Dosar nr. XXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

C_____ DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A VIII-A C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

SENTINȚA CIVILĂ NR. 3441

Ședința publică de la data de 14.12.2015

Completul constituit din:

PREȘEDINTE - M_____ M_____ P______

GREFIER - P________ C_____

Pe rol soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulate de reclamantul M____ C______ D____ în contradictoriu cu pârâtele C_____ DE C______ și _________________________, având ca obiect „anulare act administrativ – raportul de control nr. xxxxxx/17.12.2014”.

Dezbaterile contradictorii ale părților au avut loc în ședința publică de la 14.12.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta sentință, când C_____, având nevoie de timp pentru a delibera dar și pentru a da posibilitatea părților să formuleze concluzii scrise, a amânat pronunțarea la data de 21.12.2015, când în aceeași compunere a hotărât următoarele:

C U R T E A,

Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr. XXXXXXXXXXX la data de 01.09.2015, reclamantul M____ C______ D____ a solicitat în contradictoriu cu pârâtele C_____ de C______ a României și S.C. P.E.E.H. H_____________ S.A. anularea în parte, în ceea ce privește constatările fata de activitatea sa, a Raportului de Control al Curții de C______ nr. 133.129 din data de 17 decembrie 2014 privind S.C. P.E.E.H. H_____________ S.A. și a Deciziei Curții de C______ nr. 4 din data de 19 ianuarie 2015.

În motivare, în referire la legitimarea procesuală activă, reclamantul a învederat următoarele aspecte:

Reclamantul, având in vedere referirile din cadrul raportului si deciziei la modalitatea pretins vatamatoare in care și-a îndeplinit atribuțiile de director general al H_____________, in lipsa acordării de catre echipa de control a dreptului de a-și prezenta in mod efectiv punctul de vedere privind elementele care i se imputau si considerând ca drepturile si interesele sale legitime au fost prejudiciate prin emiterea Raportului, are calitatea de persoana vătămată - in sensul definit la art. 2 alin. (1) lit. (a) coroborat cu art. 1 alin. (2) din Legea nr. 554/2004.

Astfel, reclamantul are un puternic interes legitim de a contesta raportul si decizia, aceste acte administrative vizând activitatea H_____________ __________________ care a deținut funcția de director general in cadrul acestei entități, fiind direct răspunzător pentru rezultatele activității pe care a condus-o.

În mod evident, entitatea controlata, H_____________, aflata in procedura de reorganizare nu a utilizat, prin administratorul special si/ sau administratorul judiciar, dreptul conferit de Regulamentul Curții de C______ de a contesta decizia prin care s-au dispus masuri de stabilire a întinderii prejudiciului si de recuperare, in masura in care au fost identificate terte persoane pretins vinovate pentru abaterea de la legalitate si regularitate.

În continuare, reclamantul a susținut aspecte în sensul caracterului nelegal al raportului si a deciziei Curții de C______.

La data de 25.09.2015 pârâta S.P.E.E.H. H_____________ S.A. a formulat întâmpinare prin care a invocat excepțiile lipsei de interes și a lipsei calității procesuale pasive, iar pe fond a solicitat respingerea acțiunii reclamantului.

Asupra excepției lipsei de interes a petentului M____ C______ D____, pârâta a învederat următoarele:

Avand in vedere ca raportul Curții de C______ a Romaniei ce face obiectul prezentei contestatii viza in mod direct SPEEH Hidroeoectrica SA, entitate aflata in procedura reorganizarii si care nu a inteles sa conteste raportul si decizia Curții de C______ prin care au fost dispuse masuri privind intinderea prejudiciului si modul de recuperare, pârâta nu intelege interesul manifestat de reclamant in conditiile in care H_____________ SA a promovat actiuni la instanta la recomandarea Curții de Coturi de recuperare a prejudiciului inregistrat, in contradictoriu cu traderii de energie pentru contractele vizate in controlul Curții de C______.

Interesul manifestat de reclamant nu intruneste cumulativ conditiile sa fie un interes determinat, legitim, personal, nascut si actual, intrucat controlul Curții de C______ a vizat societatea H_____________ SA, singura care era indreptatita sa conteste raportul si decizia si care ar fi putut manifesta un interes in cauza.

Pe plan juridic, interesul de a actiona in justitie apare ca fiind determinat de incalcarea, violarea, negarea unui drept, sau de starea sa de incertitudine, infatisandu-se ca o nevoie de a actiona catre atingerea unui scop ori realizarea unui folos care poate consta in inlaturarea incalcarii, obligarea unor persoane la a recunoaste un drept, acoperirea unei pagube, refacerea unui act procesual, anularea lui etc. Acceptia data, asadar, in literatura juridica, notiunii de interes realizeaza o deplasare a sensului sau catre scopul, finalitatea urmarita, desi mai degraba interesul trebuie privit ca reprezentarea constienta a nevoii de a actiona, ca stimul catre atingerea unui rezultat, folos.

F___ de cele mai sus mentionate, pârâta a solicitat respingerea actiunii ca fiind introdusa de o persoana lipsita de interes.

Asupra excepției lipsei calitatii procesuale pasive, pârâta a arătat următoarele:

Determinarea calitatii procesuale a partilor, problema cu multiple implicatii pe plan procesual poarta in stiinta dreptului procesual-civil denumirea de legitimare procesuala (legitima-tio ad causam). Numai acea persoana care are calitate procesuala va putea fi in proces, exercitand actiunea civila. A determina calitatea juridica procesuala inseamna a identifica persoana careia legea ii acorda dreptul la actiune in sens activ - legitimare activa, cat si persoana impotriva careia actiunea se indreapta - legitimare pasiva.

Atunci cand vorbim de calitate procesuala si ne intrebam cine trebuie sa aiba o astfel de calitate, ne gandim la partea din proces, calitatea procesuala fiind deci una din conditiile necesare pentru ca o persoana sa fie parte in procesul civil, iar cand ne intrebam care este continutul acestei notiuni, ne gandim la actiune, caci cel care este parte si are aceasta calitate poate sa exercite actiunea civila.

Privita din perspectiva procesuala, calitatea de parte in proces a mai fost definita in literatura juridica ca fiind „indreptatita, respectiv obligatia legala a unei persoane de a figura _____________________ in calitate de parte”. În primul rand, daca, calitatea procesuala consta in justificarea de catre reclamant a dreptului si obligatiei unei persoane de a participa ca parte in proces, prin imprejurari de fapt si de drept exspuse in cererea de chemare in judecata, insemna ca, de fapt, calitatea procesuala o are oricine si numai de el depinde daca si-o asuma ______________________, prin afirmarea faptului ca i s-a incalcat un drept de catre parat.

Or, in prezenta cauza introducerea H_____________ SA in calitate de parata nu se justifica motivat de faptul ca aceasta nu i-a incalcat niciun drept petentului, ba mai mult actiunile formulate la recomandarea Curții de C______ in vederea recupararii prejudiciului inregistrat la H_____________ SA nu au fost indreptate impotriva acestuia ci impotriva contractantilor, beneficiarii acelor contracte bilaterale de vanzare de energie.

In opinia pârâtei, imprejurarile de fapt si de drept pe care reclamantul le afirma in cererea de chemare in judecata si care ar constitui continutul calitatii procesuale, sunt numai ipotetice, caci instanta de judecata urmeaza sa stabileasca, continutul rationamentului, calitatea procesuala reprezinta ceva ipotetic, care poate sa existe sau nu, imprejurare care nicidecum nu se poate stabili la inceputul procesului, cum ar fi firesc, daca este considerata o conditie pentru a participa ca parte in proces.

F___ de aceste aspecte, actiunea judiciara de fata intreptata impotriva Curții de C______ a României si impotriva H_____________ SA, este indreptata impotriva unei persoane fara calitate procesual pasiva avand in vedere ca nu exista identitatea ceruta de art. 37 NCPC dintre pârâtă si raportul juridic litigios dedus judecatii.

In raport cu aceasta situatie, pârâta a solicitat admiterea exceptiei lipsei calitatii procesual pasive a H_____________ SA si respingerea cererii de chemare in judecata ca fiind introdusa impotriva unei persoane fara calitate procesuala - pasiva.

La data de 28.10.2015 reclamantul a depus la dosar răspuns la întâmpinare prin care a combătut punctual apărările pârâtei.

Astfel, în referire la excepția lipsei de interes:

Reclamantul a detinut calitatea de Director General al H_____________ in perioada 15.07.xxxxxxxxxxxxx11. In perioada referita, inclusiv ca urmare a unui management profitabil organizat de reclamantul, H_____________ a inregistrat sume importante atat la nivelul cifrei de afaceri, cat si al profitului. Astfel, in anul 2009, cifra de afaceri se ridica la suma de 2.xxxxxxxxxxx lei si profitul la 65.508.042 lei, in timp ce in anul 2010, H_____________ avea o cifra de afaceri de 3.xxxxxxxxxxx lei si un profit de xxxxxxxxxxx lei.

Or, in conditiile in care activitatea financiara si economica a H_____________ a inregistrat cote pozitive neatinse pana la nivelul anilor 2009-2010, afirmatiile cuprinse in raport si in decizie sunt de natura a-i afecta imaginea profesionala, reputatia si probitatea.

Interesul, una din conditiile de exercitiu ale actiunii civile, este folosul practic pe care o parte il urmareste prin declansarea procedurii judiciare, iar acesta trebuie sa fie legitim, nascut, direct si actual. Interesul reclamantului in anularea raportului si a deciziei in ceea ce priveste constatarile fata de activitatea reclamantului intruneste toate conditiile referite. Anularea actelor administrative atacate reprezinta singura modalitate de inlaturare a prejudiciului de imagine suferit de reclamantul, dar si de eliminare a fundamentului juridic pentru initierea unor eventuale actiuni in justitie impotriva reclamantului de catre H_____________.

Reclamantul are un puternic interes legitim de a contesta raportul si decizia, aceste acte administrative vizand activitatea H_____________ __________________ care am detinut functia de director general in cadrul acestei entitati, fiind direct raspunzator pentru rezultatele activitatii pe care a condus-o.

În data de 12 decembrie 2014 (o zi de vineri) i-a fost comunicata nota de relatii inregistrata la H_____________ sub nr. xxxxxx-1/10 decembrie 2014, prin care i se cereau explicatii cu privire la un numar de 17 acte juridice incheiate de H_____________ in cursul mandatului său. Termenul in care trebuia sa raspundă solicitarilor era luni, 15 decembrie 2014, ora 12.00.

Astfel, in lipsa unui termen rezonabil in care sa formuleze un raspuns la nota de relatii, raportul apare ca fiind elaborat si emis cu incalcarea dreptului său fundamental la aparare.

Este, astfel, evident interesul reclamantului legitim, nascut, direct si actual in a solicita anularea raportului si a deciziei, care au fost emise cu incalcarea dreptului reclamantului de a iși exprima punctul de vedere si care statueaza, in mod incontestabil de catre reclamantul, asa cum pretinde H_____________, "consecintele economico-finandare ale abaterii de la legalitate si regularitate" constand in "nerealizarea de venituri in suma estimata de xxxxxxxxxxx lei" si ,,persoanele cu atributii in domeniul in care s-a constatat eroarea/ abaterea".

Pe cale de consecința, reclamantul a solicitat respingerea exceptiei lipsei de interes a reclamantului in promovarea cererii de chemare in judecata ca neintemeiata.

Asupra excepției lipsei calitatii procesuale pasive a H_____________:

În cuprinsul raportului, C_____ de C______ a Romaniei a identificat pretinse erori si/sau abateri ale reclamantului de la legalitate si regularitate in activitatea desfasurata in calitate de Director General al H_____________.

Raportul si decizia au fost emise de C_____ de C______ a Romaniei in urma actiunii ,,situatia, evolutia si modul de administrare a patrimoniului public si privat al statului precum si legalitatea realizarii veniturilor si eflctuarii cheltuielilor pe perioada 01.01.xxxxxxxxxxxxx12" efectuata in anul 2014 de reprezentantii Curții de C______ a Romaniei la H_____________.

Avand in vedere aceasta situatie de fapt si dispozitiile art. 161 din Legea nr. 554/xxxxx, a chemat in judecata atat emitentul actelor administrative cu caracter individual contestate, cat si tertul beneficiar al acestor acte.

In jurisprudenta se apreciaza ca "in materie contencioasa, cand raportul juridic dedus judecatii o impune, judecatorul va pune in discutia partilor necesitatea introducerii in cauza a altor persoane. Daca niciuna dintre parti nu solicita introducerea in cauza a tertului, iar judecatorul apreciaza ca pricina nu poate fi solutionata fara partidparea tertului, va respinge cererea, fara a se pronunta pe fond. (...) Dreptul comun procedural prevede, cu respectarea principiului contradictorialitatii si cel al disponibilitatii, ca judecatorul este abilitat sa puna in discutie necesitatea introducerii in cauza a altor persoane, in functie de specificul raportului juridic dedus judecatii. In acest sens, legea procesuala lasa posibilitatea legala ca orice parte sa introduca in proces persoanele respective, iar in masura in care nu se va proceda in acest sens, judecatorul va respinge cererea, fara a solutiona fondul cauzei (in practica se respinge cererea ca inadmisibila). Aceeasi imprejurare este reglementata de dispozițiile art. 161 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ si, deci, exista aceeasi ratiune pentru a sanctiona pe teren procedural refuzul partii de a se conforma conduitei impuse de instanta”.

A solicitat reclamantul, avand in vedere cele mai sus aratate, respingerea exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive a H_____________ ca neintemeiata.

Prin același act de procedură, în raport de apărările formulate prin întâmpinare, reclamantul a invocat excepția de nelegalitate a prevederilor art. 101, 103, 105 si 204 din Regulamentul privind organizarea si desfasurarea activitatilor specifice Curții de C______, precum si valorificarea actelor rezultate din aceste activitati din 29 mai 2014 publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr, 547 din 24 iulie 2014 (denumit in cele ce urmeaza "Regulamentul Curții de C______") aprobat prin Hotararea nr. 155/2014 a Curții de C______ a Romaniei.

Ulterior prezentării criticilor de nelegalitate pe fond, reclamantul a arătat că își întemeiază excepția pe dispozițiile art. 4 din Legea nr. 554/2004, apreciind îndeplinite condițiile de admisibilitate, respectiv:

In primul rand, exceptia de nelegalitate trebuie sa se refere la verificarea legalitatii unui act administrativ, caracter pe care Regulamentul Curții de C______ il are.

De asemenea, potrivit legii, exceptia trebuie sa aiba in vedere ca obiect un act administrativ cu caracter individual. Plenul Judecatorilor Sectiei de contencios administrativ si fiscal a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, intrunit la 29 august 2008, a adoptat solutia de principiu si de unificare a practicii judiciare potrivit careia este admisibila exceptia de nelegalitate cu privire la actele administrative unilaterale cu caracter normativ in temeiul art. 4 din Legea nr. 544/2004, asa cum a fost ea modificata prin Legea nr. 262/2007. In speta, Regulamentul Curții de C______ este un act administrativ unilateral care provine de la o autoritate publica emis in regim de putere publica, in vederea organizarii executarii unui text de lege unilateral si are incidenta asupra raporturilor juridice legate de organizarea si desfasurarea activitatilor specifice Curții de C______, precum si valorificarea actelor rezultate din aceste activitati.

O alta conditie pentru admisibilitate a exceptiei de nelegalitate este aceea a existentei unui proces pe rolul instantei judecatoresti, fie civil, fie penal, fie comercial etc., indiferent in ce faza se afla acesta, fond, apel, recurs sau _________________________ de atac. In prezenta speta, exista un dosar pe rol, inregistrat pe rolul Curții de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal sub nr. XXXXXXXXXXX, avand ca obiect anularea unui raport si a unei decizii emise de C_____ de C______ a Romaniei in baza Regulamentului Curții de C______.

O ultima conditie ar fi ca de actul administrativ care face obiectul exceptiei de nelegalitate sa depinda solutionarea litigiului in fond. In mod evident, eventuala constatare a nelegalitatii actului administrativ in discutie, respectiv art. 101, 103, 105 si 204 din Regulamentul Curții de C______, ar putea avea finalitatea urmarita de Reclamantul pe fondul cererii de chemare in judecata care face obiectul prezentului dosar.

Toate cele patru conditii mai sus mentionate sunt indeplinite in speta de fata, ceea ce face admisibila exceptia de nelegalitate a art. 101, 103, 105 si 204 din Regulamentul Curții de C______.

La data de 11.12.2015 pârâta C_____ de C______ a depus la dosar note scrise prin care a solicitat respingerea ca inadmisibilă a excepției de nelegalitate, în raport de prevederile art. 4 alin. 4 din Legea nr. 554/2004, pentru considerentul că actul vizat de respectiva excepție are caracter normativ.

Prin același înscris, pârâta a solicitat respingerea cererii în anularea Deciziei nr. 4/2015 și a Raportului de control nr. 133.129/17.12.2014, pe cale de excepție, ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă, în raport de dispozițiile pct. 227 din RODAS coroborate cu art. 1 alin. 1-2 din Legea nr. 554/2004, iar în subsidiar, ca fiind lipsită de interes, reclamantul nefiind vătămat în drepturile sau interesele legitime prin actele atacate, în înțelesul dispozițiilor art. 2 alin. 1 lit. a și p din Legea nr. 554/2004.

Referitor la fondul cauzei, pârâta a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

La aceeași dată, pârâta C_____ de C______ a depus la dosar și întâmpinare prin care a formulat în esență aceleași apărări, respectiv a invocat excepțiile lipsei calității procesuale active și a lipsei de interes, iar pe fond a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

Aspecte procesuale

La termenul de judecată acordat în cauză, 14.12.2015, reclamantul a solicitat prin reprezentant constatarea decăderii pârâtei C_____ de C______ din dreptul de a propune probe și de a invoca excepții, în afara celor de ordine publică, pentru considerentul neformulării întâmpinării în termen, solicitare încuviințată de instanță, conform aspectelor consemnate în încheierea de amânare a pronunțării, ce face corp compun cu prezenta sentință.

Părțile au depus la dosar acte, inclusiv documentația ce a stat la baza emiterii actelor contestate.

La data de 21.12.2015, în contextul amânării pronunțării, reclamantul a depus la dosar note scrise prin care a solicitat respingerea excepțiilor invocate de pârâte și admiterea excepției de nelegalitate invocată.

Analizând actele dosarului, C_____ constată următoarele:

O precizare prealabilă se impune:

Astfel, la termenul de judecată din 14.12.2015, instanța a constatat decăderea pârâtei C_____ de C______ din dreptul de a propune probe și de a invoca excepții, în afara celor de ordine publică, pentru considerentul neformulării întâmpinării în termen (art. 208 C.pr.civ.).

Cu toate acestea însă, excepțiile invocate de această pârâtă prin întâmpinarea depusă tardiv și prin concluzii scrise, a inadmisibilității excepției de nelegalitate, a lipsei calității procesuale active și a lipsei de interes, vor fi analizate în cauză întrucât, deoarece vizează condițiile generale pentru exercitarea dreptului la acțiune sau pentru formularea unei alte cereri, sunt excepții de ordine publică.

Asupra excepției inadmisibilității excepției de nelegalitate invocată de pârâta C_____ de C______

Reclamantul a invocat excepția de nelegalitate a prevederilor art. 101, 103, 105 si 204 din Hotărârea nr. 155 din 29 mai 2014 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea și desfășurarea activităților specifice Curții de C______, precum și valorificarea actelor rezultate din aceste activități, în temeiul dispozițiilor art. 4 din Legea nr. 554/2004.

Actul criticat pentru nelegalitate este un act administrativ cu caracter normativ, calificare reținută de prezenta instanță din perspectiva reglementărilor cu caracter general, impersonale, care produc efecte erga omnes, pe care acesta le cuprinde.

Ambele părți admit că actul are caracter normativ, calificarea nu face obiect al unei controverse.

Reținând aceste aspecte, C_____ apreciază ca fiind întemeiată apărarea formulată de pârâta C_____ de C______, referitoare la inadmisibilitatea invocării excepției de nelegalitate în cazul unui act administrativ cu caracter normativ.

În acest sens, potrivit dispozițiilor art. 4 alin. 1 și 4 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ:

„Legalitatea unui act administrativ cu caracter individual, indiferent de data emiterii acestuia, poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces, pe cale de excepție, din oficiu sau la cererea părții interesate.

...

„Actele administrative cu caracter normativ nu pot forma obiect al excepției de nelegalitate. Controlul judecătoresc al actelor administrative cu caracter normativ se exercită de către instanța de contencios administrativ în cadrul acțiunii în anulare, în condițiile prevăzute de prezenta lege”.

Conform textelor de lege evocate, numai actele administrative cu caracter individual pot face obiect al excepției de nelegalitate, restricție explicabilă prin aceea că actele administrative cu caracter normativ pot fi contestate oricând în contencios administrativ pe cale de acțiune (art. 7 alin. 1¹ din Legea nr. 554/2004).

Susținerile reclamantului în sensul admisibilității excepției, raportat la soluția de principiu adoptată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Plenul judecătorilor Secției de contencios administrativ și fiscal din data de 29.08.2008, prin care s-a statuat asupra admisibilității excepției de nelegalitate cu privire la actele administrative unilaterale cu caracter normativ, nu pot fi primite întrucât Legea nr. 554/2004 a fost modificată, în sensul redat, prin Legea nr. 76/2012 (art. 54 pct. 1).

Or, în măsura în care textul art. 4 alin. 1 este în esență același, cel analizat de Înalta Curte la momentul pronunțării soluției de principiu, și cel adoptat în contextul modificării Legii contenciosului administrativ printr-un act normativ ulterior, Legea nr. 76/2012, este evidență voința legiuitorului de a interzice expres posibilitatea contestării actelor administrative cu caracter normativ pe calea excepției de nelegalitate.

Soluția se impune inclusiv în considerarea faptului că o nouă interpretare nu a fost dată de Înalta Curte, astfel că dispoziția adoptată de legiuitor este obligatorie în cadrul prezentului litigiu.

În consecință, C_____ va admite excepția inadmisibilității invocată de pârâta C_____ de C______ și va respinge, în consecință, excepția de nelegalitate invocată de reclamant ca inadmisibilă.

Asupra excepției lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta S.C. P___ H_____________ S.A.

Potrivit dispozițiilor art. 16¹ din Legea nr. 554/2004:

„Instanța de contencios administrativ poate introduce în cauză, la cerere, organismele sociale interesate sau poate pune în discuție, din oficiu, necesitatea introducerii în cauză a acestora, precum și a altor subiecte de drept”.

Totodată, potrivit dispozițiilor art. 78 alin. 2 C.pr.civ.:

„În materie contencioasă, când raportul juridic dedus judecății o impune, judecătorul va pune în discuția părților necesitatea introducerii în cauză a altor persoane. Dacă niciuna dintre părți nu solicită introducerea în cauză a terțului, iar judecătorul apreciază că pricina nu poate fi soluționată fără participarea terțului, va respinge cererea, fără a se pronunța pe fond”.

Este adevărat că în cauza reprezentând acțiune în contencios administrativ calitate procesuală pasivă are în primul rând emitentul actului contestat, în speță C_____ de C______, prima parte care și interesul a susține în instanță caracterul legal și temeinic al actului administrativ contestat, obținând astfel respingerea pretențiilor reclamantului.

Cu toate acestea, trebuie admis deopotrivă că și beneficiarul actului administrativ contestat trebuie să ia cunoștință de litigiul în care se pune în discuție respectivul act, respectiv pârâta S.C. P___ H_____________ S.A., entitatea controlată de pârâta C_____ de C______ și în sarcina căreia au fost stabilite o ________ măsuri pentru _______________________________>

Astfel, și această instituție care calitate procesuală pasivă în primul rând în calitate de beneficiar al actului contestat (de un terț), fiind subiect de drept interesat în sensul normelor legale mai sus redate (art. 16¹ din Legea nr. 554/2004 și art. 78 alin. 2 C.pr.civ.).

Deopotrivă, instituția trebuie să stea în cauză și pentru opozabilitatea hotărârii, aspect ce prezintă interes atât pentru reclamant cât și pentru entitatea pârâtă, mai ales în contextul pronunțării unei hotărâri de admitere a acțiunii și de anulare fie și în parte a raportului și deciziei Curții de C______.

Pentru aceste considerente, reținând și împrejurarea că reclamantul a justificat de o manieră corespunzătoare calitatea procesuală a acestui pârât, reținând și prevederile art. 36 C.pr.civ. referitoare la calitatea procesuală (ce rezultă din identitatea dintre părți și subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecății), C_____ va respinge excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta S.C. P___ H_____________ S.A. ca neîntemeiată.

Asupra excepției lipsei de interes invocată de pârâte

Conform dispozițiilor art. 32 alin. 1 C.pr.civ. privind condițiile de exercitare a acțiunii civile:

„(1) Orice cerere poate fi formulată și susținută numai dacă autorul acesteia:

a) are capacitate procesuală, în condițiile legii;

b) are calitate procesuală;

c) formulează o pretenție;

d) justifică un interes”.

Deopotrivă, conform art. 33 din același act normativ (privind interesul de a acționa):

„Interesul trebuie să fie determinat, legitim, personal, născut și actual. Cu toate acestea, chiar dacă interesul nu este născut și actual, se poate formula o cerere cu scopul de a preveni încălcarea unui drept subiectiv amenințat sau pentru a preîntâmpina producerea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara”.

Potrivit dispozițiilor art. 1 alin. 1 din Legea nr. 554/2004:

„Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat, cât și public”.

Potrivit dispozițiilor art. 2 alin. 1 lit. a, c și p din Legea nr. 554/2004

„a) persoană vătămată - orice persoană titulară a unui drept ori a unui interes legitim, vătămată de o autoritate publică printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri; în sensul prezentei legi, sunt asimilate persoanei vătămate și grupul de persoane fizice, fără personalitate juridică, titular al unor drepturi subiective sau interese legitime private, precum și organismele sociale care invocă vătămarea prin actul administrativ atacat fie a unui interes legitim public, fie a drepturilor și intereselor legitime ale unor persoane fizice determinate;

…

c) act administrativ - actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naștere, modifică sau stinge raporturi juridice; sunt asimilate actelor administrative, în sensul prezentei legi, și contractele încheiate de autoritățile publice care au ca obiect punerea în valoare a bunurilor proprietate publică, executarea lucrărilor de interes public, prestarea serviciilor publice, achizițiile publice; prin legi speciale pot fi prevăzute și alte categorii de contracte administrative supuse competenței instanțelor de contencios administrativ;

…

p) interes legitim privat - posibilitatea de a pretinde o anumită conduită, în considerarea realizării unui drept subiectiv viitor și previzibil, prefigurat”.

În raport de aceste prevederi, C_____ apreciază că reclamantul M____ C______ D____ nu are interesul actual de a contesta decizia și raportul emise de C_____ de C______ în urma verificărilor și controlului exercitate asupra S.C. P___ H_____________ S.A., iar aceasta indiferent de statuările organului de control, respectiv în sensul că s-ar fi stabilit că reclamantul ar fi persoană responsabilă pentru o parte din aspectele constatate și/sau pentru o anumită parte din perioada verificată.

Pornind de la definiția legală dată conceptului de act administrativ (art. 2 alin. 1 lit. c din Legea nr. 554/2004), C_____ constată că actele încheiate în cauză privind pe pârâta S.C. P___ H_____________ S.A. sunt executorii numai în ceea ce privește această entitate, în măsura în care acestea au devenit definitive prin necontestare.

Actele nu sunt însă executorii în ceea ce privește pe reclamantul M____ C______ D____, întrucât acestea nu dau naștere, nu modifică și nu sting raporturi juridice, deci nu produc efecte juridice față de acesta, prin aceea că nu cuprind măsuri ce trebuie aduse la îndeplinire de către reclamant.

C_____ subliniază că, prin admiterea excepției lipsei de interes a prezentei acțiuni, nu este negat sau suprimat accesul liber la justiție al reclamantului, ca persoană care se consideră vătămată prin constatările și măsurile dispuse de C_____ de C______ prin Raportul nr. xxxxxx/17.12.2014 și respectiv prin Decizia nr. 4/19.01.2015, având posibilitatea contestării acestor acte în litigiul eventual declanșat pentru a antrena răspunderea reclamantului, pe cale excepției de nelegalitate.

În acest moment, interesul reclamantului de a acționa nu este determinat, născut și actual (în sensul art. 33 C.pr.civ.), iar un interes de principiu (pentru a preîntâmpina un litigiu împotriva sa eventual promovat de către entitatea verificată în raport de statuările Curții de C______ în sensul că reclamantul ar fi persoană responsabilă) ori un interes moral (este afectată imaginea reclamantului prin constatările și concluziile Curții de C______) nu poate fi apărat pe calea acțiunii judecătorești.

Deopotrivă, nu este îndeplinită nici ipoteza prevăzută de teza a II-a a art. 33 C.pr.civ., în conformitate cu care „Cu toate acestea, chiar dacă interesul nu este născut și actual, se poate formula o cerere cu scopul de a preveni încălcarea unui drept subiectiv amenințat sau pentru a preîntâmpina producerea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara”.

C_____ observă că nu s-a invocat și dovedit urgența de a acționa și nici prejudiciul la care partea s-ar expune prin neformularea prezentului demers judiciar.

Pentru aceste considerente, reținând în esență lipsa caracterului executoriu al actelor în ceea ce îl privește pe reclamant, dar și dreptul acestuia de a acționa odată ce interesul devine actual (contestând actele pe calea excepției de nelegalitate ori chiar și pe cale de acțiune, dacă se mai află în termenul prevăzut de lege pentru aceasta), astfel că reclamantul nu este vătămat într-un drept sau interes legitim, nefiind deci persoană vătămată în sensul art. 1 alin. 1 și art. 2 alin. 1 lit. a din Legea contenciosului administrativ, C_____ va admite excepția lipsei interesului invocată de pârâte și va respinge, în consecință, acțiunea ca lipsită de interes.

O ultimă precizare se impune:

Excepția lipsei calității procesuale active, deopotrivă invocată în cauză, nu se va mai analiza, față de soluția dată excepției lipsei de interes, de admitere, dar și față de prevederile art. 248 alin. 1 C.pr.civ. privind ordinea de soluționare a excepțiilor.

Instanța a reținut caracterul subsidiar al excepției lipsei calității procesuale active întrucât în contencios administrativ calitate procesuală activă are persoana vătămată într-un drept sau interes legitim și care, deci, are interesul de a acționa.

Persoana care are interes a acționa are implicit calitate procesuală activă, ca regulă.

Cele două noțiuni se presupun deci una pe cealaltă.

Astfel, pentru a determina dacă o persoană are calitate activă, instanța trebuie să stabilească dacă aceasta are interes a acționa.

Prin urmare, s-a apreciat că are prioritate în soluționare excepția lipsei de interes care, prin admitere, a lăsat nesoluționată excepția lipsei calității procesuale active.

Pentru aceste motive,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂȘTE:

Admite excepția inadmisibilității invocată de pârâta C_____ de C______ și respinge, în consecință, excepția de nelegalitate invocată de reclamant ca inadmisibilă.

Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta S.C. P___ H_____________ S.A. ca neîntemeiată.

Admite excepția lipsei interesului invocată de pârâte și respinge, în consecință, acțiunea formulată de reclamantul M____ C______ D____ cu domiciliul procesual ales în București, ______________________. 65, _______________ în contradictoriu cu pârâtele C_____ DE C______ cu sediul în București, ___________________. 22-24, sector 1 și S.C. P___ H_____________ S.A. cu sediul în București, ______________________. 15-17, _________________ 1, reprezentată prin administrator judiciar Euro Insol SPRL, ca lipsită de interes.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare, cererea urmând a fi depusă la prezenta instanță, C_____ de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Pronunțată în ședință publică azi, 21.12.2015.

PREȘEDINTE, GREFIER,

M_____ M_____ P______ P________ C_____

Red. M.M.P/5ex.

Data red.: 28.01.2016