R O M Â N I A

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI – SECȚIA A IV CIVILĂ

Dosar nr.XXXXXXXXXXX

DECIZIA CIVILĂ NR.1268R

Ședința publică de la 11 decembrie 2015

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE - R___ P__

JUDECĂTOR - S_____ T____

JUDECĂTOR - D____ F_____-B_______

GREFIER - G_______-M____ V_____

**************

Pe rol soluționarea recursurilor formulate de recurentul-debitor M_________ P_____ – P________ de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și de recurentul-terț poprit Direcția G_______ a Finanțelor Publice a Municipiului București – Activitatea de Trezorerie și Contabilitate Publică – Serviciul Verificarea și Decontarea Cheltuielilor Instituțiilor Publice, împotriva deciziei civile nr.1135A/21.08.2014 pronunțată de Tribunalul București – Secția a IV-a Civilă în dosarul nr.XXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimatul-creditor C_________ I__ M_____, cauza având ca obiect „validare poprire”.

La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;

Curtea având în vedere că ambii recurenți au solicitat prin motivele de recurs judecarea cauzei în lipsă, o reține spre soluționare.

C U R T E A

Asupra cererii de recurs reține următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 4 București la data de 25.01.2013 reclamantul C_________ I__ M_____ a chemat în judecată pe pârâții P________ de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în calitate de debitor și pe terțul poprit Direcția G_______ a Finanțelor Publice a Municipiului București pentru validarea popririi înființate de B.E.J C_______ B_____ M____ asupra sumei de 139.094 de lei, reprezentând salarii restante neacordate potrivit titlului executoriu, sentința civilă nr. 441 din 12.12. 2008 pronunțată de Curtea de Apel București Secția a VII-a Civilă, plus cheltuielile de executare.

Prin sentința civilă nr. 8422 din 22.08.2013 Judecătoria Sectorului 4 București a respins cererea de validare a popririi cu motivarea că, executarea creanțelor constând în drepturi salariale restante este reglementată de OUG nr. 71/2009, iar plata sumelor de bani datorate potrivit titlurilor executorii urmează procedura specială indicată de actul normativ menționat.

Apelul declarat de reclamantul creditor C_________ I__ M_____ împotriva sentinței menționate a fost admis prin decizia civilă nr. 1135 din 21.08.2014 pronunțată de Tribunalul București Secția a IV -a Civilă, iar sentința a fost modificată în sensul admiterii cererii creditorului, astfel cum a fost formulată.

Pentru a pronunța decizia menționată instanța de apel a reținut următoarele:

„Cât privește cele reținute de instanța de fond cu privire la incidența OUG nr. 71/2009 și OG nr. 22/2002, se impun precizări. Instanța care soluționează o cerere de validare a popririi nu s-ar putea substitui instanței care ar soluționa astfel de critici, singurele soluții posibile în cauză fiind fie admiterea cererii de validare a popririi (dacă se constată că adresa de înființare a popririi este legal emisă sub aspectul condițiilor de formă, existența debitului terțului față de debitoare și neconformarea terțului față de măsura indisponibilizării), fie respingerea cererii (dacă unul dintre elementele de mai sus nu este întrunit în cauză), neexistând posibilitatea de a statua asupra legalității actelor de executare premergătoare adresei de înființare a popririi. Or, susținerile referitoare la aplicarea în cauză a dispozițiilor OUG nr. 71/2009 nu pot fi primite, instanța de apel constatând pe această cale că prima instanță a procedat în mod eronat la analiza acestor aspecte. Astfel, aceste susțineri exced controlului efectuat în mod legal de instanța de executare în procedura validării popririi, ele neputând fi valorificate decât pe calea contestației la executare. În concret, faptul că executarea ar fi suspendată de drept prin incidența unui act normativ ar conduce la nulitatea de fond a adresei de înființare a popririi, nulitate pe care instanța de validare a popririi nu o poate constata, nici măcar pe cale indirectă, în considerentele hotărârii de respingere a cererii de validare a popririi. Revenind la incidența dispozițiilor OUG nr. 71/2009, Tribunalul remarcă faptul că aceasta nu poate fi reținută drept temei al apărărilor terțului poprit în ceea ce privește procedura executării silite, pentru că terțul poprit nu este parte în executarea silită și nu poate invoca aspecte care țin de legalitatea acesteia. Prin urmare, sunt lipsite de relevanță aspectele care țin de modul de eșalonare a plăților și de respectarea acestei eșalonări, motiv pentru care nu se impune analizarea acestor aspecte. Nici dispozițiile OG nr. 22/2002 nu pot fi reținute în sprijinul terțului poprit, întrucât acestea vizează un termen de 6 luni acordat instituțiilor debitoare în baza titlurilor executorii puse în executare, nu și față de terții popriți care, reiterând cele de mai sus, nu sunt părți în procedură și nici nu sunt asimilați situației debitorului. Simpla calitate de instituție publică a terțului poprit nu atrage aplicabilitatea dispozițiilor OG nr. 22/2002 față de acesta în cadrul procedurii de față. Prin urmare, se impune admiterea apelului, cu consecința schimbării în tot a sentinței apelate, în sensul admiterii cererii de validare a popririi”.

Împotriva deciziei menționate au declarat recurs debitorul și terțul poprit, M_________ P_____ - P________ de pe lângă ÎCCJ și Direcția G_______ a Finanțelor Publice București, ambele solicitând admiterea recursului cu consecința respingerii apelului pentru interpretarea greșită a legii în condițiile în care, în speță, sunt aplicabile dispozițiile legii speciale de executare, respectiv dispozițiile OUG nr. 71/2009, care au fost respectate, creanța fiind achitată, în tranșele și la termenele prevăzute de lege.

Recursurile sunt fondate și vor fi admise pentru următoarele motive:

Instanța de apel a interpretat greșit dispozițiile legale, deoarece a ignorat principiul specialia generalibus derogant.

Astfel, executarea silită prin poprire reprezintă una dintre modalitățile de executare silită, iar potrivit dispozițiilor legii speciale, respectiv OUG nr. 71/2009, orice procedură de executare silită este suspendată de drept, în cazul creanțelor privind drepturi salariale restante. Suspendarea de drept a oricărei proceduri de executare, pe perioada prevăzută de legea specială, exclude posibilitatea legală a executării potrivit dreptului comun, excludere care privește orice modalitate de executare, inclusiv poprirea. De aceea, în condițiile în care executarea prin poprire este suspendată de drept, nu poate fi aplicată nici procedura privind validarea popririi, considerațiile juridice ale instanței de apel cu privire la valorificarea drepturilor creditorilor prin diferitele proceduri de executare fiind de prisos, inclusiv argumentele cu privire la diferențele juridice dintre contestația la executare și validarea popririi.

De asemenea, din actele depuse la dosar în faza judecării apelului (vezi filele 22 – 23 dosar apel ) rezultă că autoritățile publice debitoare au respectat termenele prevăzute de lege pentru achitarea sumelor de bani restante, provenind din drepturi salariale, iar creditorul a beneficiat de restituirea sumelor de bani datorate de debitor, conform dispozițiilor legii speciale.

Deși Înalta Curte de Casație și Justiție a acordat, prin decizia nr. 1 din 16 11 2012 (de respingere a recursului în interesul legii promovat în această materie), posibilitatea instanțelor de a efectua o analiză nemijlocită și directă de compatibilitate a dispozițiilor Convenției cu situația particulară a fiecărei spețe, pentru a verifica, în concret, păstrarea justului echilibru între interesele statului și cele ale reclamanților, constat că, în speță, reclamantul creditor nu a invocat nici o situație de fapt particulară și specială, situație de fapt care să facă posibilă și necesară o analiză a termenului rezonabil din perspectiva păstrării unui raport just de proporționalitate între drepturile și interesele divergente aflate în discuție judiciară. Astfel, nici un motiv special nu a fost invocat în cererea de sesizare a instanței și nici pe parcursul procesului, ci doar a fost contestată durata termenului de executare eșalonată a plății drepturilor salariale, aspect asupra căruia s-au pronunțat deja, atât Curtea Constituțională cât și Curtea E.D.O. și Înalta Curte de Casație și Justiție.

De aceea, recursurile au fost admise în baza art. 304 pct.9 Cod procedură civilă cu consecința modificării deciziei atacate în sensul respingerii apelului ca nefondat, conform dispozitivului prezentei decizii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursurile formulate de recurentul-debitor M_________ P_____ – P________ de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și de recurentul-terț poprit Direcția G_______ a Finanțelor Publice a Municipiului București – Activitatea de Trezorerie și Contabilitate Publică – Serviciul Verificarea și Decontarea Cheltuielilor Instituțiilor Publice, împotriva deciziei civile nr.1135A/21.08.2014 pronunțată de Tribunalul București – Secția a IV-a Civilă în dosarul nr.XXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimatul-creditor C_________ I__ M_____.

Modifică decizia menționată.

Respinge ca nefondat apelul declarat de creditorul - reclamant C_________ I__ M_____ împotriva sentinței civile nr. 8422 din 22.08.2013 pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București în contradictoriu cu intimații, debitor și terț poprit M_________ P_____ P________ de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Direcția G_______ a Finanțelor Publice a Municipiului București – Activitatea de Trezorerie și Contabilitate Publică – Serviciul Verificarea și Decontarea Cheltuielilor Instituțiilor Publice.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 11.12.2015.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

R___ P__. S_____ T____ D____ F_____ B_______

GREFIER

G_______ M____ V_____

Red. R.P.

Tehnored. T.I.

2 ex./07.01.2015

Jud.apel T.B__.

A______ M____ B____

R_____ S______