Dosar nr. XXXXXXXXXXXX -anulare act administrativ -

R O M Â N I A

TRIBUNALUL SUCEAVA

SECȚIA DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

S E N T I N Ț A NR. 6468

Ședința publică din 30 octombrie 2014

Președinte : B_____ I___ D___

Grefier : L______ N_______

Pe rol, judecarea acțiunii având ca obiect „ anulare act administrativ” formulată de reclamantele Ț______ E____ și B______ L____ în contradictoriu cu pârâta A__________ Națională pentru Restituirea Proprietăților.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 16 octombrie 2014, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, din lipsă de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru 22 octombrie 2014, 29 octombrie 2014 și ulterior pentru astăzi, 30 octombrie 2014.

După deliberare,

I N S T A N Ț A,

Asupra cauzei de față, constată:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava – Secția de C_________ Administrativ și Fiscal, la data de 19.08.2013, sub nr. XXXXXXXXXXXX, reclamantele Ț______ E____ și B______ L____ în contradictoriu cu pârâta A__________ Națională pentru Restituirea Proprietăților au formulat plângere împotriva deciziei nr. 258 din 09.07.2013 a ANRP și acordarea despăgubirilor de pe urma autorilor defuncți Landskron Gustav T______ și M____ pentru proprietățile situate în localitatea Cernăuți, regiunea Cernăuți, Ucraina, confiscate de autoritățile statale după ocuparea nordului Bucovinei de către armata rusă.

În motivare, a arătat în primul rând, că decizia contestată se întemeiază, pe lipsa dovezii calității de refugiat a autorilor săi.

Arată că proprietarii inițiali ai imobilelor, dovedite cu extrase de carte funciară au fost Landskron Gustav T______ și M____, care au avut o fiică E____ (născută pe 15.05.1896), căsătorită cu C_______ A____(născut pe 21.08.1895), fapt dovedit cu certificatul de căsătorie existent la dosar.

În anul 1940, C_______ A____, același cu C_______ A_______ în alte înscrisuri, era controlor divizia 8 financiară din cadrul Căilor ferate române pe zona Cluj-Cernăuți, dovada fiind făcută cu autorizația de control pe anul 1940, ordinul de serviciu și răspunsul Direcțiunii Generale Române- Direcțiunea Mișcării, nr. xxxxx R/V 1945, București 10.03.1945. În acest răspuns, purtând însemnele de autentificare ale autorității emitente, se precizează că numitul C_______ A_______ (A____), la data licențierii din serviciu, la 28.06.1940, se găsea în categoria 9 clasa II referent.

Deci, arată reclamantele că licențierea lui C_______ A____ s-a dispus la două zile după emiterea ultimatului armatei rusești - 26.06.1940. Această situație este dovedită și de cererea către directorul general al Căilor Ferate Române înregistrată oficial cu timbre fiscale, din data de 08.05.1949.

Arată de asemenea, că situația de refugiat și repatriat a lui C_______ A____ o probează și cu certificatul Poliției orașului Rădăuți nr. xxxxx/ din 05.09.1941 care atestă că „Dl A_______ C_______ din Rădăuți, _____________________. 63 este refugiat din Cernăuți și repatriat prin Germania împreună cu soția E____ și copiii Epaminonda, A____ și L____ pe data 17. 06.1941."

În completarea acestei dovezi invocă și fișa nr. 2 din cartea de imobil, Rădăuți, Regina M____, Nr. 63 care atestă că familia C_______ A_______ cu soția C_______ E____ și copiii C_______ Epaminonda și C_______ L____ locuia în Rădăuți, cu mențiunea că vine din localitatea Cernăuți, prin Germania, document poartă însemnele autorităților vremii.

În al doilea rând, cât privește cetățenia autorilor tabulari în cartea funciară Landskron Gustav T______ și M____ și calitatea de refugiați a acestora, părinții ascendentei E____, căsătorită C_______ și socrii lui C_______ A____, fac dovada cu certificatul de naștere și botez, că aceștia s-au născut la Cernăuți, fiind proprietari tabulari în acest oraș conform extrasului de carte funciară existent la dosar.

În anul 1908 proprietarii imobilelor, Landskron Gustav T______ și M____ s-au căsătorit la Cernăuți.

În anul 1943, dintr-un înscris autentificat reiese că Landskron Gustav T______ era internat în Spitalul Public General Vels din Austria, grav bolnav .

Conchid reclamantele că în condițiile în care Landskron Gustav T______ a decedat în anul 1943, iar soția lui în anul 1956, în Austria, că succesoare în linie directă a rămas E____ C_______, mama respectiv bunica lor.

Arată, de asemenea că pentru statutul de refugiat în Germania si Austria, s-au adresat Crucii Roșii din România pentru informații suplimentare.

Menționează că, calitatea de refugiați a familiei C_______ A____ și E____ și proprietățile pe care le dețineau în Cernăuți sunt probate și cu declarațiile autentice ale martorilor Terlebaucă Z______ și Oleksiuk I______ .

Cu aceste probe și cele pe care le vor depune apreciază că au făcut dovada statutului de refugiați și repatriați a ascendenților lor până în gradul IV și au îndeplinit condițiile cerute de legea nr. 290/2003.

Pârâta a formulat întâmpinare prin ca solicitat respingerea acțiunii formulate, ca neîntemeiată.

În motivare a arătat, în primul rând că, în data de 20.02.2009 Instituția Prefectului Județului Iași - Comisia pentru aplicarea Legii nr. 290/2003 a emis pe numele reclamantei B______ L____ și a defunctului C_______ Epaminonda, Hotărârea nr. 90/2009.

Prin această hotărâre a fost respinsă cererea formulată de petenți nr. xxxxx/13.05.2004 prin care aceștia au solicitat acordarea de despăgubiri conform Legii nr. 290/2003, de pe urma autorilor Landskron Gustav T______ și M____, din orașul Cernăuți, abandonate și sechestrate ca urmare a stării de război și a aplicării Tratatului de P___ semnat la Paris în anul 1947.

Motivul respingerii cererii a fost faptul că nu s-a făcut dovada calității de refugiat a persoanei după care se solicită acordarea de despăgubiri sau compensații prin copie certificată a unor înscrisuri și că nu s-a făcut dovada că s-au depus toate diligentele pentru obținerea de acte.

Împotriva acestei hotărâri reclamanta B______ L____ și defunctul C_______ Epaminonda au depus o contestație, înregistrată la A.N.R.P. cu nr. 3412/15.04.2009.

În al doilea rând, arată că analizând motivele contestației și actele existente la dosarul format la Instituția Prefectului, A.N.R.P. - Serviciul pentru aplicarea Legii nr. 290/2003 a constatat următoarele:

Prin cererea nr. xxxxx/13.05.2004, depusă la Instituția Prefectului Județului Suceava, reclamanta B______ L____ și defunctul C_______ Epaminonda au solicitat acordarea de despăgubiri pentru 3 case cu anexe și teren aferent în suprafață de 654 mp situate în centrul orașului Cernăuți și teren agricol în suprafață totală de 0,430 ha, bunuri care au aparținut autorilor Landskron Gustav T______ și M____, abandonate și sechestrate ca urmare a refugiului.

Pentru a beneficia de măsurile reparatorii, conform art. 2 alin (1) din H.G. 1120/2006, „(...) persoanele îndreptățite trebuie sa facă dovada că au avut în proprietate, la momentul refugiului, bunurile pentru care solicită acordarea măsurilor reparatorii"`, iar în ceea ce privește dovada refugiului și a proprietății, aceasta se face, conform art. 2 alin (4) teza I din HG 1120/2006 cu modificările și completările următoare, cu „(...) acte doveditoare certificate de autorități (...)".

Cu privire la dovada dreptului de proprietate a bunurilor abandonate de către autorii Landskron Gustav T______ și M____, petenții au depus la dosar traducerea din limba germană/rusă a Cărții funciare 671 a comunei cadastrale Cernăuți, în care ultima înscriere s-a făcut în anul 1911, dar consideră pârâta că aceștia trebuiau să facă dovada dreptului de proprietate asupra bunurilor abandonate la nivelul anului 1940 - 1944, momentul refugiului.

Într-adevăr aceștia au apelat la prevederile art. 2 alin (4) din H.G. nr. 1120/2006, ce permite solicitanților „în situația imposibilității dovedite de a procura aceste acte, cererea se completează cu declarația autentică a petentului, însoțită de declarațiile a cel puțin 2 martori, de asemenea autentificate", fiind depuse la dosar declarațiile pe proprie răspundere ale petenților B______ L____ și C_______ Epaminonda, autentificate prin încheierile nr. 4562/10.11.2004, nr. 2611/10.11.2004, nr. 1973/12.05.2004, nr. 1083/13.05.2004 și declarațiile martorilor Oleksiuk I______ și Terlebaucă Z______, autentificate prin încheierile nr. 1974/12.05.2004, nr. 1975/12.05.2004, însă conform art. 2 alin. (5) din H.G. nr. 1120/2006 - „Imposibilitatea de a procura înscrisuri se dovedește prin demersurile efectuate pentru a intra în posesia acestor acte, depunându-se la dosar copii ale corespondentei purtate cu diferite instituții din România, Ucraina și Republica M______, abilitate să producă aceste documente (adeverințe sau certificate de arhivă), precum și traducerea acestora, după caz."

Astfel, apreciază pârâta că petenții aveau obligația să inițieze o corespondență cu Primăria orașului Cernăuți și cu Arhivele de Stat ale Regiunii Cernăuți, singurele instituții abilitate să ofere informații despre bunurile abandonate de autori. însă, nu au făcut dovada că ar fi inițiat vreun demers în acest sens.

Cu privire la refugiul autorilor Landskron Gustav T______ și M____, arată că petenții B______ L____ și C_______ Epaminonda au depus la dosar traducerea legalizată a adresei nr. 520 din 02.11.1943 eliberată de Spitalul public general Vels, în care se menționează că autorul „Landskron Gustav T______, pensionar al căilor ferate ale Reichului, domiciliat în Granau nr. 397 este grav bolnav, însă, apreciază că acest document nu constituie o dovadă a refugiului autorului ci dovada faptului că, autorul Landskron Gustav T______ era cetățean german, iar anul 1943 era domiciliat în localitatea Granau din Austria, necunoscându-se prin ce împrejurări a ajuns în respectiva localitate.

Din aceste motive, în lipsa unor acte certificate de autorități pentru dovedirea refugiului, în condițiile prevăzute de art. 2 alin (4) și (5) din H.G. nr. 1120/2006, petenții aveau obligația să depună la dosar declarațiile a cel puțin doi martori și să facă dovada corespondenței cu instituțiile abilitate să producă aceste documente.

Mai mult, arată că în declarațiile petenților pe proprie răspundere, aceștia au arătat că autorii au decedat în perioada de refugiu, în anul 1943, dar, acest an nu se situează în perioada de referință pentru Legea nr. 290/2003, întrucât în perioada anilor 1941-1944 Basarabia a reintrat în componența României.

În anii 1941-1944 teritoriul Basarabiei și al Bucovinei de Nord (aparținând României) putea fi părăsit, dar nu ca refugiat și fără nici o legătură cu starea de război.

De asemenea, conform Certificatului de deces depus la dosarul cauzei, autoarea Landskron M____ a decedat în anul 1956 în Austria.

Arată și că la dosar au mai fost depuse:documentul intitulat „Refugiat german", eliberat pe numele Kolibaba Helene (fica autorilor), în care se face mențiunea „Pleacă înapoi în România";

„Certificatul" nr. xxxxx din 05.09.1941 eliberat de Poliția orașului Rădăuți, prin care se certifică
că „domnul A_______ C_______ din Rădăuți, ____________________. 63 este refugiat din Cernăuți și
repatriat prin Germania împreună cu soția E____ și copii Epaminonda, A____ și L____, pe data de
17.06.1941, însă, apreciază că aceste documente nu sunt relevante în cauză deoarece era necesar ca petenții să facă dovada calității de refugiat al autorilor Landskron Gustav T______ și M____, proprietarii bunurilor pentru care s-au solicitat despăgubiri.

Astfel, A.N.R.P. - Serviciul pentru aplicarea Legii nr. 290/2003, prin Decizia nr. 258 din 09.07.2013, a respins contestația formulată de B______ L____ și C_______ Epaminonda și a menținut ca legală și temeinică Hotărârea nr. 90/20.02.2009 emisă de Comisia Județeană Suceava de aplicare a Legii nr. 290/2003.

Reclamantele nu au depus „răspuns la întâmpinare”.

Analizând actele și lucrările dosarului, tribunalul reține următoarele:

Prin cererea înregistrată sub nr. 10.394 din 13.05.2004 la Comisia Județenă Suceava pentru aplicarea Legii nr. 290/2003, reclamantele Ț______ E____ și B______ L____, în calitate de moștenitoare ale defuncților Landskron Gustav T______ și M____, în baza legii menționate, au solicitat acordarea de despăgubiri sau compensații pentru bunurile pe care defuncții menționați le aveau în localitatea Cernăuți, Ucraina.

Prin Hotărârea nr. 90/20.02.2009 a comisiei județene menționate, cererea a fost respinsă, iar împotriva acesteia a fost formulată contestație, în baza art. 8 al. 3 Legea nr. 290/2003, acesta fiind respinsă prin Decizia nr. 258/09.07.2013 a pârâtei Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, Serviciul pentru aplicarea legii menționate, cu motivarea că, în primul rând, nu a făcut dovada refugiului autorilor săi și, în al doilea rând, nu a prezentat documentele necesare prin care să-și dovedească pretențiile.

Reclamantele Ț______ E____ și B______ L____ sunt nepoatele defuncților Landskron Gustav T______ și M____.

Din căsătoria defuncților menționați s-a născut numita E____ ( născută la data de 15.05.1896 ) care s-a căsătorit cu numitul C_______ A____ ( născut la data de 21.08.1895 ) la data de 5.02.1923.

La data de 17.06.1941, C_______ A____ și E____, precum și copii lor: Epaminonda, A____ și L____ erau refugiați din Cernăuți și repatriați în România la Rădăuți prin Germania ( fila 55 dosar ), iar, la data de 10.01.1944, li s-a refuzat _________________________________ din Cernăuți ( fila 138 dosar ).

Potrivit art. 1 alin. 1 din H.G. nr. 1.120 /2006, ” Beneficiază de măsurile reparatorii prevăzute de Legea nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensații cetățenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reținute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul H____, ca urmare a stării de război și a aplicării Tratatului de P___ între România și Puterile Aliate și Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, cu modificările și completările ulterioare, cetățenii români deposedați ca urmare a părăsirii forțate a Basarabiei, Bucovinei de Nord și a Ținutului H____, precum și ca urmare a celui de-al II-lea Război Mondial și a aplicării Tratatului de P___ între România și Puterile Aliate și Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, precum și moștenitorii legali, până la gradul al IV-lea inclusiv, și moștenitorii testamentari ai persoanelor îndreptățite.”, iar, conform art. 2 alin. 4 și 5 din aceeași hotărâre, cererile trebuie să fie însoțite de acte doveditoare certificate de autorități, iar,în situația imposibilității dovedite de a procura aceste acte, cererea se completează cu declarația autentică a petentului, însoțită de declarațiile a cel puțin 2 martori, de asemenea autentificate, imposibilitatea de a procura înscrisuri se dovedește prin demersurile efectuate pentru a intra în posesia acestor acte, depunându-se la dosar copii ale corespondenței purtate cu diferite instituții din România, Ucraina și Republica M______, abilitate să producă aceste documente (adeverințe sau certificate de arhivă), precum și traducerea acestora, după caz.

În speța de față, reclamantele fac dovada corespondenței cu Arhiva de Stat din Regiunea Cernăuți ( fila 129 dosar ), Consulatul General al României la Cernăuți( fila 145- 149), Ambasada României în Federația Rusă ( filele 150 -154 ), Arhivele Politicii Externe ale Federației R___ în Moscova ( filele 155-159 ), Primăria orașului Grunau, Austria ( filele 171-173).

De asemenea, sunt depuse la dosar, în copie, declarații autentice ale autoarelor cererii inițiale B______ L____ și C_______ Epaminonda ( fila 65-68 și 76,77 dosar ) și ale două martore Olesksiuk I______ și Terlebauca Z______ (filele 78,79 dosar ) . La dosar sunt depuse și extrase de carte funciară ( filele 80-83, 139-141), planșe fotografice ( filele 93-97, 143-144 ), adeverință de arhivă ( filele 129-130 ).

Dreptul de proprietate al defuncților Landskron Gustav T______ și M____ asupra următoarelor bunuri imobile:

1. suprafață totală de teren de 0,50 ha situată în orașul Cernăuți, ___________________ ;

2. casă situată în orașul Cernăuți, ___________________, cu trei încăperi (o cameră, o bucătărie și un hol);

3. casă situată în orașul Cernăuți, ___________________, cu patru încăperi (două camere, o cămară și un hol);

4. casă situată în centrul orașului Cernăuți, ___________________, cu douăzeci și cinci încăperi (optsprezece camere, o spălătorie, două holuri și 4 WC-uri);

5. un șopron pentru lemne, rezultă din extrasele de carte funciară ( filele 80-83, 139-141),

și adeverință de arhivă ( filele 129-130 ). Configurația imobilelor menționate, rezultă din declarațiile autoarelor cererii inițiale B______ L____ și C_______ Epaminonda ( fila 65-68 și 76,77 dosar ) și ale celor două martore Olesksiuk I______ și Terlebauca Z______ (filele 78,79 dosar , precum și din planșele fotografice ( filele 93-97, 143-144 ).

Calitatea de refugiat, rezultă din certificatul nr.10.605 din 05.09.1941 eliberat de Poliția orașului Rădăuți ( fila 55 dosar ), potrivit căreia, la data de 17.06.1941, fiica defuncților Landskron Gustav T______ și M____ , numita E____ căsătorită cu numitul C_______ A____, precum și copii lor: Epaminonda, A____ și L____ erau refugiați din Cernăuți și repatriați în România la Rădăuți prin Germania , iar, la data de 10.01.1944, li s-a refuzat _________________________________ din Cernăuți ( fila 138 dosar ).

Față de aceste considerente, instanța apreciază că acțiunea reclamantelor este întemeiată în , motiv pentru care va admite contestația, va anula decizia contestată menționată și va dispune să se acorde reclamantelor despăgubirile, compensațiile și celelalte măsuri reparatorii prevăzute de Legea nr.290/2003 pentru bunurile imobile deținute de autorii acestuia la data refugiului în localitatea Cernăuți, Ucraina, și anume:

1.suprafață totală de teren de 0,50 ha situată în orașul Cernăuți, ___________________ ;

2.casă situată în orașul Cernăuți, ___________________, cu trei încăperi (o cameră, o bucătărie și un hol);

3.casă situată în orașul Cernăuți, ___________________, cu patru încăperi (două camere, o cămară și un hol);

4.casă situată în centrul orașului Cernăuți, ___________________, cu douăzeci și cinci încăperi (optsprezece camere, o spălătorie, două holuri și 4 WC-uri);

5. un șopron pentru lemne

Pentru aceste motive,

În numele legii,

H O T Ă R Ă Ș T E:

Admite acțiunea având ca obiect „ anulare act administrativ” formulată de reclamantele Ț______ E____, domiciliată în municipiul Iași, ______________________, nr. 22, _____________, _____________, județul Iași și B______ L____, domiciliată în municipiul Rădăuți, ______________. 63, județul Suceava în contradictoriu cu pârâta A__________ Națională pentru Restituirea Proprietăților București, cu sediul în sector 1, Calea Floreasca, nr. 202.

Obligă pârâta ANRP București să acorde reclamantelor despăgubiri sau compensații pentru bunurile ce au fost deținute de autorii acestora Landskron Gustav T______ și M____ în localitatea Cernăuți, Ucraina, și anume:

1.suprafață totală de teren de 0,50 ha situată în orașul Cernăuți, ___________________ ;

2. casă situată în orașul Cernăuți, ___________________, cu trei încăperi (o cameră, o bucătărie și un hol);

3. casă situată în orașul Cernăuți, ___________________, cu patru încăperi (două camere, o cămară și un hol);

4. casă situată în centrul orașului Cernăuți, ___________________, cu douăzeci și cinci încăperi (optsprezece camere, o spălătorie, două holuri și 4 WC-uri);

5. un șopron pentru lemne.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, azi 30 octombrie 2014.

Președinte, Grefier,

Red. B.I.D.

Tehnored. L.N.

Ex. 5//22..01.2015