pentru analiza contestației reclamantului și în urma analizei punctuale a contestației raportat la indicatorii la care s-a contestat nota acordată, analiză prin raportare la argumentele reclamantului prin prisma deficiențelor constatate concretizate în înscrisurile pe care se fundamentează.

S-a impus astfel a concluziona că argumentul invocat de către reclamant a fost contrazis după cum s-a arătat chiar de mențiunile proprii acestuia din fișa de evaluare contestată, acesta fiind ascultat de către evaluator care și-a menținut decizia cu privire la calificativul acordat având dreptul de la dispozițiile actelor normative incidente să schimbe calificativul acordat inițial, calificativ care a fost motivat chiar dacă lacunar fiind menținut în urma contestației, nota raport întocmită în urma contestației, parte integrantă a fișei, fiind motivată elaborat și detaliat pentru indicatorii contestați, din acest punct de vedere fișa de evaluare îndeplinind condiția unei motivări corespunzătoare în acord cu exigențele în materie prezentând de o manieră adecvată, clară și univocă algoritmul urmat de autoritatea pârâtă care a adoptat, măsura atacată permițând persoanelor vizate să stabilească motivarea măsurilor și în același timp instanței de judecată să-și îndeplinească competența de a efectua revizuirea actului motiv pentru care și acest motiv de nelegalitate a fost respins în consecință.

4. Recursul reclamantului:

Împotriva acestei sentințe a formulat recurs, reclamantul M____ D______ solicitând admiterea recursului, modificarea în totalitate a sentinței atacate, sentință civilă pe care o consideră nelegală și netemeinică, în sensul admiterii cererii formulate așa cum a fost precizată.

În motivare, recurentul a arătat că prin precizarea de acțiune, a solicitat anularea fisei individuale de evaluare și constatarea nulității soluției de menținere a punctajului privind evaluarea profesionala.

La data de 20.12.2010 s-a efectuat un raport de evaluare al activității reclamantului pentru perioada 1.12.xxxxxxxxxxxxx10 (acesta îndeplinind funcția de șef al Politiei oraș L_____), întocmindu-se fisa de evaluare de către adjunctul șefului IPJ A___, comisar șef M_____ S______ care a propus calificativul "Foarte bun";

La data de 28.12.2010, Insp. șef al IPJ A___, fără a cunoaște, în mod direct, activitatea reclamantului pentru perioada verificata, a schimbat calificativul din " Foarte bun" în "B__", fără a motiva decizia luata și fără a asculta opinia reclamantului;

În urma luării la cunoștința de calificativul acordat, reclamantul a contestat rezultatul evaluării și a întocmit un raport la I____________ G______ al Poliției Române, informații care nu întotdeauna pot fi exacte sau sunt subiective și partizane unor sentimente de simpatie sau antipatie sau chiar promovării unor interese partinice.

În dovedirea acestor susțineri s-au adus următoarele argumente care sunt cuprinse chiar în fisa de evaluare.

În primul rând s-a dovedit cu 3 exemple precise și clare cum calificativul (F.B.) acordat de șeful nemijlocit, s-a transformat de comisia de evaluare din birourile de la IGPR, prin metode și mijloace de natura subiectiva, în calificativul de "Satisfăcător":

a)În modulul B, la pct.3: "Coordonarea activității la posturile de politie arondate"; șeful nemijlocit a acordat calificativul "Foarte bine"; șeful ierarhic, respectiv, șeful IPJ A___ a acordat calificativul "bine"; comisia de evaluare a IGPR a acordat calificativul "satisfăcător".

Se pune întrebarea fireasca cum a reușit comisia de evaluare a IGPR sa cunoască atât de bine și obiectiv activitatea de la posturile arondate, din moment ce nu s-au deplasat pe teren, nici măcar la Politia Orașului L_____, dar mai ales la posturile arondate.

b)În modulul C, la pct.6: "Flexibilitatea în gândire"; șeful nemijlocit a acordat calificativul de "foarte bine"; șeful ierarhic, șeful IPJ A___ a acordat calificativul "bine"; comisia de evaluare a IGPR a acordat calificativul "satisfăcător". Apare, din nou fireasca întrebare, daca șeful nemijlocit cunoaște mai bine și mai profund modul de gândire și comportament, respectiv profilul psihic și mobilitatea în gândire a reclamantului sau comisia de evaluare de la IGPR, oameni cu care reclamantul nici nu a purtat vre-o discuție ca aceștia sa-și poată da seama de flexibilitatea gândirii acestuia.

c)La modulul C, la pct.25: "Inovarea activității"; șeful nemijlocit a acordat calificativul de "foarte bine"; șeful ierarhic, șeful IPJ A___ a acordat calificativul "bine"; comisia de evaluare a IGPR a acordat calificativul "satisfăcător". Din nou apare suspiciunea ca șeful direct, deși a cunoscut direct și nemijlocit activitatea reclamantului, a cunoscut-o mai puțin bine decât comisia de evaluare a IGPR.

S-a arătat că ceea ce este esențial și trebuie subliniat este faptul ca, în final, s-au impus calificativele comisiei de evaluare a IGPR, ceea ce a determinat ca și calificativul general al reclamantului sa scadă de la calificativul "foarte bine" acordat de șeful nemijlocit la calificativul "bine" acordat de către comisia de evaluare a IGPR.

Cercetarea prealabilă nu reflectă în mod realist competența profesională, comportamentul, aptitudinile și calitățile persoanei cercetate ceea ce nu a putut determina o motivare realistă și legală, motivare absolut necesară din perspectiva posibilității de apreciere asupra legalității măsurii dispuse.

În acest sens s-a pronunțat și I.C.C.J prin Decizia 1580 din 11.04.2008 a S.C.A.F (publicata) prin care se arată că, puterea discreționară conferita unei autorități, nu poate fi privita, _______________ drept, ca o putere absolută și fără limite, căci exercitarea dreptului de apreciere prin încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor prevăzute de Constituție, ori de Lege, constituie exces de putere. Prin urmare s-a reținut de către Înalta Curte ca orice Decizie de natura a produce efecte privind drepturile și libertățile fundamentale, trebuie motivata nu doar din perspectiva competentei de a emite acel act, ci și din perspectiva posibilității persoanei și a societății de a aprecia asupra legalității măsurii, respectiv asupra respectării granițelor dintre puterea discreționara și arbitrariu, fiindcă a accepta teza potrivit căreia angajatorul nu trebuie sa-și motiveze deciziile, echivalează cu golirea de conținut a esenței democrației și a Statului de drept bazat pe principiul legalității.

S-a subliniat faptul ca și Jurisprudența Comunitara a reținut faptul că motivarea trebuie să fie adecvată actului emis și trebuie să prezinte de o maniera clara și neechivocă algoritmul urmat de instituția care a adoptat măsura atacata, astfel încât sa li se permită persoanelor vizate sa stabilească motivarea masurilor și, de asemenea sa permită Curților Comunitare competenta sa efectueze revizuirea actului(cauza C-367/1995).

De altfel Curtea Europeana de Justiție a decis că: " Insuficienta motivarea sau nemotivarea atrage nulitatea sau nevalabilitatea actelor comunitare".(cauza C-41/1969).

În același sens Curtea Europeana de Justiție a stabilit ca: "o detaliere a motivelor este necesara și atunci când instituția emitenta dispune de o larga putere de apreciere, căci motivarea conferă actului transparenta, particularii puțind verifica daca actul este corect fundamentat și, în același timp, pentru a permite exercitarea de către Curte a Controlului Jurisdicțional".(C-509/1993).

Intimatul I____________ de Poliție Județean A___ a formulat întâmpinare solicitând să respingerea recursului declarat de M____ D______ ca fiind neîntemeiat și, pe cale de consecință, menținerea sentinței civile recurate ca legală și temeinică.

În considerente, s-a arătat că în conformitate cu prevederile art. 26 din Legea nr. 360/2002 privind statutul polițistului, în vigoare la data evaluării recurentului, "activitatea și conduita polițistului sunt evaluate o dată pe an. iar concluziile se consemnează în evaluarea de serviciu, cu acordarea unuia dintre următoarele calificative: excepțional, foarte bun, bun, satisfăcător, nesatisfăcător".

S-a învederat că ulterior aprecierii activității reclamantului prevederea legală precizată a fost modificată de pct. 3 al art. I din Legea nr. 133 din 27 iunie 2011, publicata în M.Of. nr. 448 din 27 iunie 2011, fiind eliminat calificativul "excepțional" .

În baza acestor prevederi legale a fost emis Ordinul Ministrului Administrației și Internelor nr. 300/2004 privind activitatea de management resurse umane în unitățile Ministerului Administrației și Internelor, care la Capitolul VI reglementează evaluarea personalului M.A.I., precum și Dispoziția directorului Direcției Generale Management Resurse Umane din cadrul M.A.I. nr. XXXXXXXXXXX, cu modificările și completările ulterioare.

Procedura evaluării polițiștilor din cadrul M.A.I. organizarea și desfășurarea acestei activități, modul de aducerea la cunoștință a rezultatului evaluării, șefii competenți să efectueze evaluarea, precum și procedura contestării evaluării de către polițistul nemulțumit de calificativul acordat și procedura de soluționare a contestației sunt reglementate de art. 75 - 90 din Ordinul menționat, precum și de Anexa nr. 1 la Dispoziția directorului general al Direcției Generale Management Resurse Umane din cadrul M.A.I. nr.II/971 privind procedurile și formularele utilizate în activitatea de management resurse umane în unitățile M.A.I., emisă în temeiul Ordinului MAI nr. 665 din 28.11.2008 privind unele activități de management resurse umane în unitățile M.A.I - publicat în Monitorul Oficial al României Partea I nr. 833 din 11.12.2008.

Prin urmare calificativul acordat oricărui polițist este rezultatul activității concrete desfășurate de acesta în decursul unui an calendaristic și nu poate fi pretins instituției un anume calificativ, având în vedere și prevederile art.26 din Legea nr.360/2002 cu completările ulterioare: «activitatea și conduita polițistului sunt evaluate o data pe an, iar concluziile se consemnează în evaluarea de serviciu ... ».

Până la menționarea concluziilor în documentul intitulat "fișa` de evaluare", polițistul are numai o vocație la oricare din calificativele citate, fără a putea pretinde instituției un calificativ anume; în caz contrar, calificativul ar fi lipsit total de obiectivitate și legalitate, iar un calificativ anume solicitat de polițist nu poate constitui în înțelesul Legii nr.554/2004 un drept recunoscut, acesta putând avea cel mult o speranță sau o dorință să obțină un anume calificativ.

În procesul de evaluare a activității desfășurate de recurentul M____ D______ au fost respectate întocmai ordinele și dispozițiile în vigoare care reglementează procedurile și formularele utilizate în activitatea de management resurse umane din unitățile M.A.I.

În perioada supusă evaluării - 01.12.xxxxxxxxxxxxx10 - reclamantul M____ D______ a îndeplinit funcția de șef al poliției orașului L_____, iar pentru activitatea desfășurată, în urma analizării rezultatelor obținute, a fost apreciat cu calificativul „B__".

S-a învederat că potrivit dispozițiilor art. 4, alin.l, lit.c din Dispoziția D.G.M.R.U. nr. XXXXXXXXXXX situația în care "personalul s-a situat în unele cazuri peste nivelul cerințelor postului și în celelalte cazuri la nivelul acestora" indică acordarea calificativului „B__" , nicidecum calificativul „Foarte B__ " personalului încadrat în unitățile Poliției Române.

Din contră, prevederile art.4, alin.l, lit.b din același act normativ stabilește acordarea calificativului „Foarte B__" personalului care s-a situat deseori peste nivelul cerințelor postului și constant la nivelul acestora, din analiza activității reieșind că nu este cazul recurentului din prezenta cauză.

În urma evaluării efectuate, reclamantul a fost apreciat cu calificativul final „B__", deci activitatea acestuia a fost apreciată ca fiind cel puțin la nivelul cerințelor postului pe care îl ocupa și în unele situații peste nivelul acestor cerințe, ceea ce presupune o apreciere pozitivă a rezultatelor obținute în muncă.

Împotriva calificativului obținut, polițistul a formulat contestație, conform prevederilor art. 90 alin.(l) din Ordinul MAI 300/2004 privind activitate?` de management resurse umane în unitățile Ministerului Administrației și Internelor, rezultatul cercetării contestației fiind consemnat într-o notă raport care a fost prezentată șefului cu drept de soluționare a contestației care a hotărât asupra menținerii calificativului „B__".

Din actele dosarului nu reiese că reclamantul s-ar fi remarcat la nivelul unității noastre prin obținerea unor rezultate deosebite, ori realizarea unor activități de excepție, care să justifice acordarea unui calificativ superior .

S-a apreciat că acțiunea reclamantului este absolut neîntemeiată raportat la dispozițiile art. 4, alin.l, lit.c din Anexa nr.l. Cap II, Secțiunea 1 din Dispoziția Directorului Direcției Management Resurse Umane nr. H/971 din 16.10.2006 privind termenele de desfășurare a activității de evaluare, calculul punctajului general și acordarea calificativului general potrivit cărora " personalul va fi notat de către șeful nemijlocit... la indicatorii cuprinși în modulele enumerate ... cu un punctaj cuprins între maximum 1 și minimum 5, astfel : 3 puncte = "B__" - personalul s-a situat în unele cazuri peste nivelul cerințelor postului și în celelalte cazuri la nivelul acestora"

Ori din analiza recursului, a cererii de chemare în judecată cât și din contestația depusă de ofițerul contestator nu au rezultat elemente care să contravină acestui calificativ, desprinzându-se concluzia că activitatea de evaluare a activității desfășurate de reclamant pe parcursul anului 2010 a fost analizată cu documentarea amplă a conduitei și activității acestuia și în strictă conformitate cu metodologia aprobată.

Având în vedere aceste considerații s-a solicitat a se observa că acordarea și aprobarea calificativului au avut la bază motive și argumente de ordin profesional, că reclamantul nu susține probator demersul său judiciar, fișa de evaluare fiind întocmită cu respectarea strictă a legislației specifice în materia evaluării profesionale.

S-a apreciat că activitățile desfășurate de polițistul reclamant nu au fost corespunzătoare unui șef de poliție, rezultatele sale trebuind să reprezinte un exemplu pentru ceilalți lucrători, să conducă la creșterea pozitivă a indicatorilor de analiză de la nivelul structurii și să reflecte cu adevărat activitatea de management a subunității de politie pe care a condus-o în raport cu rezultatele obținute de aceasta.

Tribunalul A___ a stabilit că persoana competentă a aproba evaluarea a efectuat-o în mod corect și a aprobat calificativul „B__" propus de șeful nemijlocit al recurentului, în condițiile în care acesta, din postura de șef al poliției orașului L_____, nu a analizat periodic situația operativă în vederea prevenirii și combaterii fenomenului infracțional, Poliția oraș L_____ înregistrând astfel creșteri la infracțiunile sesizate și lucrările penale cu autor necunoscut pe raza posturilor de poliție ale comunelor Păuliș, Ghioroc, Covăsânț, nu a dispus măsuri specifice de coordonare a activităților specifice, fapt ce a rezultat și din Raportul nr.S/178/29.11.2010 al Corpului de Control al Ministrului de Interne.

Datorită, coordonării lacunare a activităților de la posturile de poliție arondate și îndrumarea defectuoasă a polițiștilor a făcut posibilă și implicarea a 6 lucrători de poliție din cadrul posturilor de poliție arondate în fapte de corupție și nu a efectuat controale tematice la structurile de poliție rurală subordonate conform dispozițiilor art.22 lit.c) din Anexa la Dispoziția Inspectorului G______ al Poliției Române nr.7/07.02.2008.

De asemenea, nu a avut manifestat un nivel corespunzător în ceea ce privește activitățile de relaționare cu autoritățile publice locale, nu a dat dovadă de flexibilitate în modul de a gândi, capacitatea de a face față situațiilor noi, de a se acomoda la acestea și de a impune/prelua soluțiile cele mai potrivite/eficiente indiferent de proveniența acestora în combaterea evoluției fenomenului infracțional.

Polițistul a contestat fișa de evaluare și în acest sens s-a constituit la nivelul I.G.P.R. o comisie de cercetare a contestației care a întocmit nota raport nr. xxxxxx din data de 15.01.2011, modificându-se indicatorii de Ia punctul 3a al modulului B, respectiv „coordonarea activității de la posturile de poliție arondate" pe motivul arătat, respectiv coordonarea lacunară a activităților la posturile de poliție arondate îndrumarea defectuoasă a lucrătorilor.

De asemenea a efectuat activități de cunoaștere a comportamentului lucrătorilor posturilor de poliție arondate Poliției Orașului L_____, însă nu a efectuat controale tematice la structurile subordonate și nu a avut o activitate corespunzătoare pentru îndrumarea și evaluarea polițiștilor subordonați încadrați la postul de poliție Bârzava.

Astfel, comisia de evaluare a contestației polițistului a modificat punctajul de la indicatorul 3 și a acordat calificativul „Satisfăcător". Referitor la indicatorul nr. 6 din modulul B al fișei, comisia a stabilit că polițistului i se menține punctajul acordat de șeful ierarhic al șefului nemijlocit ceea ce presupune acordarea calificativului de „B__".

Referitor la indicatorul nr. 6 din modulul C, comisia, în urma analizei efectuate cu privire la evoluția fenomenului infracțional înregistrat la posturile de poliție arătate, a modificat punctajul obținut și a acordat ofițerului 4 puncte la acest indicator, corespunzător calificativului de "satisfăcător".

Cât privește indicatorul nr.22 din modulul C, ca urmare a analizării acestuia comisia a hotărât menținerea punctajului acordat de șeful ierarhic, punctaj ce presupune acordarea calificativul de "bun".

Referitor la acordarea de către comisie a calificativului de „Satisfăcător" pentru indicatorul nr.25 din modulul C, aceasta a avut în vedere faptul că ofițerul de politie nu a identificat nici o propunere de simplificare a procedurilor de lucru și nu au fost constatate îmbunătățiri ale tehnicilor de planificare, organizare și control a activităților subordonaților și în conformitate cu art. 90 alin. 5 din Ordinul MAI 300/2004 privind activitatea de management resurse umane în unitățile Ministerului Administrației și Internelor a înaintat nota raport spre aprobare șefului cu drept de soluționare a contestației.

Acesta a hotărât menținerea calificativului general de „B__" întemeiată pe faptul că față de indicatorul 3 și 6 din modulul B a apreciat că ofițerul și-a îndeplinit sarcinile și responsabilitățile în unele cazuri peste nivelul cerințelor postului și în celelalte cazuri la nivelul acestora, ceea ce, în conformitate acestei situații a rezultat prin comparație față de anul 2009 o creștere a numărului furturilor din locuințe de pe raza comunei Ghioroc (Covăsânț) și relaționarea cu reprezentanții autorităților locale nu s-au efectuat în conformitate cu Dispoziția Directorului Direcției Resurse Umane nr.II/960/2004 modificată și completată prin Dispoziția nr.II/971/2006.

La menținerea aceluiași calificativ față de indicatorii 6, 22 și 25 din modulul C s-a reținut că ofițerul posedă capacitățile profesionale și manageriale specifice cerințelor postului, dar la un nivel bun de dezvoltare .

Susținerea reclamantului, în sensul că acea comisie de soluționare a contestației a făcut o propunere de schimbare a calificativului acordat de adjunctul șefului Inspectoratului, este total eronată, întrucât după cum se poate observa șeful cu drept de soluționare a contestației nu este ținut și nu este obligat să își însușească propunerea făcută, ci ia o hotărâre pe baza notei raport întocmită de comisie și a celorlalte documente puse la dispoziție.

Din interpretarea dispozițiilor legale ale art. 90 alin. 5 din Ordinul MA! 300/2004 privind activitatea de management resurse umane în unitățile Ministerului Administrației și Internelor rezultă cu certitudine faptul că hotărârea aparține șefului cu drept de soluționare a contestației și nu unei alte persoane sau comisii.

Având în vedere și aceste aspecte este mai mult decât evident că hotărârea inspectorului general al Poliției Române de a acorda calificativul „B__" este legală și temeinică, astfel că Tribunalul A___ a constatat în mod judicios, că în situația supusă judecății, nu există niciun motiv pentru anularea fisei de evaluare și a efectuării unei noi evaluări.

Referitor la invocarea faptului că inspectorul șef al IPJ A___ a acordat calificativul de „B__" fără a cunoaște activitatea reclamantului din perioada evaluată, Tribunalul A___ a reținut în mod corect că, deși deținea funcția de inspector șef din data de 15.09.2010, la acordarea calificativului de "B__", acesta în deplină cunoștință de cauză, a acordat calificativul arătat având în vedere că anterior funcției de șef al inspectoratului acesta a avut calitatea de adjunct al inspectorului șef - deci din comanda inspectoratului iar funcția ocupată anterior i-a permis cunoașterea întregii activități a reclamantului în această perioadă.

Tribunalul A___ a constatat că instanța este chemată să verifice în special aspectele de procedură și legalitate ale actelor administrative încheiate, însă cu privire la substanța aprecierilor făcute de către șeful ierarhic, acestea nu pot fi cenzurate, decât în măsura în care reclamantul face dovada certă a existenței unei situații de fapt contrare celei reținute.

S-a apreciat astfel că instanța nu poate să se subroge în atribuțiile evaluatorului - șef nemijlocit al recurentului și nici să realizeze o evaluare proprie.

Instanțele de contencios administrativ au arătat că persoana competentă să acorde calificative este evaluatorul, iar judecătorul nu se poate substitui acestei persoane, instanța neputând schimba notele acordate de evaluator și neputând realiza o evaluare proprie.

Orice critică adusă acestei evaluări trebuie dovedită prin mijloacele legale de probă avute la îndemână, conform principiului de drept exprimat prin adagiul latin „actor incubit probatio", simplele afirmații iau forma unor nemulțumiri, dar nu se concretizează în critici pertinente care să releve neregularități ale activității de evaluare profesională.

Analizând în concret pe fondul cauzei, prima instanță a reținut în mod judicios, că ... așa după cum a reținut înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de C_________ Administrativ și Fiscal într-o decizie de speță, respectiv Decizia nr. 1580/11.04.2008, reprezintă o prerogativă a angajatorului

Totodată, Tribunalul A___ a reținut în mod corect, „calificativul acordat prin fișa de evaluare este motivat după cum rezultă din însăși cuprinsul acestuia și după cum judicios observă și pârâtul, fund întemeiat pe evaluarea globală a activității reclamantului, analizată prin prisma fișei postului avându-se în vedere și deficiențele constatate și în special prin Raportul nr. S/xxxxxx din 26.11.2010 atât Corpul de Control al MAI cât și Consiliul de Disciplină din cadrul IPJ A___, care au constatat săvârșirea de către reclamant a abaterii disciplinare de neglijență manifestată în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau a dispozițiilor primite de la șefii ierarhici. "

Invocarea de către reclamant ca motiv de recurs a imposibilității combaterii unei „stări de fapt existente", respectiv a faptului că în cursul lunii octombrie 2010 un număr de 11 polițiști au fost reținuți pentru comiterea unor fapte de corupție, nu este întemeiată, cu atât mai mult cu cât acesta, în funcția pe care o ocupa la momentul evaluării, avea ca atribuții coordonarea acestor polițiști, precum și cunoașterea „stării de fapt existente " la nivelul unității pe care o conducea.

Urmare a constatărilor din Raportul nr.S/xxxxxx din 26.11.2010 întocmit de Corpul de Control al MAI, reclamantul a fost sancționat disciplinar pentru săvârșirea abaterii disciplinare de „ neglijență manifestată în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau a dispozițiilor primite de la șefii ierarhici sau de la autoritățile anume abilitate de lege", prevăzută de art. 57 lit.b) din Legea nr.360/2002.

Urmare a acestor constatări și după consultarea Consiliului de Disciplină, prin Dispoziția șefului inspectoratului nr.486 din 25.01.2011 reclamantul a fost sancționat disciplinar cu „trecerea într-o funcție inferioară, până la cel mult nivelul de bază al gradului profesional deținut".

Neglijența reținută ca abatere disciplinară, este constatată pentru activitatea profesională desfășurată exact pentru perioada supusă evaluării.

Și intimatul I____________ G______ al Poliției Române a formulat întâmpinare solicitând respingeți recursului declarat de M____ D______ ca fiind neîntemeiat și, pe cale de consecință, menținerea sentinței civile recurate ca legală și temeinică.

În considerente, s-a arătat că în conformitate cu prevederile art. 26 din Legea nr. 360/2002 privind statutul polițistului, în vigoare la data evaluării recurentului, „activitatea și conduita polițistului sunt evaluate o dată pe an, iar concluziile se consemnează în evaluarea de serviciu, cu acordarea unuia dintre următoarele calificative: excepțional, foarte bun, bun, satisfăcător, nesatisfăcător".

În baza acestor prevederi legale a fost emis Ordinul ministrului administrației și internelor nr. 300/2004 privind activitatea de management resurse umane în unitățile Ministerului Administrației și Internelor, care la Capitolul VI reglementează evaluarea personalului M.A.I., precum și Dispoziția directorului Direcției Generale Management Resurse Umane din cadrul M.A.I. nr. XXXXXXXXXXX, cu modificările și completările ulterioare. Procedura evaluării polițiștilor din cadrul M.A.I. organizarea și desfășurarea acestei activități, modul de aducerea la cunoștință a rezultatului evaluării, șefii competenți să efectueze evaluarea, precum și procedura contestării evaluării de către polițistul nemulțumit de calificativul acordat și procedura de soluționare a contestației sunt reglementate de art.75 - 90 din Ordinul menționat, precum și de Anexa nr. 1 la Dispoziția directorului general al Direcției Generale Management Resurse Umane din cadrul M.A.I. nr.II/971 privind procedurile și formularele utilizate în activitatea de management resurse umane în unitățile M.A.I., emisă în temeiul art. 1 lit.b) din Anexa nr.6 la Ordinul ministrului administrației și internelor nr. 665 din 28.11.2008 privind unele activități de management resurse umane în unitățile M.A.I - publicat în Monitorul Oficial al României Partea I nr. 833 din 11.12.2008.

Evaluarea activității profesionale, pregătirii și conduitei individuale pentru polițiști este activitatea în baza căreia se elaborează fișa de evaluare, care constituie unicul document ce atestă rezultatele activității desfășurate, competența profesională, preocuparea pentru perfecționarea pregătirii, potențialul profesional, conduita și profilul moral.

Reclamantul M____ D______ a fost apreciat în urma evaluării pentru perioada 01.12.xxxxxxxxxxxxx10, cu calificativul „B__". Trebuie făcută precizarea că în perioada supusă evaluării, acesta îndeplinea funcția de șef al poliției orașului L_____.

Art. 4 alin. (1) lit. c) din Dispoziția D.G.M.R.U. nr. XXXXXXXXXXX definește calificativul „B__" astfel: „personalul s-a situat în unele cazuri peste nivelul cerințelor postului și în celelalte cazuri la nivelul acestora ".

De asemenea, art. 4 alin. (1) lit. b) stabilește acordarea calificativului „FOARTE B__" personalului care s-a situat deseori peste nivelul cerințelor postului și constant la nivelul acestora, nefiind cazul recurentului din prezenta cauză.

S-a subliniat faptul că, în urma evaluării efectuate, reclamantul a fost apreciat cu calificativul final „B__", deci activitatea acestuia a fost apreciată ca fiind cel puțin la nivelul cerințelor postului pe care îl ocupa și în unele situații peste nivelul acestor cerințe, ceea ce presupune o apreciere pozitivă a rezultatelor obținute în muncă.

Instanța de fond a constatat în mod corect, prin sentința civilă nr. 2195 din 20.09.2011, faptul că acestea s-au realizat în mod corect, obiectiv și în conformitate cu legislația în vigoare, ținându-se cont de activitatea desfășurată de polițist în anul supus evaluării precum și de capacitatea sa profesională.

Argumentele care au stat la baza stabilirii și ulterior a menținerii calificativului „bun" și nu a celui de „foarte bun" propus de șeful nemijlocit sunt obiective, corecte și pertinente.

S-a apreciat că activitățile desfășurate de polițistul reclamant nu au fost corespunzătoare unui șef de poliție, rezultatele sale trebuind să reprezinte un exemplu pentru ceilalți lucrători, să conducă la creșterea pozitivă a indicatorilor de analiză de la nivelul structurii și să reflecte cu adevărat activitatea de management a subunității de poliție pe care o conduce în raport cu rezultatele obținute de aceasta.

De asemenea, nu a avut un nivel corespunzător în ceea ce privește activitățile de relaționare cu autoritățile publice locale la un nivel corespunzător, nu a dat dovadă în flexibilitatea de a gândi, capacitatea de a face față situațiilor noi, de a se acomoda la acestea și de a impune/prelua soluțiile cele mai potrivite/eficiente indiferent de proveniența acestora în combaterea evoluției fenomenului infracțional.

Polițistul a contestat fișa de evaluare și în acest sens s-a constituit la nivelul I.G.P.R. o comisie de cercetare a contestației care a întocmit nota raport nr. xxxxxx din data de 15.01.2011, modificându-se indicatorii de la punctul 3a modulului B, respectiv „coordonarea activității de la posturile de poliție arondate" pe motivul arătat, respectiv coordonarea lacunară a activităților la posturile de poliție arondate îndrumarea defectuoasă a lucrătorilor. De asemenea a efectuat activități de cunoaștere a comportamentului lucrătorilor posturilor de poliție arondate Poliției Orașului L_____ însă nu a efectuat controale tematice la structurile subordonate și nu a avut o activitate corespunzătoare pentru îndrumarea și evaluarea polițiștilor de la postul de poliție Bârzava.

Astfel, comisia de evaluare a contestației polițistului a modificat punctajul de la indicatorul 3 și a acordat calificativul „Satisfăcător". Referitor la indicatorul nr. 6 din modulul B al fișei, comisia a stabilit că polițistului i se menține punctajul acordat de șeful ierarhic al șefului nemijlocit ceea ce presupune acordarea calificativului de „B__"- Referitor la indicatorul nr.6 din modulul C, comisia, în urma analizei efectuate cu privire la evoluția fenomenului infracțional înregistrat la posturile de poliție arătate, a modificat punctajul obținut și a acordat ofițerului 4 puncte la acest indicator, corespunzător calificativului de "SATISFĂCĂTOR". Cât privește indicatorul nr.22 din modulul C, ca urmare a analizării acestuia comisia a hotărât menținerea punctajului acordat de șeful ierarhic al șefului nemijlocit, punctaj ce presupune acordarea calificativul de"B__". Referitor la acordarea de către comisie a calificativului de „Satisfăcător" pentru indicatorul nr.25 din modulul C, aceasta a avut în vedere faptul că ofițerul de poliție nu a identificat nici o propunere de simplificare a procedurilor de lucru și nu au fost constatate îmbunătățiri ale tehnicilor de planificare, organizare și control a activităților subordonaților și în conformitate cu art. 90 alin. 5 din Ordinul MAI 300/2004 privind activitatea de management resurse umane în unitățile Ministerului Administrației și Internelor a înaintat nota raport spre aprobare șefului cu drept de soluționare a contestației.

Acesta a hotărât menținerea calificativului general de „B__" întemeiată pe faptul că față de indicatorul 3 și 6 din modulul B a apreciat că ofițerul și-a îndeplinit sarcinile și responsabilitățile în unele cazuri peste nivelul cerințelor postului și în celelalte cazuri la nivelul acestora, ceea ce, în conformitate cu dispozițiile art. 4 alin.(l) lit.c) din Anexa nr.l Cap. II din Dispoziția Directorului Direcției Management Resurse Umane nr.II/971 din data de 16.10.2006, se apreciază cu calificativul "B__".

De asemenea la menținerea calificativului general "B__" s-a avut în vedere și faptul că reclamantul nu a coordonat în mod corespunzător posturile comunale de poliție arondate iar ca efect al acestei situații a rezultat prin comparație față de anul 2009 o creștere a numărului furturilor din locuințe de pe raza comunei Ghioroc(Covăsânț) și relaționarea cu reprezentanții autorităților locale nu s-au efectuat în conformitate cu Dispoziția Directorului Direcției Resurse Umane nr.II/960/2004 modificată și completată prin Dispoziția nr.II/971/2006. La menținerea aceluiași calificativ față de indicatorii 6,22 și 25 din modulul C s-a reținut că ofițerul posedă capacitățile profesionale și manageriale specifice cerințelor postului, dar la un nivel bun de dezvoltare.

Susținerea reclamantului, în sensul că acea comisie de soluționare a contestației a făcut o propunere de schimbare a calificativului acordat de adjunctul șefului Inspectoratului, este total eronată, întrucât după cum se poate observa șeful cu drept de soluționare a contestației nu este ținut și nu este obligat să își însușească propunerea făcută, ci ia o hotărâre pe baza notei raport întocmită de comisie și a celorlalte documente puse la dispoziție.

Din interpretarea dispozițiilor legale ale art. 90 alin. 5 din Ordinul MAI 300/2004 privind activitatea de management resurse umane în unitățile Ministerului Administrației și Internelor rezultă cu certitudine faptul că hotărârea aparține șefului cu drept de soluționare a contestației și nu unei alte persoane sau comisii. Având în vedere și aceste aspecte este mai mult decât evident că hotărârea inspectorului general al Poliției Române de a acorda calificativul „B__" este legală și temeinică, astfel că Tribunalul A___ a constatat în mod corect, că în situația supusă judecății, nu există niciun motiv pentru anularea fișei de evaluare și a efectuării unei noi evaluări.

În mod corect Tribunalul A___ a constatat că instanța este chemată să verifice în special aspectele de procedură și legalitate ale actelor administrative încheiate, însă cu privire la substanța aprecierilor făcute de către șeful ierarhic, acestea nu pot fi cenzurate, decât în măsura în care reclamantul face dovada certă a existenței unei situații de fapt contrare celei reținute. Apreciem astfel că instanța nu poate să se subroge în atribuțiile evaluatorului și nici să realizeze o evaluare proprie. În acest context, instanțele de contencios administrativ au arătat că persoana competentă să acorde calificative este evaluatorul, iar judecătorul nu se poate substitui acestei persoane, instanța neputând schimba notele acordate de evaluator și neputând realiza o evaluare proprie.(sentința nr. 2871/13.11.2006 a Curții de Apel București - Secția de C_________ Administrativ și Fiscal).

5. Aprecierea Curții de Apel Timișoara:

Analizând actele dosarului, criticile recurentei prin prisma dispozițiilor art. 304 din Codul de procedură civilă și examinând cauza sub toate aspectele, conform art. 304¹ din Codul de procedură civilă, Curtea de Apel constată următoarele:

În prezenta cauză, reclamantul – domnul M____ D______, comisar șef de poliție, fost șef al Poliției Orașului L_____, din județul A___ – a solicitat anularea Fișei de evaluare a activității domniei sale din perioada 1.12.xxxxxxxxxxxxx10, act emis de I____________ de Poliție al Județului A___, reclamantul solicitând schimbarea calificativului general aprobat „B__” cu calificativul „Foarte bun”.

În fapt, reclamantul a arătat că fișa de evaluare a fost întocmită de către adjunctul șefului inspectoratului, care a propus calificativul „foarte bun”, însă la data de 28.12.2010, inspectorul șef al Inspectoratului de Poliție al Județului A___, fără a cunoaște activitatea reclamantului pentru perioada verificată, a schimbat calificativul din „foarte bun” în „bun”, fără a motiva decizia luată și fără a asculta opinia sa.

Totodată, reclamantul a arătat că a fost respinsă contestația sa și s-a hotărât acordarea calificativului de „bun”, care a fost aprobat de șeful I.G.P.R., fără a se motiva această decizie și neluând în considerare că în ultimii patru ani i s-a acordat calificativul „foarte bun”, așa cum rezultă din fișele de evaluare.

Instanța de fond a respins acțiunea în justiție, reținând în esență, că:

- fișa de evaluare a fost întocmită de șeful nemijlocit al reclamantului, ulterior fiind supusă aprobării șefului Inspectoratului de Poliție al Județului A___, fiind lipsit de relevanță faptul că acesta avea această calitate doar din luna septembrie 2010, iar nu pentru întreaga perioadă supusă evaluării;

- din fișa de evaluare rezultă că reclamantul a lut cunoștință de rezultatul evaluării iar calificativul acordat prin fișa de evaluare a fost motivat, după cum rezultă din însăși cuprinsul acestuia și după judicios observă și pârâtul fiind întemeiat pe evaluarea globală a activității reclamantului, analizată prin prisma fișei postului avându-se în vedere și deficiențele constatate și în special prin raportul nr.S/xxxxxx din 26.11.2010.

În recurs, reclamantul a susținut că:

- schimbarea calificativului s-a făcut în scopul îndepărtării reclamantului din funcția deținută;

- în realitate, evaluarea activității s-a făcut de către o comisie din cadrul Inspectoratului G______ al Poliției Române, care nici măcar nu s-a deplasat în teritoriu pentru a efectua verificările necesare soluționării contestației reclamantului;

- cu toate acestea, în timp ce șeful nemijlocit al reclamantului – care i-a acordat calificatul „foarte bun” – cunoștea activitatea reclamantului, comisia respectivă nu cunoștea această activitate;

- nu se poate reține puterea discreționară a autorității administrative care a făcut evaluarea, care se impunea a fi cenzurată de instanța de judecată;

- sancționarea reclamantului a intervenit ulterior perioadei de evaluare în litigiu.

Examinând legalitatea hotărârii instanței de fond, Curtea constată că aceasta a reținut în mod întemeiat că acordarea calificativului reprezintă o prerogativă a angajatorului în cadrul procedurii anuale de evaluare a performanțelor individuale ale funcționarilor publici, iar instanța de judecată investită cu o acțiune în anularea Raportului de evaluare a activității profesionale anuale are competența de a exercita exclusiv controlul de legalitate a procedurii de evaluare a performanțelor individuale ale funcționarilor publici.

Prin urmare, în mod legal, nu este admisibilă modificarea calificativului stabilit de către o autoritate administrativă decât în acele situații în care acordarea calificativului ar fi determinată exclusiv pe baza unor parametri incontestabili – cum ar fi încadrarea în anumite date statistice – iar nu și în situații în care evaluarea implică o evaluare de tip subiectiv, generalizator, sau care implică o judecată de valoare.

Astfel fiind, Curtea reține că nu este admisibilă modificarea calificatului acordat reclamantului, instanța având însă competența de a anula actul de evaluare, în măsura în care consideră că a fost emis cu încălcarea dispozițiilor legale.

Ca și instanța de fond, Curtea reține că procedura și modul de evaluare a performanțelor individuale ale funcționarilor publici este prevăzut în Capitolul 3 al H.G. Nr. 611 din 4 iunie 2008 pentru aprobarea normelor privind organizarea și dezvoltarea carierei funcționarilor publici, aplicabilă reclamantului în prezenta pricină, cât și Ordinului MAI nr. 300/2004 privind activitatea de management resurse umane în unitățile MAI și Dispoziția DMRU nr.II/960/2004 referitoare la procedurile și formularele utilizate în activitatea de management resurse umane în MAI.

În privința motivării acordării calificativului, Curtea reține că șeful Inspectoratului de Poliție al Județului A___ a motivat acordarea calificativului „bun” arătând că „activitatea desfășurată s-a situat de regulă la nivelul cerințelor, dar au fost și aspecte care necesită îmbunătățire, reliefate în paginile 56-61 din Raportul Corpului de Control al M.A.I.”

Curtea reține că această motivare face trimitere la Raportul nr.S/xxxxxx din 26.11.2010, indicând numărul paginilor din acest înscris în care sunt menționate faptele care au generat această evaluare contestată de reclamant.

Din acest punct de vedere, Curtea reține că în condițiile în care reclamantul cunoștea conținutul raportului Corpului de Control, nu se poate reține că acesta nu a avut reprezentarea aspectelor deficitare imputate în evaluarea activității domniei sale. Este lipsit de relevanță faptul că această motivare face trimitere la un alt înscris, câtă vreme reclamantul avea cunoștință de conținutul înscrisului la care d-a făcut trimitere, întrucât dispozițiile legale nu impun ca motivarea să fie menționată exclusiv în cuprinsul fișei de evaluare, cu atât mai mult cu cât rubrica motivării acordării calificativului nu are un spațiu suficient pentru menționarea unei motivări elaborate.

De asemenea, soluția comisiei de contestații a fost motivată prin Nota raport nr. 618.639/3/MI/15.01.2011, atașată la fila 22-23 din dosarul Tribunalului A___.

Prin urmare, Curtea reține că autoritățile pârâte au motivat atât acordarea calificativului, cât și soluția de respingere a contestație.

Este, de asemenea, lipsit de relevanță faptul că acea comisie de soluționare a contestație nu s-a deplasat în teritoriu, întrucât dispozițiile legale nu impunea o astfel de procedură, soluția fiind dispusă pe baza probelor administrate în fața comisie, respectiv a înscrisurilor depuse la dosarul contestației.

Totodată, nu are relevanță nici calificativul acordat de șeful ierarhic nemijlocit al reclamantului. Din acest punct de vedere, Curtea subliniază că procedura de evaluare aplicabilă reclamantului permite modificarea calificativului acordat de șeful ierarhic nemijlocit al reclamantului, impunând numai motivarea acestuia. Nu se poate reține, astfel, că șeful Inspectoratului de Poliție al Județului A___ nu avea posibilitatea legală de a modifica acel calificativ propus de șeful ierarhic nemijlocit al reclamantului.

În ceea ce privește calificativul acordat, Curtea constată prin raportul nr.S/xxxxxx din 26.11.2010 atât Corpul de Control din cadrul MAI cât și Consiliul de Disciplină din cadrul IPJ A___ au constatat săvârșirea de către reclamant a abaterii disciplinare de neglijență manifestată în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau a dispozițiilor primite de la șefii ierarhici.

Or, acest raport vizează tocmai fapte din perioada supusă evaluării, astfel încât acest act se impune a fi luat în considerare la stabilirea calificativului acordat reclamantului, neavând însă relevanță că sancțiune disciplinară a fost aplicată ulterior perioadei de evaluare.

Totodată, reclamantului i s-au reproșat și deficiențe în organizarea activității de coordonare a Poliției L_____ și a posturilor de poliție comunale concretizată în împrejurarea că în cursul lunii octombrie 2010, un număr de 11 polițiști ar fi fost reținuți pentru fapte de corupție, unii din subordinea reclamantului, aspect necombătut de către acesta, precum și împrejurarea că în cursul anului 2010 numărul furturilor din locuințe comise pe raza posturilor de poliție ale comunelor Păuliș, Ghioroc, Covăsânț a crescut.

În ceea ce privește faptul că reclamantul a obținut calificativul superior la evaluările anterioare, Curtea reține că acest aspect nu poate influența evaluarea pentru perioada în litigiu. Spre deosebire de aplicarea unei sancțiuni disciplinare, în cazul evaluării nu prezintă relevanță calificativele acordate în afara perioadei pentru care se face evaluarea.

În raport cu cele arătate mai sus, Curtea apreciază că soluția Tribunalului A___ este temeinică și legală, recursul formulat de reclamantul M____ D______ împotriva sentinței civile nr. 2195/20.09.2011, pronunțată de Tribunalul A___ în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX urmând a fi respins ca nefondat, în temeiul art. 312 al. 1 Cod de Procedură Civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul formulat de reclamantul M____ D______ împotriva sentinței civile nr. 2195/20.09.2011, pronunțată de Tribunalul A___ în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 12.12.2012.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

M____ C_______ D______ C_______ D_____ O___ R_____ P____

GREFIER

A_______ D____ B__________

Red. R.P. -29.01.2013

Tehnored. A.D.B. –30.01.2013/2 ex.

Prima instanță: Tribunalul A___

Judecător: I___ D____