R O M Â N I A

TRIBUNALUL T____

SECȚIA I-A CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ NR. 904/A

Ședința publică din data de 28 Septembrie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE: L_____ Ș____

JUDECĂTOR: C_______ P_______

GREFIER: R_____ K_____

S-a luat În examinare soluționarea apelului declarat de apelanta C____ C______ împotriva sentinței civile nr. 2249/25.02.2015, pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimatul T_____ S____, având ca obiect obligația de a face.

La apelul nominal făcut în ședința publică, s-au prezentat av. R___ S_____ A____ în reprezentarea apelantei și av. H___ A________ M____ , în reprezentarea intimatului.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care :

Instanța constată că prin serviciul de registratură s-a depus la data de 22 septembrie 2014 răspuns la întâmpinare, de către apelantă. Se comunică un exemplar cu reprezentantul intimatei.

Instanța pune în discuție recalificarea căii de atac, solicitată de intimatul T_____ S____, prin întâmpinare.

Reprezentanta intimatului susține cererea de recalificare a căii de atac având în vedere că prezentei cauze îi sunt aplicabile dispozițiile legale din vechiul Cod de procedură civilă, respectiv prevederile art. 282 indice 1 coroborat cu cele ale art. 299 din vechiul Cod de procedură civilă, calea de atac incidentă fiind recursul raportat la raportat la obiectul cauzei.

Reprezentantul apelantei considera că în speță raportat la obiectul litigiului, calea de atac incidentă este apelul.

Instanța consideră că nu se impune recalificarea căii de atac și că apelul este calea de atac incidentă în speță, raportat la petitele acțiunii reclamantului, având ca obiect obligație de a face.

Reprezentanții părților învederează instanței că nu mai au alte cereri de formulat.

Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat ori probe de administrat , instanța constată încheiată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul asupra căii de atac.

Reprezentanta apelantei a pus concluzii de admitere a apelului astfel cum a fost formulat, cu cheltuieli de judecată.

Reprezentantul pârâtului a pus concluzii de respingere a apelului, menținerea hotărârii pronunțată de prima instanță, cu cheltuieli de judecată pe cale separată.

TRIBUNALUL

Deliberând asupra apelului, constată următoarele:

Prin actiunea inregistrată pe rolul Judecatoriei Timisoara sub nr. XXXXXXXXXXXXXXX din 01.11.2011, reclamantul T_____ S____ a chemat in judecata pârâta C____ C______, solicitand instantei ca prin sentința ce va pronunța să dispună obligarea pârâtei la refacerea zidului comun a golurilor din acesta și a acoperișului în sensul aducerii acestora la starea inițială, obligarea pârâtei la înălțarea zidului terasei paralele și lipite de zidul comun care în forma sa actuală încalcă regulile de servitute de vedere și intimitatea prin accesul total de vedere în curtea reclamantului, să oblige pârâta la montarea de burlane de scurgere a apei pluviale în conformitate cu dispozițiile legii astfel încât apa să nu se mai scurgă pe proprietatea reclamantului, să oblige pârâta la mutarea țevii de evecuare a gazelor de la centrala termincă și a firidei de curent aflate în prezent pe proprietatea reclamantului fără consimțământ, să oblige pârâta la respectarea limitelor proprietății prin retragerea tuturor construcțiilor edificate nelegal conform dispozițiilor legale, să oblige pârâta la repectarea tuturor regulilor de vecinătate conform dispozițiilor codului civil în forma sa actuală, să dispună executarea obligațiilor dispuse de instanță sub sancțiunea unor daune cominatorii de 100 lei pe zi de la data rămânerii definitive a sentinței și până la data executării efecftive, să oblige pârâta la plata despăgbirilor aferente prejudiciului produs reclamantului, cu cheltuieli de judecată.

În motivare reclamantul a aratat că domiciliază pe ______________________________. 117A fiind vecin cu pârâta care deține un bazar la adresa cu nr. 117 acesta fiind construit chiar pe linia vechiului gard care despărțea cele două proprietăți. Fără a deține avize de autorizație și proiectele aferente obligatorii pârâta a procedat la o ________ operațiuni și verificări care sunt în contradicție cu exigebțele impuse de art. 603 C.civ. Pârâta a înteles să facă mai multe geamuri și deschideri în zidul comun fără acordul reclamantului iar în urma unui control al inspectorului de zonă a fost nevoită să le închidă. Pârâta a astupat golurile create în zid în mod superficial fără a proceda și la refacerea tencuieli zidului comun. Pârâta a procedat și la construirea unei terase paralele și lipită de zidul comun și a încălcar dispoz. art. 615 C.civ. care prevăd păstrarea unei distanțe minime de 2 metri între ferestra pentru vedere, balconul sau alte asemenea lucrări orientate către fondul vecinului și acesta din urmă. Pârâta a modificat forma și înălțimea acoperișului pe care îl avea în proprietatea sa fără a avea autorizație de construire în acest sens. Inițial pe proprietatea pârâtei erau amplasate două corpuri construite paralel fiecare dintre ele având un acoperiș care înfățișa un plan înclinat. Cele două acoperișuri determinau scurgerea apei de ploaie în coridorul din mijloc al proprietății pârâtei prevăzut cu un canal de scurgere. În urma modificărilor efectuate la acoperiș acesta descrie în prezent un triunghi determinând scurgerea apei de ploaie la reclamant în curte și a încălcat astfel dispoz. art. 611 C.civ. Deși ulterior pârâta a dat jos burlanele apa de ploaie se scurge în continuare la reclamant în curte. Prin lucrarea la acoperiș pârâta a depășit limitele proprietății cu 40, 50 cm cu nerespectarea prevederilor legale, iar după finalizarea lucrărilor de construcție la acoperișul nou pârâta nu a reparat și nu a tencuit zidul. Pârâta a montat pe zidul comun aflat pe partea reclamantului fără consimțământul său țeava de evacuare a gazelor de la centrala termică și a firidei de curent. Consideră că pârâta i-a cauzat inconveniente deosebit de mari care sunt străine relațiilor normale de vecinătate.

În drept s-a invocat art. 603, 611, 615, 630, 665 al. 1 C.civ.

Prin întâmpinarea formulată pârâta a solicitat respingerea acțiunii ca nelegală și netemeinică, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea întâmpinării pârâta arată că reclamantul nu este proprietarul terenului pe care este construit imobilul de la nr. 117 A, proprietar fiind în continuare Primăria Timișoara astfel că dispoz. art. 615 C.civ. nu pot fi aplicate. În cuprinsul acțiunii reclamantul se referă la „zidul comun”, zid care în realitate nu există. Întrucât reclamantul nu este proprietarul terenului consideră că raportat la obiectul cauzei acesta nu are calitate procesuală activă. Pe fond pârâta arată că atât imobilul său cât și cel al reclamantului nu au deschideri de vedere (ferestre) unul spre celălat. Singurele deschideri existente sunt cele care privesc aerisirea unor încăperi sau poduri. Acestea sunt extrem de mici și nu pot pricinui nici un fel de probleme celelaltei părți. Burlanele de evacuare a apei de la streașina imobilului pârâtei nu depășește linia de hotar iar apa se scurge pe podeaua terasei și nu spre casa reclamantului. Zidul de la terasă de care vorbește reclamantul a fost înălțat la aproximativ 2 metri iar acoperișul zidului este orientat cu scurgerea spre terasa pârâtei iar apa nu are cum să se scurgă spe terenul închiriat reclamantului. Pe zidul casei pârâtei se pot observa urmele unor foste geamuri actualmente blocate în zidărie și o parte superioară a zidului netencuită, dar reclamanta nu i-a permis accesul în curte pentru montarea unei schele și a realizării tencuieli. Afirmațiile din motivarea acțiunii nu sunt dovedite de reclamant.

Prin sentinta civila 2249/2015 Judecatoria Timisoara a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul T_____ S____, în contradictoriu cu pârâta C____ C______ , a obligat pârâta să plătească reclamantului suma de 20.000 lei cu titlu de despăgubiri, a respins în rest acțiunea si a obligat pârâta să plătească reclamantului cheltuieli de judecată în cuantum de 234 lei.

Pentru a pronunța aceasta hotărâre, prima instanța a reținut următoarele:

Prin actiunea inregistrată pe rolul Judecatoriei Timisoara sub nr. XXXXXXXXXXXXXXX din 01.11.2011, reclamantul T_____ S____ a chemat în judecată pârâta C____ C______, solicitand instantei ca prin sentința ce va pronunța să dispună obligarea pârâtei la refacerea zidului comun a golurilor din acesta și a acoperișului în sensul aducerii acestora la starea inițială, obligarea pârâtei la înălțarea zidului terasei paralele și lipite de zidul comun care în forma sa actuală încalcă regulile de servitute de vedere și intimitatea prin accesul total de vedere în curtea reclamantului, să oblige pârâta la montarea de burlane de scurgere a apei pluviale în conformitate cu dispozițiile legii astfel încât apa să nu se mai scurgă pe proprietatea reclamantului, să oblige pârâta la mutarea țevii de evecuare a gazelor de la centrala termincă și a firidei de curent aflate în prezent pe proprietatea reclamantului fără consimțământ, să oblige pârâta la respectarea limitelor proprietății prin retragerea tuturor construcțiilor edificate nelegal conform dispozițiilor legale, să oblige pârâta la repectarea tuturor regulilor de vecinătate conform dispoz. codului civil în forma sa actuală, să dispună executarea obligațiilor dispuse de instanță sub sancțiunea unor daune cominatorii de 100 lei pe zi de la data rămânerii definitive a sentinței și până la data executării efecftive, să oblige pârâta la plata despăgbirilor aferente prejudiciului produs reclamantului, cu cheltuieli de judecată.

Potrivit extrasului CF nr. xxxxxx Timișoara (provenit din conversia de pe hârtie a CF nr. 7063) imobilul situat în Timișoara, ______________________________. 117 A nr. top xxxxx, xxxxx este compus din teren intravilan în suprafață de 381 mp și casă . Terenul menționat mai sus se află în proprietatea Statului Român, iar construcția (casa) se află în proprietatea lui T_____ S____ ½ parte și T_____ I_____ ½ parte.

Instanța de fond a respins excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului invocată de către pârâtă prin întâmpinarea formulată întrucât pârâtul este proprietar al construcției (casă) în cotă de ½ parte al imobulului în litigiu.

Reclamantul în acțiunea formulată a menționat că fără a deține avizele, autorizațiile și proiectele aferente, obligatorii pârâta C____ C______ a procedat la o ________ operațiuni care sunt în vădită contradicție cu exigențele impuse de art. 603 C.civ.

Potrivit procesului verbal de inspecție nr. xxxxx (aflat în copie la fila 22 dosar) emis de către Inspectoratul Județean în Construcții T____ rezultă că, cu ocazia controlului în urma verificării pe teren s-a constatat existența unei construcții la adresa C. B__________ nr. 117 amplasată pe linia de proprietate realizată fără autorizație de construire și cu nerespectarea codului civil în ceea ce privește scurgerea apelor.

Pe de altă parte potrivit adresei nr. R92008-xxxxxx/19.08.2008, emisă de Primăria Timișoara Direcția Urbanism (f. 24 dosar), rezultă că în urma deplasării pe teren inspectorul de specialitate din cadrul direcției urbanism a constatat existența unor goluri de geam pe calcanul imobilului pe ______________________. 117 cu vedere spre proprietatea reclamantului T_____ S____, înălțarea acoperișului imobilului mai sus amintit precum și scoaterea țevii de gaz spre curtea reclamantului.

Reclamantul în concluziile scrise depuse arată că, doar după ce a fost acționată în judecată pârâta și-a înălțat zidul de la terasă spre a nu mai avea vizibilitate la reclamant în curte și a astupat ferestrele și orificiile, a tencuit zidul.

De altfel pârâta în întâmpinarea formulată a arătat că pe zidul casei pârâtei se pot observa urmele unor foste geamuri actualmente blocate în zidărie și o parte superioară a zidului netencuită, dar reclamantul nu i-a permis accesul în curte pentru montarea unei schele și a realizării tencuieli.

Potrivit prev. art. 603 C.civ. :”dreptul de proprietate obligă la respectarea sarcinilor privind protecția mediului și asigurarea bunei vecinătăți precum și la respectarea celorlalte sarcini care potrivit legii sau obiceiului revin proprietarului”.

Art. 1357 C.civ. prevede că ,, cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să îl repare. Autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai ușoară culpă”,

Din prevederile legale antemenționate rezultă că pentru angajarea răspunderii civile delictuale se cer a fi întrunite cumulativ următoarele condiții: existența unui prejudiciu; existența unei fapte ilicite; existența unui raport de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu și existența vinovăției celui care a cauzat prejudiciul.

În prezenta cauză, instanța de fond a constatat că sunt întrunite cumulativ aceste condiții. Astfel, prejudiciul constă în daunele provocate casei proprietatea reclamantului de către pârâtă prin lucrările efectuate, fapta ilicită constă în nerespectarea bunei vecinătăți de către pârâtă, iar existența raportului de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu rezultă din daunele produse care nu ar fi avut loc dacă pârâta ar fi respectat buna vecinătate.

În consecință în temeiul prev. art. 603 C.p.c. coroborat cu art. 1357 C.civ. prima instanța a admis în parte acțiunea formulată și a obligat pârâta să plătească reclamantului suma de 20.000 lei cu titlu de despăgubiri.

Împotriva sentinței civile xxxxx din 25.02.2015, pronunțată de Judecătoria Timișoara a formulat apel pârâta C____ C______, solicitând admiterea apelului, desființarea în tot a sentinței atacată și pe fond respingerea pretențiilor reclamantului în totalitate sau desființarea sentinței atacata în totalitate si retrimiterea cauzei în prima instanța în vederea completării probatoriului conform celor admise de prima instanța și a rejudecării cauzei, cu cheltuieli de judecată in prima instanța și în apel.

În motivarea apelului, pârâta apelantă a arătat că încheierea de respingere a excepției invocate privind lipsa calității procesuale active a reclamantului este nelegală întrucât instanța de judecată nu a avut în vedere situația juridică a celor doua părți referitor la dreptul de proprietate asupra terenului în cazul reclamantului și asupra imobilului în cazul pârâtei.

Art. 615 din c.v. invocat în motivarea excepției se referă la "fondul proprietarului vecin" și din cuprinsul actelor de la dosar nu rezultă că reclamantul ar fi proprietar al terenului folosit în baza unui contract de închiriere de către reclamant. Proprietar al terenului este Consiliul local Timișoara care ar avea calitate procesuala activa _______________________ cu acest obiect și nu chiriașul.

Instanța de fond a făcut o confuzie gravă care determină și sentința pronunțată , în sensul că considera că imobilul reclamantului are zid comun cu pârâta, ceea ce nu este real, întrucât între cele doua imobile există un teren de aprox. 1,8 m. lățime , teren pe care reclamantul are acces în imobil și pe terenul închiriat, iar spre ____________________________ de acces a reclamantului.

De asemenea, instanța de fond nu a ținut seama de cea de-a doua expertiză efectuată în cauză, respectiv cea topo care concluzionează că linia de granița între cele doua loturi este la o distanta de 15 cm. de zidul imobilului pârâtei. În aceste condiții este evident că excepția invocată trebuia admisă și cauza soluționată prin respingerea cererii, reclamantul neavând calitate procesuala activă.

Pe fond, prima instanța nu a ținut seama în nici un fel de probele administrate în cauză sau în curs de administrare la data judecării fondului.

Astfel în aceasta cauză instanța de fond, la cererea părților , a admis o proba privind efectuarea unei expertize în construcții care a avut stabilite mai multe obiective.

Expertiza în cauză care trebuia să stabilească dacă pârâta a comis eventuale fapte ilicite, în ce constau acestea și eventualul prejudiciu material adus reclamantului de aceste fapte comise de parat, nu a fost finalizată întrucât, expertul a solicitat efectuarea unei expertize topo în cauză care să stabilească pe teren linia de demarcație între cele doua terenuri pe care sunt amplasate cele doua imobile. Expertiza topo a fost admisă ca probă, a fost efectuată, depusă la dosar și nici una din părți nu a formulat obiecțiuni.

Cea de-a doua expertiză nu a mai fost comunicată de instanța primului expert în vederea definitivării expertizei începute și în acest mod nu există nici o proba la dosar din care instanța de fond să poată trage concluzia ca un eventual prejudiciu material are o anumită valoare stabilită în mod cert în baza vreunei probe de la dosar.

În considerentele sentinței pronunțate instanța nu face nici măcar vreo trimitere la cele doua expertize, nu sunt nici măcar amintite că ar fi fost admise și reținute ca probe.

Expertiza topo efectuată în cauza stabilește ca linia de demarcație între cele doua imobile o reprezintă o linie continua și dreapta poziționată la 15 cm. în spatele imobilului pârâtei. Concluzia raportului de expertiza topo este una firească și logică , în sensul că zidul casei pârâtei nu constituie linia de demarcație între cele doua proprietăți așa cum a susținut reclamantul și din păcate așa cum a reținut si instanța de judecată, neluând în seama raportul de expertiza topo.

Singurul criteriu prin care instanța de fond a stabilit valoarea prejudiciului material la 20.000 lei în sarcina paratei, este mențiunea reclamantului din concluziile scrise depuse de acesta la dosar. Arată că este vorba doar despre un eventual prejudiciu material si asta întrucât despre un prejudiciu moral nu poate fi vorba, instanța de judecata respingând cererea reclamantului privind daunele morale.

Așadar, fiind vorba de un prejudiciu material, acesta nu poate fi stabilit pe baza unor criterii subiective, ci in baza unor probe de natură materială care să poată conduce la stabilirea valorii acestuia.

Menționează ca doar susținerile reclamantului din concluziile scrise au fost luate în seama de instanța de fond, în timp ce toate celelalte probe din dosar nu au nici o valoare probatorie.

Daca instanța de fond a reținut existenta unui prejudiciu, atunci acesta trebuia să îndeplinească toate atributele acestuia, și anume:

a)Prejudiciul trebuie sa fie cert. Acest caracter are în vedere atât existența în sine a prejudiciului, cât si posibilitatea de a se stabili întinderea lui. Pentru a putea fi supus reparării, prejudiciul trebuie să fie sigur, adică cert, ceea ce se întâmpla întotdeauna cu prejudiciul actual.

b)Caracterul direct al prejudiciului. Rezulta din conținutul art. 1086 Cod civil care, deși se refera la răspunderea contractuala, constituie o norma generala a răspunderii civile, aplicabila așadar și în cazul răspunderii delictuale. Admiterea prejudiciilor indirecte ar permite existenta unor răspunderi nelimitate. Jurisprudența a dispus întotdeauna ca prejudiciul sa fie consecința directa a faptei ilicite.

c)Caracterul personal al prejudiciului. Este consecința principiului ca fără interes nu poate sa se nască dreptul la acțiune. D___ persoana fizica sau juridica ce a suferit o paguba poate cere repararea ei.

d)Caracterul material sau moral al prejudiciului. Prejudiciile materiale sunt consecința atingerii unui interes patrimonial, iar prejudiciul moral, urmarea lezării unui drept nepatrimonial.

Prejudiciul material se compune, conform art. 1084 Cod civil din pierderea patrimoniala și beneficiul nerealizat .

Prejudiciul, așa cum a fost el reținut de instanța de judecată nu îndeplinește nici unul din atributele de mai sus.

Instanța de fond a greșit neavând la dosar probele necesare în evaluarea prejudiciului, stabilind despăgubiri exagerat de mari. Chiar și în situația în care ar exista un prejudiciu acesta nu putea fi evaluat la suma de 20.000 lei, sumă exagerată chiar si numai având în vedere salariile medii din România.

În concluzie, apelanta solicita admiterea apelului, desființarea în tot sentința atacată și pe fond respingerea pretențiilor reclamantului în totalitate sau desființarea sentinței atacată în totalitate și retrimiterea cauzei în primă instanță în vederea completării probatoriului conform celor admise de prima instanța și a rejudecării cauzei, cu cheltuieli de judecată în prima instanță și în apel.

Intimatul T_____ S____ a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului declarat ca nefondat, cu consecința menținerii hotărârii primei instanțe ca temeinică și legală și obligarea apelantei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de judecarea prezentei cauze, pentru următoarele considerente:

În fapt a arătat ca prin cererea de chemare în judecată a solicitat obligarea pârâtei la refacerea zidului comun, a golurilor din acesta și a acoperișului, în sensul aducerii acestora la starea inițială, obligarea pârâtei la înălțarea zidului comun care încălcau normele legale prin accesul total de vedere în curtea sa, cu obligarea pârâtei la montarea unor burlane de scurgere a apei pluviale în conformitate cu dispozițiile legale, obligarea pârâtei la mutarea țevii de evacuare a gazelor de la centrala termică și a firidei de curent, aflate fără consimțământul său pe proprietatea sa, obligarea pârâtei la respectarea limitelor de proprietate și obligarea pârâtei la plata despăgubirilor aferente prejudiciului produs s intimatului prin încălcarea dispozițiilor legale. Arata ca apelanta a efectuat o ________ operațiuni și edificări care i-au adus prejudicii de-a lungul anului, pe care le menționează mai jos: efectuarea unor deschideri și geamuri în zidul comun, fără acordul său, construirea unei terase paralele, lipite de zidul comun, având completă vizibilitate în curtea sa, efectuarea unor modificări la acoperiș, determinând acumularea întregii cantități de apă pluvială în curtea sa, motiv pentru care imobilul proprietatea sa a suferit degradări în mod continuu, pereții și mobilierul din casă fiind acoperiți de igrasie; montarea țevii de evacuare a gazelor de la centrala termică și a firidei de curent în zidul comun, pe partea dinspre proprietatea sa, afectând astfel pomii fructiferi din curtea intimatului.

Referitor la excepția lipsei calității procesuale active, soluționată de instanța de fond prin respingerea acesteia și reiterată de apelanta - pârâtă în cuprinsul motivelor de apel, intimatul reclamant a solicitat respingerea acesteia ca neîntemeiată pentru motivele invocate și în fața primei instanțe și reținute ca atare în considerentele sentinței atacate. Mai exact, invocă calitatea de proprietar a sa asupra clădirii învecinate cu clădirea apelantei, calitate care rezultă atât din expertizele efectuate în cadrul judecării pe fond a cauzei cât și din extrasele de carte funciară existente la dosarul cauzei, clădire care a suferit numeroase degradări ca urmare a acțiunilor directe ale acesteia, intimatul, în calitate de proprietar, fiind astfel prejudiciat.

Faptul că ar exista o distanță de 15 cm față de zidul imobilului său, după cum invocă apelanta în motivarea apelului, nu înlătură prejudiciile cauzate în mod direct imobilului intimatului, prin înscrisurile doveditoare de la dosarul cauzei, intimatul justificând atât calitatea cât și interesul promovării prezentei acțiuni, sens în care solicită respectuos respingerea excepției invocate ca neîntemeiată și menținerea soluției primei instanțe din această perspectivă.

Pe fondul cauzei, intimatul a solicitat menținerea sentinței atacate ca temeinică și legală, pentru următoarele considerente:

Instanța de fond în mod corect și legal a reținut că, potrivit procesului verbal de inspecție nr. xxxxx aflat la fila 22 din dosar, emis de către Inspectoratul Județean în Construcții T____, cu ocazia controlului efectuat în teren, la adresa din ______________________________. 117, s-a constatat existența unei construcții amplasată pe linia de proprietate realizată fără autorizație de construire și cu nerespectarea codului civil în ceea ce privește scurgerea apelor. Astfel, este confirmată susținerea subsemnatului privind nelegalitatea edificării construcțiilor.

De asemenea, tot în cuprinsul considerentelor sentinței atacate, instanța de fond, în mod justificat a reținut și faptul că, potrivit adresei cu nr. R92008-xxxxx/19.08.2008, emisă de Primăria Timișoara Direcția Urbanism (fila 24 din dosar), a rezultat că, în urma deplasării în teren a inspectorului de specialitate din cadrul Direcției Urbanism a constatat existența unor goluri de geam pe calcanul imobilului situat pe ______________________ nr. 117 cu vedere spre proprietatea sa, s-a constatat înălțarea acoperișului mai sus amintit precum și scoaterea țevii de gaz spre curtea sa, fiind astfel dovedite și celelalte aspecte invocate de intimat în cuprinsul cererii de chemare în judecată.

Astfel, în mod legal instanța de fond a reținut că, potrivit prevederilor art. 1357 Cod civil, pentru angajarea răspunderii civile delictuale se cer a fi întrunite cumulativ următoarele condiții: existența unui prejudiciu, existența unei fapte ilicite și existența unui raport de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu și existența vinovăției celui care a cauzat prejudiciul, în prezenta cauză fiind întrunite cumulativ aceste condiții, respectiv: prejudiciul constă în daunele provocate casei proprietatea reclamantului prin lucrările efectuate, fapta ilicită constă în nerespectarea prevederilor legale privind buna vecinătate de către apelanta - pârâtă iar existența raportului de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu rezultă din daunele produse care nu ar fi avut loc dacă apelanta ar fi respectat prevederile legale în materia bunei vecinătăți.

Pe cale de consecință, în mod legal instanța de fond a admis în parte acțiunea, apreciind că sunt îndeplinite condițiile art. 603 coroborate cu cele ale art. 1357 din Codul civil, obligând apelanta la plata unor despăgubiri menite să repare prejudiciul suferit ca urmare a acțiunilor directe ale acesteia.

Solicită a se constata că instanța de fond nu a stabilit cuantumul prejudiciului suferit de el potrivit mențiunilor sale din cuprinsul concluziilor scrise, sens în care solicita se observa faptul că a apreciat că prejudiciul suferit de el, poate fi acoperit prin acordarea unor despăgubiri materiale în sumă de 50.000 lei și nu 20.000 lei cât a apreciat prima instanță că reprezintă cuantumul despăgubirilor cuvenite intimatului pentru repararea prejudiciului suferit. Astfel, chiar dacă nu sunt precizate în cuprinsul hotărârii atacate criteriile de stabilire a cuantumului prejudiciului de către prima instanță, așa cum susține apelanta, nu se poate susține faptul că prejudiciul suferit de el nu este cert, prejudiciul suferit prin degradarea dovedită a imobilului fiind dincolo de orice îndoială.

Pentru toate motivele mai sus invocate, intimatul a solicitat respingerea excepției lipsei calității procesuale active a sa și respingerea motivelor de nelegalitate invocate pe fondul cauzei, cu consecința menținerii hotărârii primei instanțe ca temeinică și legale și cu obligarea apelantei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de judecarea prezentei căi de atac.

În drept, a invocat prevederile legale menționate în cuprinsul întâmpinării.

Analizând apelul prin prisma motivelor invocate, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art.297 C.pr.civ, tribunalul constată că acesta este întemeiat, pentru următoarele considerente:

Invocând prevederile art.603, art.611, art.615, art.630, art.665 alin.1 Cod civil, reclamantul T_____ S____ a solicitat instanței ca în contradictoriu cu pârâta C____ C______, să dispună următoarele:

-obligarea pârâtei la refacerea zidului comun a golurilor din acesta și a acoperișului în sensul aducerii acestora la starea inițială;

-obligarea pârâtei la înălțarea zidului terasei paralele și lipite de zidul comun care în forma sa actuală încalcă regulile de servitute de vedere și intimitatea prin accesul total de vedere în curtea reclamantului;

-obligarea pârâtei la montarea de burlane de scurgere a apei pluviale în conformitate cu dispozițiile legii astfel încât apa să nu se mai scurgă pe proprietatea reclamantului;

-obligarea pârâtei la mutarea țevii de evecuare a gazelor de la centrala termică și a firidei de curent aflate în prezent pe proprietatea reclamantului fără consimțământ;

-obligarea pârâtei la respectarea limitelor proprietății prin retragerea tuturor construcțiilor edificate nelegal conform dispozițiilor legale;

-obligarea pârâtei la repectarea tuturor regulilor de vecinătate conform dispozițiilor codului civil în forma sa actuală;

- obligarea pârâtei la executarea obligațiilor dispuse de instanță sub sancțiunea unor daune cominatorii de 100 lei pe zi, de la data rămânerii definitive a sentinței și până la data executării efecftive;

-obligarea pârâtei la plata despăgbirilor aferente prejudiciului produs reclamantului, al căror cuantum va fi stabilit printr-o expertiză de specialitate.

Prima instanță a admis în parte acțiunea formulată și a obligat pârâta să plătească reclamantului suma de 20.000 lei, cu titlul de despăgubiri, respingând în rest acțiunea formulată.

Pârâta apelantă C____ C______ critică hotărârea pronunțată, susținând că prima instanță nu a ținut cont de probele administrate în cauză sau care se aflau în curs de administrare.

Criticile apelantei pârâte sunt întemeiate, prima instanță dispunând obligarea pârâtei C____ C______ la plata sumei de 20.000 lei, cu titlul de despăgubire pentru prejudiciul constând în daune provocate casei proprietatea reclamantului prin lucrările efectuate de pârâtă, fără a analiza elementele de fapt și de drept ce formau în realitate „fondul cauzei” și fără a înlătura argumentat susținerile pârâtei, instanța preluând exclusiv poziția procesuală a reclamantului, neanalizând, și pe cale de consecință, nestatuând asupra cererilor cu care a fost învestită.

Este de menționat că în speță, pentru stabilirea prejudiciului cauzat reclamantului de pârâta C____ C______, prima instanță a încuviințat efectuarea unei expertize specialitatea construcții și evaluarea proprietății imobiliare, unul din obiectivele încuviințate fiind acela de a se stabili dacă casa reclamantului este afectată prin scurgerile apelor pluviale necontrolate de pe acoperișul pârâtei și de pe extinderile casei acesteia, precum și valoarea prejudiciului cauzat casei reclamantului, respectiv care sunt reparațiile necesare și costul acestora.

Expertiza în construcții deși încuviințată în cauză, nu a fost finalizată, la termenul de judecată din data de 12.06.2013, instanța dispunând efectuarea în prealabil a unei expertize topografice, expetul constructor B_____ T_________ D______ învederând instanței că pentru a răspunde obiectivelor încuviințate în cauză are nevoie de concluziile unei expertize topografice.

Ulterior efectuării expertizei topografice de către expertul L___ M____ I____, instanța a procedat la solutionarea cauzei ( fără a solicita expertului constructor B_____ T_________ D______ finalizarea expertizei), dispunând obligarea pârâtei la plata sumei de 20.000 lei, cu titlul de despăgubire, fără a preciza în ce constă, în concret, prejudiciul cauzat reclamantului și fără a arăta care sunt probele în baza cărora a stabilit existența și mai ales întinderea prejudiciului.

Or, raportat la obiectul concret dedus judecății privind obligarea pârâtei la plata de despăgubiri pentru prejudiciul cauzat, pentru o justă, legală și echitabilă soluționare a pricinii, se impunea ca toate aspectele invocate de reclamant în legătură cu existența și întinderea prejudiciului să fie lămurite pe baza expertizei încuviințate în cauză.

Procedând astfel, prima instanță a pronunțat o hotărâre fără a intra în cercetarea fondului, ceea ce atrage incidența dispozițiilor art. 297 alin.1 Cod. pr. civ., impunându-se admiterea apelului și trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe (pentru a se asigura părților accesul la dublul grad de jurisdicție, ca și garanție a legalității și temeiniciei hotărârii judecătorești ce va fi dată în cauză), apelanta solicitând în mod expres trimiterea cauzei spre rejudecare la Judecătoria Timișoara.

Ca atare, pentru considerentele expuse, tribunalul va admite apelul formulat și anulând hotărârea atacată, va trimite cauza spre rejudecare la Judecătoria Timișoara, urmând ca instanța să analizeze și se pronunțe asupra cererii reclamantului, după administrarea tuturor probelor solicitate și încuviințate în cauză.

Cât privește cheltuielile de judecată pe care părțile le-au solicitat, acestea urmează a fi avute în vedere cu ocazia rejudecării, când se va cunoaște partea căzută în pretenții, conform prevederilor art.274 C.pr.civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite apelul formulat de apelanta C____ C______, cu domiciliul in Timișoara, _______________________. 117 , jud. T____ , împotriva Sentinței civile nr. 2249/25.02.2015, pronunțată de Judecătoria Timișoara, în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimatul T_____ S____ , domiciliat în comuna Timișoara, _______________________________. 117/A, jud. T____.

Anulează sentința apelată și trimite cauza spre rejudecare la Judecătoria Timișoara.

Definitivă.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din data de 28.09.2015.

P_________ JUDECATOR

L_____ Ș____ C_______ P_______

GREFIER

R_____ K_____

Red. L. S.

Tehn. R. K.

4 ex-08.10.2015

Prima instanța:Judecător D___ P___