Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX servitute

R O M Â N I A

TRIBUNALUL B_______

SECȚIA - I - CIVILĂ

Ședința publică din data de 6 februarie 2014

Instanța compusă din:

PREȘEDINTE: T______ N____

JUDECĂTOR: A_______ D______

JUDECĂTOR: H_____ I____

Grefier B_______ C_______

Decizia civilă nr. 114 R

Pe rol judecarea cererii de recurs formulată de reclamantul recurent C_____ G_______, în contradictoriu cu pârâta intimată P_______ municipiului B_______, împotriva sentinței civile nr. 7391 din 18.06.2013 pronunțată de Judecătoria B_______ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX având ca obiect servitute de trecere.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reclamantul recurent, asistat de avocat T______ C_________, lipsă fiind reprezentantul pârâtei intimate P_______ municipiului B_______,

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care evidențiază părțile și obiectul pricinii arătând că procedura de citare este legal îndeplinită, și că s-a primit la dosar prin serviciul de registratură al instanței răspuns la întâmpinarea formulată de P_______ municipiului B_______, după care;

Avocat T______ C_________, pentru reclamantul recurent, depune la dosar împuternicire, fișa corpului de proprietate și a certificatului de înmatriculare.

Nemaifiind alte cereri de formulat, sau probe de administrat, constatând terminată cercetarea judecătorească, instanța acordă cuvântul asupra fondului recursului.

Reprezentantul reclamantului recurent arată că prin cererea formulată s-a solicitat recunoașterea unui drept de trecere de la calea publică în ______________________ nr. 21 și invers și cu mijloace auto. A arătat că deși s-au adresat Primăriei și cu cerere de închiriere, li s-a răspuns că s-a aprobat o cerere de acest fel unui vecin al lor. A mai arătat că la judecata în fond a cauzei reclamantului i s-au refuzat obiecțiunile formulate la raportul de expertiză și că a solicitat și o cercetare locală, probă respinsă în mod neîntemeiat de către instanța de fond. Solicită admiterea recursului, casarea cu trimitere sau reținere pentru rejudecare, refacerea expertizei și efectuarea unei cercetări la fața locului. Nu solicită cheltuieli de judecată.

T R I B U N A L U L :

Asupra recursului civil de față ;

Prin sentința civilă nr. 7391/18.06.2013, Judecătoria B_______ a respins ca neîntemeiată cererea având ca obiect servitute de trecere formulată de reclamantul C_____ G_______, în contradictoriu cu pârâta P_______ mun. B_______.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că reclamantul C_____ G_______ a chemat în judecată pe pârâta P_______ M___________ B_______ prin primar solicitând instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună instituirea unei servituți de trecere asupra unei suprafețe de circa 40 m.p. pe care să aibă acces de la imobilul ce-l deține în mun. B_______ nr.21 către calea publică, respectiv ______________________.

Cu toate că atât reclamantul cât și pârâta au făcut referire la art. 616 și urm. Vechiul C.civ., instanța de fond a considerat a fi aplicabile dispozițiile art. 617 alin. 1 N.C.civ., „proprietarul fondului care este lipsit de acces la calea publică are dreptul să i se permită trecerea pe fondul vecinului său pentru exploatarea fondului propriu” – diferențele, sub acest aspect, între noul și vechiul cod, fiind doar de exprimare.

În cauză, din raportul de expertiză efectuat în cauză și din înscrisurile depuse de către părți, instanța de fond a constatat că terenul dobândit în proprietate de către reclamant prin intermediul Ordinului nr. 79/12.05.1995 al Prefectului Județului B_______, actului de lotizare și contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2901 din 30.11.2011, nu are caracter de loc lipsit de acces la calea publică.

Astfel, din concluziile raportului de expertiză reiese că reclamantul are ieșire direct la calea publică respectiv la ______________________. Mai mult decât atât, din analiza schițelor efectuate de către expertul Ing. R___ M___, ce fac parte integrantă din raportul de expertiză depus, instanța de fond a apreciat că proprietatea reclamantului C_____ G_______ are o deschidere de drumul public de 21,71 m.l. În această situație, a constatat că reclamantul are asigurat în mod facil accesul la calea publică pe porțiunea situată între stâlpul de tensiune și punctul 6 din perimetrul marcat de către expert Anexa 1 și 2 a raportului de expertiză.

Cu toate acestea, și în situația în care reclamantul ar dori să pătrundă pe proprietatea sa pe porțiunea situată între punctul 7 și stâlpul de tensiune, distanța dintre aceste două repere (2,19 m.l.) permite accesul.

Împotriva sentinței nr. 7391/2013, reclamantul a formulat recurs în termen legal, solicitând casarea hotărârii ca nelegală și netemeinică și admiterea cererii sale.

În motivarea cererii, reclamantul a criticat hotărârea primei instanțe pentru nelegalitate și netemeinicie, în considerarea dispozițiilor art. 3 și 4 pct. 5 Cod proc. civilă, învederând faptul că prin hotărârea dată instanța a încălcat formele de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității prev. de art. 105 al. 2 Cod proc. civilă, ale art. 304 pct. 9 Cod proc. civilă, în sensul că hotărârea a fost dată cu aplicarea greșită a legii și ale art. 304/1 Cod proc. civilă.

A arătat recurentul că prin acțiunea formulată a solicitat recunoașterea unui drept de trecere cu mijloace de transport de la anexele gospodărești pe care le deține la ________________________, cu care este riveran, scop în care a solicitat proba cu expertiză topografică și cercetare locală.

Ca obiective ale expertizei a solicitat să se stabilească dacă este utilă pentru proprietatea sa din B_______, _______________________ nr. 21, un drept de trecere cu mijloace de transport de la anexa gospodărească pe care a edificat-o legal în spatele casei la calea publică, dacă poate fi instituită în condițiile propuse prin acțiune și dacă sunt alte variante de amplasament sub acest aspect, lucru evidențiat și de către expert în cuprinsul raportului de expertiză, răspunsul expertului însă excede atribuțiilor sale tehnice întrucât se referă la căi juridice de dobândire a dreptului de trecere, ceea ce nu i-a cerut.

A apreciat că sub aspect tehnic răspunsul expertului este neclar întrucât susține de pe de o parte că are ieșire la calea publică (probabil se referă la cărarea pietonală de la casă către stradă, ceea ce nu interesează în speță) și pe de altă parte că poate face demersuri la întreprinderea de electricitate pentru a-și muta stâlpul existent în zonă, fapt imposibil.

Pe schiță s-a consemnat că între stâlpul în cauză și suprafața de 40 m.p. propusă de el ca drept de trecere, există 2,19 m. lățime, care în realitate nu există, fiind mai mică și nu este suficientă pentru trecere cu mașina , astfel încât în mod superficial instanța a respins obiecțiunile care vizau și acest aspect.

În principiu, expertul putea stabili că intrând în eventualul drept de trecere, fie și măcar o parte din cei 2,20 metri lățime propuși ca amplasament pentru dreptul de trecere, se putea cere acestuia și o asemenea variantă, însă instanța a tratat cu superficialitate situația, respingând în mod nemotivat obiecțiunile, fără motiv fiind respinsă și cererea de cercetare locală.

Astfel, instanța de fond a reținut că terenul proprietatea sa nu are caracter de loc lipsit de acces la calea publică (loc înfundat) lucru total greșit și în contradicție cu restul motivării sentinței, care se referă totuși la existența unei posibilități de trecere către calea publică.

Intimata P_______ mun. B_______ a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat și menținerea sentinței atacate.

În apărare, intimata a arătat că imobilul reclamanților se află situat pe ________________________ nr. 21, imobilul având deschidere la ______________________ nr. 21, așa cum reiese din planșa Geosit anexată în copie la dosarul cauzei.

Astfel după cum reiese din planșa Geosit și Fișele Corpului de Proprietate nr. 41.14 și nr. 41.20 , ambele fonduri au deschidere la drum public iar imobilul deținut de reclamant, individualizat în fișa cu nr. 41.20, nu prezintă caracteristicile unui loc înfundat, drept dovadă având o deschidere considerabilă la drumul public ________________________ nr. 21, iar prin atribuirea celor 40 m.p. cu utilitatea de servitute de trecere se încalcă prevederile art. 615 Cod civil, care impun norme stricte față de distanța între ferestrele construcției și limita de hotar între fonduri.

Dacă locul respectiv are însă ieșire la calea publică pe un drum care, în anumite împrejurări este impracticabil, dar poate deveni practicabil, cu unele amenajări și oarecare cheltuieli, nu se mai consideră loc înfundat.

Ca atare, având în vedere situația de fapt și de drept, intimata a solicitat să se rețină că nu este îndeplinită condiția de admisibilitate a cererii reclamantului (existența unui loc înfundat fără ieșire la drumul public) și să se constate că nu sunt îndeplinite condițiile de nelegalitate a hotărârii primei instanțe, prevăzute de art. 304, 304 pct.9 Cod proc. civilă și, în consecință, a cerut respingerea recursului ca neîntemeiat și menținerea hotărârii primei instanțe ca temeinică și legală.

Nici una dintre părți nu a depus înscrisuri noi în recurs.

Recursul declarat în cauză este fondat în limitele și din considerentele ce urmează :

1. Nu este dat motivul de casare al hotărârii atacate prevăzut de art. 304 pct. 5 C__ 1865 întrucât, în lipsa indicării în mod concret de către recurent a formelor de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 105 alin. 2 C__ și care au fost încălcate de instanța de fond, nu se poate trage concluzia nelegalității sentinței recurate sub acest aspect.

2. În schimb, este dată incidența în cauză a disp. art. 304¹ și art. 304 pct. 9 C__ 1865 întrucât, prin raportul de expertiză efectuat în cursul judecății de fond, expertul a concluzionat că pentru „deschiderea unei căi pentru accesul auto în spatele curții reclamantului”există două posibilități de realizare :

- una, prin concesionarea suprafeței solicitate de 40 m.p.;

- și cealaltă, prin „întreprinderea de demersuri de către reclamant pentru mutarea stâlpilor de la rețeaua de medie tensiune, astfel încât acesta să aibă acces auto în curtea proprie”.

Prin urmare, deși expertul a stabilit că, față de situația de fapt actuală, reclamantul nu are posibilitatea realizării accesului cu mijloace auto la construcțiile ce-i aparțin, respectiv magazie (notată cu C2 pe schița expertului), fără administrarea altei probe care să determine o concluzie contrară, instanța de fond a reținut că există posibilitatea acestui acces auto, atât pe porțiunea dintre punctul 7 și stâlpul de tensiune cât și pe cea dintre stâlpul de tensiune și punctul 6 din perimetrul marcat de expert în schițele anexă ale raportului de expertiză.

Aceasta, deși reclamantul recurent a contestat raportul de expertiză, sub aspectul neclarificării aspectului tehnic pus în discuție și pentru care a solicitat efectuarea expertizei, și a solicitat efectuarea unei cercetări la fața locului pentru a se putea percepe în mod direct de către instanță situația de fapt pretinsă prin acțiune.

În recurs, reclamantul a susținut imposibilitatea utilizării cu mijloace auto a căilor de acces indicate prin sentință, iar apărările acestuia nu pot fi verificate în mod efectiv numai în raport de probatoriul administrat în dosarul de fond și nici prin suplimentarea acestuia în recurs, întrucât art. 305 Cod proc. civilă permite doar depunerea de înscrisuri noi în această cale de atac, care însă nu pot aduce dezlegarea prezentei pricini.

Prin urmare, față de ansamblul celor ce preced, tribunalul constată că sentința recurată a fost dată fără cercetarea efectivă a raportului juridic litigios, întrucât nu au fost verificate în mod real susținerile niciuneia dintre părți, cele ale reclamantului, mai întâi sub aspectul împrejurărilor de fapt și apoi de drept pretinse, iar cele ale pârâtei, sub aspectul eventualei respectări a servituții de vedere prevăzută de art. 611-614 Cod civil.

În consecință, în temeiul art. 312 alin. 2 și 5 C__ 1865, tribunalul va admite prezentul recurs și va casa sentința recurată, cu trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe, urmând a se proceda la efectuarea unei cercetări la fața locului, precum și la dispunerea efectuării unui supliment la raportul de expertiză în măsura în care necesitatea acestuia rezultă din împrejurările de fapt constatate.

Totodată, urmează a fi verificate în acest context și apărările pârâtei privind identificarea unei soluții cu respectarea servituții de vedere a proprietarului vecin, context în care va fi analizată, dacă va fi cazul, și problema închirierii suprafeței litigioase de către terți.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de reclamantul C_____ G_______, în contradictoriu cu pârâta intimată P_______ municipiului B_______, împotriva sentinței civile nr. 7391 din 18 iunie 2013 a Judecătoriei B_______.

Casează sentința și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din data de 6 februarie 2014.

Președinte, Judecători, Grefier

N____ T______ D______ A_______ I____ H_____ C_______ B_______

Red.T.N./11.04.2014 v

Judec.P___ B____

Dact.B.C./17.04.2014

2 exp.