cod operator 4204

ROMÂNIA

TRIBUNALUL MARAMUREȘ

SECȚIA I CIVILĂ

Dosar nr.XXXXXXXXXXXXX

DECIZIA CIVILĂ NR.57/A

Ședința publică din 19.02.2015

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: G______ B_______

JUDECĂTOR: S______-T______ A____-A__

GREFIER: M______ R____

Pe rol este pronunțarea soluției asupra apelului declarat de către reclamanții G____ I___ jr. și G____ I_____, ambii domiciliați în _____________________/B, județul Maramureș, G____ I___ sen. și G____ S___, ambii domiciliați în _____________________/A, județul Maramureș, împotriva sentinței civile nr.1252 din data de 09.07.2014 pronunțată de Judecătoria V____ de Sus, în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXX, având ca obiect servitute.

Dezbaterile asupra cauzei au avut loc la data de 29.01.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie, când instanța în aceeași constituire, având nevoie de timp pentru a delibera, în baza art. 260 Cod procedură civilă, a amânat pronunțarea soluției pentru 05.02.2015, 12.02.2015 și pentru azi, când a decis următoarele.

TRIBUNALUL

Deliberând asupra apelului de față, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr.1252 din data de 09.07.2014, pronunțată de Judecătoria V____ de Sus în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXX s-a respins excepția puterii de lucru judecat invocată de pârâții I_____ T_____ și I_____ I____. S-a respins acțiunea civilă având ca obiect constituirea unei servituți de trecere, formulată de reclamanții G____ I___ sr., G____ S___, G____ I___ jr., G____ I_____, în contradictoriu cu pârâții I_____ T_____, I_____ I____, C____ I____, C____ A_____, C____ D_____, C____ A____ jr., C____ T_____ jr., C____ I_____, C____ T_____ sr., C____ M____, G____ A_____ și G____ M____. Au fost obligați reclamanții să plătească, în solidar, pârâților I_____ T_____ și I_____ I____ suma de 3940 lei cu titlu cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că reclamanții G____ I___ sr., G____ S___, G____ I___ jr. și G____ I_____, în contradictoriu cu pârâții I_____ T_____ și I_____ I_____, au solicitat instanței să dispună obligarea pârâților să le permită trecerea peste terenul lor, la calea publică, pe calea cea mai scurtă, prin curtea lor, tot timpul anului, atât cu piciorul cât și cu mijloace de transport, respectiv atelaje și autovehicule, obligarea pârâților să își ridice gardul și poarta de acces dintre proprietățile lor, pe toată porțiunea de teren ce va fi stabilită de instanță ca fiind calea de trecere a lor, peste terenul pârâților, la calea publică, sau, în caz de refuz, să fie ei îndreptățiți a face aceste lucrări; obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată ce vor fi ocazionate.

În motivarea acțiunii, reclamanții arată, în esență, că sunt proprietarii extratabulari ai unor terenuri și case de locuit situate în M_____, la nr.962/A, la locul numit ,,Acasă-L____ de Sus”, terenurile lor având caracter de loc înfundat. Pârâții le sunt vecini, fiind proprietarii terenului înscris în CF 5630 nr.top.5662/cz/1,5663/1,5663/1/2, calea cea mai scurtă de trecere de la terenurile lor la calea publică fiind prin curtea pârâților, astfel făcându-se trecerea de cca.70 de ani, până în anul 2005, când pârâții au formulat o acțiune prin care au solicitat să li se interzică să mai circule peste terenul lor, acțiunea fiind respinsă definitiv și irevocabil. Cu toate acestea, pârâții nu le permit trecerea peste terenul lor , la calea publică, deși, așa cum reiese din expertiza efectuată în dos.1356/2005 al Judecătoriei V____ de Sus, terenurile lor au caracter de loc înfundat. Cum pârâții au un gard și o poartă între proprietăți, se impune desființarea acestora pe toată lungimea drumului de trecere, în caz de refuz solicitând a fi îndreptățiți ei să le desființeze.

În drept au fost indicate disp.art.616,617,630,634,1073,1077 C.civ.

Prin întâmpinarea depusă, pârâții au solicitat respingerea acțiunii reclamanților și obligarea acestora la plata cheltuielilor de judecată. Au invocat excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților, arătând că dreptul de trecere poate fi recunoscut numai unui proprietar, servitutea fiind un dezmembrământ al dreptului de proprietate, or reclamanții nu au calitatea de proprietari ai terenurilor pentru care solicită constituirea unei servituți de trecere. Pe fond, arată că reclamanții au mai multe posibilități de acces la terenurile lor, pe care le-au practicat până în prezent. Chiar aceștia afirmă că din 2005 nu au mai practicat drumul care se practica ocazional până la acea dată, bineînțeles cu acordul lor, terenul lor neavând caracter de loc înfundat. S-au mai judecat cu reclamanții în dos.nr.81/R/2006, iar acestora nu le-a fost recunoscut un drept de trecere.

La data de 16.01.2009, raportat la variantele pentru servitutea de trecere, propuse în lucrarea de expertiză, reclamanții au formulat cerere de chemare în judecată, în calitate de pârâți, și a numiților C____ A____, C____ I____, C____ T_____ jr., C____ I_____, C____ Toadre sr., C____ M____, G____ A_____ și G____ M____ (f.62-63). Acești pârâți nu au formulat întâmpinare.

Reclamanții au formulat o nouă precizare de acțiune, arătând că solicită constituirea unei servituți de trecere peste terenul proprietatea pârâților I_____ T_____ și I_____ I_____, solicitând și a se dispune înscrierea în cartea funciară a servituții ce se va constitui, urmând a se dispune dezmembrarea suprafeței de teren afectată servituții constituite și înscrierea ei pe nr.top.ce vor rezulta din dezmembrare (f.18 vol.I)

La data de 21.12.2009, pârâții I_____ T_____ și I_____ I____ au reiterat excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților, arătând că aceștia, nefăcând dovada dreptului de proprietate asupra terenurile fond dominant, nu pot solicita o servitute de trecere pentru aceste terenuri. În dos. nr.XXXXXXXXXXXX al Judecătoriei V____ de Sus, prin Sentința civilă nr.2265/19.10.2006, definitivă prin Decizia civilă nr.269/R/04.04.2007 a Tribunalului Maramureș s-a respins acțiunea reclamanților de rândul 1 , prin care aceștia au încercat dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune, fiind categoric că există serioase probleme privind dreptul de proprietate al reclamanților, atât în ce privește existența dreptului în condiții de opozabilitate, cât și în ceea ce privește întinderea posesiei.

Prin încheierea din data de 11.03.2010, pentru considerentele din aceasta, instanța a respins excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților, invocată de pârâții I_____ T_____ și I_____ I____.

Prin notele de ședință depuse de pârâții I_____ la data de 05.11.2012 s-a invocat puterea de lucru judecat a Deciziei civile nr.85/A/07.04.2011 a Tribunalului Maramureș, din dos.nr.XXXXXXXXXXXX, definitivă prin decizia irevocabilă nr.3313/R/2011 din 29.09.2011 a Curții de Apel Cluj, raportat la aceste hotărâri constatându-se că terenurile reclamanților nu mai au caracter de loc înfundat. Dacă se va respinge excepția, solicită a se stabili traseul variantei II din lucrarea de expertiză propusă de expertul P________ C_____ G_______.

Analizând acțiunea de față, prin prisma susținerilor părților, probatoriului administrat și dispozițiilor legale aplicabile în materie, prima instanță a constatat că cererea reclamanților nu este fondată, pentru următoarele considerente:

Reclamanții au în posesie terenuri situate în loc.M_____, la locul numit ,,Acasă-L____ de Sus”, învecinate nemijlocit unul cu altul, terenul reclamanților G____ I___ jr.și I_____ fiind învecinat nemijlocit cu terenul pârâților I_____ T_____ și I____. În lucrarea de expertiză întocmită de expert P________ C_____ G_______, Anexa grafică nr.1, aceste loturi apar delimitate astfel: între reperii 5-6-7-8-5 terenul aflat în posesia reclamanților G____ I___ sr. și S___, între reperii 1-2-3-4-1 terenul aflat în posesia reclamanților G____ I___ jr.și I_____, iar între reperii 2-15-16-17-18-19-20-21-22-27-3-2 terenul aflat în proprietatea pârâților I_____ T_____ și I_____.

Se afirmă că cele două terenuri aflate în posesia reclamanților au caracter de loc înfundat, astfel că, pentru a avea acces la calea publică, aceștia au solicitat constituirea unei servituți de trecere, în principal peste terenurile pârâților I_____, în varianta I propusă de expert în lucrarea de expertiză, în subsidiar în varianta II, peste terenurile celorlalți pârâți.

Art.616 și urm. C.civ.vechi, aplicabil speței de față, arată că proprietarul al cărui loc este înfundat, care nu are nicio ieșire la calea publică, poate reclama o trecere pe locul vecinului său pentru exploatarea fondului, cu îndatorirea de a-l despăgubi în proporție cu pagubele ce s-ar putea ocaziona, trecerea trebuind făcută pe partea ce ar scurta calea proprietarului fondului închis ca să iasă în drum, trebuind să se aleagă trecerea prin locul ce ar pricinui o mai puțină pagubă celui pe al cărui loc urmează a fi deschisă trecerea.

Așa cum a reieșit și din expertiza întocmită în cauză, dar și din susținerile pârâților, ale martorilor audiați și cum a fost constatat de instanță la fața locului, terenurile reclamanților nu au caracter de loc înfundat, având ieșire la calea publică.

Astfel, prin Decizia civilă nr.85/A/07.04.2011 a Tribunalului Maramureș, pronunțată în dos.nr.XXXXXXXXXXXXX al acestei instanțe, irevocabilă prin Decizia civilă nr.3313/R/29.09.2011 a Curții de Apel Cluj, s-a dispus instituirea unui drept de servitute de trecere, pe tot timpul anului, cu piciorul și mijloacele de transport, în favoarea terenului fond dominant proprietatea reclamantului G____ G_______, în sarcina terenului fond aservit proprietatea pârâtului G____ I___ sr., reclamantul din dosarul de față, conform variantei I din lucrarea de expertiză întocmită de d-na expert M__ V_______, pe traseul punctelor A-B-C, în lungime de 58 m și o suprafață afectată de 169 mp.

Terenul fond aservit din dosarul sus-menționat este același teren pentru care în cauza de față reclamantul G____ I___ sr. și soția acestuia, reclamanta G____ S___ au solicitat să se constituie o servitute de trecere peste terenurile proprietatea pârâților.

Stabilindu-se o servitute de trecere în favoarea numitului G____ G_______, peste terenul reclamantului G____ I___, implicit se recunoaște și se stabilește că acesta are ieșire la calea publică.

De altfel, acest aspect a fost confirmat și de expertul din cauza de față, ing.P________ C_____ G_______ care, prin completarea la raportul de expertiză depusă la dosarul cauzei la data de 06.09.2011 arată că în dos. nr. XXXXXXXXXXXX, având cuprinse și părțile din acest dosar și același obiect, s-a stabilit varianta de servitute de trecere care soluționează și actuala cauză, terenurile reclamanților nemaiavând caracter de loc înfundat (f.45).

Și instanța a constatat la fața locului că acea cale publică spre care a fost direcționată servitutea în favoarea terenului aflat în posesia numitului G____ G_______ ,deși nu este pietruită sau asfaltată prezintă urme rămase ca urmare a practicării lui cu piciorul și cu diferite vehicule.

Raportat la cele două hotărâri mai sus-menționate, pârâții I_____ au invocat puterea de lucru judecat a Deciziei civile nr.85/A/07.04.011, din dos.XXXXXXXXXXXXX al Tribunalului Maramureș, aceasta fiind respinsă de către instanță, decizia menționată nefiind pronunțată în contradictoriu și față de toți reclamanții din prezenta cauză, și nestatuând și cu privire la terenul deținut de reclamanții G____ I___ jr.și I_____.

Cărarea existentă între terenurile reclamanților, evidențiată în lucrarea de expertiză –Anexa nr.1- între reperii 1-4-5-8-1 merge la calea publică. Prin lărgirea corespunzătoare a acesteia, înspre terenurile reclamanților, de o parte și de alta, aceștia își pot construi ușor și un acces la calea publică pentru autovehicule, acest acces urmând a se face înspre calea publică spre care s-a stabilit servitutea de trecere în favoarea numitului G____ G_______, peste terenul reclamantului G____ I___ sr., în dos.nr.XXXXXXXXXXXXX al Tribunalului Maramureș.

Varianta propusă de reclamanți, de stabilire a unei servituți de trecere prin curtea pârâților I_____, nu a fost primită de instanță având în vedere considerentele de mai sus, dar și următoarele aspecte:

Cei doi pârâți sunt proprietarii tabulari ai unei suprafețe de teren învecinată nemijlocit cu terenul aflat în posesia reclamanților G____ I___ jr.și I_____. Pe acest teren au amplasată casa de locuit, construită încă din anul 1972, precum și anexele gospodărești. Între casă și o anexă gospodărească și cealaltă anexă gospodărească este o distanță medie de aprox.3, 14 m, în care este inclus și trotuarul de 1 m lățime de lângă casă. Prin stabilirea servituții de trecere în varianta I, propusă de reclamanți, întreaga curte a pârâților I_____ ar fi afectată, _________________________ urmând a se face direct pe drumul de servitute, trecerea cu autovehicule făcându-se la o distanță de cca.1 m de casă și 0,5 m de anexele gospodărești, ceea ce ar afecta în timp și structura de rezistență a construcțiilor. Mai mult, s-ar impune și demolarea unei anexe și parțial a acoperișului celei de-a doua anexe. Dincolo însă de aceste aspecte , ar fi afectată însăși calitatea vieții celor doi pârâți, întrucât întreaga lor gospodărie ar fi afectată servituții, așa cum s-a reținut și în Decizia civilă nr.85/A/2011 a Tribunalului Maramureș ,, stabilirea unui drum de trecere permanent prin curtea casei pârâților I_____ T_____ și I_____ I____ ar fi o sarcină greu de suportat de aceștia, distrugându-le intimitatea gospodăriei”(f.30 vol.II).

Nici existența unui drum anterior, prin curtea celor doi pârâți, către proprietățile reclamanților, nu a fost dovedită. Astfel, din declarațiile martorilor G___ S_____ și V_____ I_____, posesorii anteriori ai terenurilor reclamanților și pârâților I_____, reiese că pe terenul proprietatea celor doi pârâți nu a existat nici un drum de acces ,,nici în trecut, nici în prezent”, reclamantul G____ având acces la drum ,,tot pe terenul lui la deal”, acesta ,,circula cu căruța prin livada lui”

Nu în ultimul rând, în interogatoriul administrat, pârâtul G____ A_____, fratele reclamantului G____ I___ sr.a declarat că nu este de acord cu stabilirea unei servituți de trecere pentru reclamanți peste terenul aflat în posesia sa, aceștia ,,având drum”, pârâtul arătând astfel , indirect, că reclamanții au drum la calea publică, altul decât cel ce ar urma să treacă peste terenul lui, în varianta II propusă de expert.

Faptul că pârâții I_____ le-au permis reclamanților ca, ocazional, să folosească terenul său pentru a ajunge la propriile terenuri, nu le conferă acestora un drept de servitute (oricum, acțiunea a fost precizată ca fiind una în constituirea unei servituți de trecere și nu ca o acțiune confesorie de servitute).

Având în vedere aceste considerente fundamentate pe probatoriul administrat din care reiese că terenurile în favoarea cărora se solicită a se constitui o servitute de trecere, nu au caracter de loc înfundat, instanța a respins acțiunea reclamanților, cu consecința, firească, și a respins petitele subsidiare formulate.

Fiind căzuți în pretenții, în conf. cu disp.art.453(1) C.pr.c., reclamanții au fost obligați, în solidar, să plătească pârâților I_____ T_____ și I_____ I____ suma de 3940 lei, cu titlu cheltuieli judiciare, din care 1500 lei reprezentând onorariu avocațial și 2440 cheltuieli de deplasare, justificate cf. documentelor depuse la dosarul cauzei (f.297-313). Împotriva acestei sentințe și a încheierii de ședință din 26.06.2014 au formulat apel reclamanții G____ I___ sr., G____ S___, G____ I___ jr., G____ I_____ solicitând admiterea apelului și schimbarea în tot a hotărârii atacate, cu consecința admiterii acțiunii, asa cum a fost ea formulată si completată și obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecata ocazionate la fondul cauzei si in apel.

S-a arătat că apelul declarat împotriva încheierii de ședință din data de 26 iunie 2014 vizează aspectul de neretinere in cuprinsul încheierii de ședința a solicitării reprezentantei reclamanților, av. Lauruc M____, de a se reveni la expertul ing. P________ C_____ in vederea completării Raportului de expertiza, in sensul de a răspunde punctual obiectiunilor formulate de av. Lauruc M____ si depuse la dosarul cauzei la data de 22 noiembrie 2011. Această solicitare a fost exprimată și in scris prin Notele de ședința depuse pentru termenul din 26 iunie 2014, susținute si oral in fata instanței de fond. Solicitarea reprezentantei reclamanților a fost respinsa de către instanță, cu motivarea "noi de ce ne-am mai deplasat la fata locului", dar nelegal nu s-a reținut in încheierea de ședința. In ceea ce privește soluția instanței de fond, exprimata prin sentința civilă nr. 1252/09.07.2014, prin care a fost respinsă acțiunea reclamantilor-apelanti, o apreciază ca nelegală. Solicită a se avea în vedere contradicția dintre constatările instanței la fata locului in sensul că: "Instanța identifică varianta 2 si constată ca pe aceasta variantă terenul reclamantului G____ I___ jr. nu are caracter de loc infundat in ceea ce privește accesul cu piciorul, existând o cărare mărginită de pomi fructiferi si la un moment dat de patru stâlpi de electricitate din beton." si concluzia exprimată prin hotararea apelată, ca terenul reclamantului G____ I___ jr. nu are caracter de loc infundat. Servitutea de trecere a fost solicitata pentru a fi exercitata si cu mijloace auto, autovehicule, nu doar cu piciorul - terenul cumpărat al reclamanților având caracterul de loc infundat pentru trecerea cu autovehicule.

S-a mai susținut că în mod eronat instanța de fond a reținut faptul ca expertul P________ C_____ ar fi concluzionat ca terenurile reclamanților nu au caracter de loc infundat, sens in care apelanții solicită instanței de control judiciar a observa că în ultima Completare la Raportul de expertiza intocmit in cauza, cea depusa la termenul din 19.09.2013 expertul nu răspunde tuturor obiectiunilor apelanților la Raportul de expertiza, ci doar, parțial prin răspunsul dat la observațiile făcute de pârâtul Ivascu T_____.

In mod nelegal instanța de fond a reținut ca argument de fapt decizia civilă nr. 85/A/07.04.2011 a Tribunalului Maramureș, pronunțata in Dos. nr. XXXXXXXXXXXXX a Judecatoriei V____ de Sus, reținând ca „Stabilindu-se o servitute de trecere in favoarea numitului G____ G_______, peste terenul reclamantului G____ I___(senior. n.a.), implicit se recunoaște si se stabilește că acesta are ieșire la calea publica” precum si constatarea instanței la fata locului că „acea cale publica spre care a fost directionata servitutea in favoarea terenului aflat in posesia numitului G____ G_______, desi nu este pietruita sau asfaltata, prezinta urme a practicării lui cu piciorul si cu diferite vechicule”. Reținerea aceasta „implicit se recunoaște si se stabilește că acesta are acces la calea publică” nu poate fi opusă reclamanților G____ I___ jr. si G____ I_____, care nu au fost parti in acel dosar, iar, pe de alta parte face abstracție de constatarea expertului ing. P________ C_____ că varianta de trecere din expertiza ing. M__ V_______ „nu a fost pusă in executare”.

Cu privire la reclamanții G____ I___ si G____ I_____, ambii domiciliați
in M_____, nr. 962/B, precum si G____ S___, M_____, nr. 962/A Decizia nr.
85/A/2011 la care face referire instanța de fond, nu dispune nimic, expertiza ing. expert M__ V_______ nu este opozabilă acestora, care nu au avut calitatea de părți partiin dosar nr. XXXXXXXXXXXXX - acesta fiind de altfel argumentul instanței pentru care a respins excepția autoritatii de lucru judecat - aspect față de care,motivarea instanței apare ca fiind contradictorie.

Apelanții au mai precizat că nu peste terenurile tuturor reclamanților s-a
stabilit o servitute de trecere, ci doar peste terenul reclamantului G____ I___ din M_____ nr. 962/A - si doar in favoarea lui G____ G_______. Expertiza ing. expert M__ V_______, este superficială și incompletă în opinia apelanților. Analizând varianta din Anexa 1 a expertului M__ V_______, prin prisma legendei aceleiași anexe nr. 1 - privind constituirea unei servituti peste terenul reclamantului Gajda I___ din M_____, nr. 962/A, materializata prin punctele A-B-C -s-a putut observa cu ocazia deplasării la fata locului ca pct. "C" nu duce la o cale publica, ci se oprește pe o linie, despre care nu ne spune ce reprezintă acea linie -insa ea reprezintă gardul proprietății reclamantului G____ I___ din M_____, nr. 962/A. Expertiza ing. M__ V_______ nu s-a pronunțat pentru ca nu i s-a solicitat sa se pronunțe, asupra situației de loc infundat a terenului aflat in folosința reclamantului G____ I___ din M_____, nr. 962/A, iar cu privire la terenul aflat in folosința lui G____ I___ si G____ I_____ din M_____, nr. 962/B, aceștia nefiind parte in dosarul cu nr. XXXXXXXXXXXXX, este evident ca nu s-au făcut astfel de verificări.

Apelanții arată că au solicitat inca din anul 2011 expertul ing. P________ C_____ sa verifice daca este posibilă ținând cont de faptul ca pct "C" se oprește pe prundul râului V____ o varianta in care, pornind de la varianta expertei M__ V_______, pe punctele A-B-C sa o continue pana la o cale publică, ceea ce, până in prezent nu este, identificând totodată si proprietarii terenurilor asupra cărora ar urma sa se exercite, in continuare servitutea. Pentru a pronunța hotărârea apelată, instanța de fond retine, de asemenea eronat, în opinia apelanților, faptul că "Nici existenta unui drum anterior, prin curtea celor doi pârâți către proprietățile reclamanților, nu a fost dovedita" , dând eficiență declarației martorilor: V_____ I_____, care locuiește la o distanta de 3 km fata de aceștia și G___ S_____ - declarație neancorată in timp si spațiu și ignorând cu desăvârșire declarațiile martorilor: B____ V_____ si H____ T_____, precum si faptul ca la data de 13 aprilie 2005 în dosar nr. 81/R/2006 al Judecătoriei V____ de Sus, pârâții I_____ au formulat în calitate de reclamanți o acțiune în instanță prin care au solicitat a fi obligați reclamanții G____ să nu mai circule prin curtea pârâților I_____ Taoder și I_____ I___ și pe terenul proprietatea acestora, dosar care în apel, la Tribunalul Maramureș a fost înregistrat sub dosar nr. XXXXXXXXXXXXX, fiind pronunțată Decizia civilă nr. 289/A din 6.10.2006 prin care acțiunea soților I_____ T_____ și I_____ I____ a fost respinsă, iar prin decizia civilă nr. 364/R/2007 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, recursul acestora a fost respins.

Apelanții au precizat că nu a fost solicitată și nu se solicită o servitute de trecere în favoarea terenului pe care este amplasată casa din M_____, nr. 962/A, teren dobândit de reclamantul G____ I___ sr. prin moștenire de la părinți (delimitata de către expert P________ C_____ intre punctele 9-10-11-12-13-14) ci se solicită stabilirea servituții de trecere în favoarea terenurilor proprietate extratabulară a reclamanților ce a fost cumpărată de aceștia și care au caracter de loc înfundat. Aceste terenuri au fost cumpărate dupa cum urmează: la data de 20 mai 1986 prin înscrisul sub semnătură privată intitulat „Contract de vânzare-cumpărare de la V_____ I___ și V_____ I_____ ( N. C_____) - 32 ari si la data de 2 iunie 1986 prin înscrisul sub semnătură privată „contract de vânzare-cumpărate de la C_____ I___ și C_____ V______”) - 32 ari – de către reclamanții G____ I___ și G____ S___.

Din acest teren G____ I___ și G____ S___ au vândut ulterior o suprafață de 15 ari reclamanților G____ I___ jr. și G____ I_____ („contract de vânzare-cumpărare” datat 2 iunie 1986), care în anul 1989 și-au edificat o casă de locuit pe acest teren și o suprafață de 15 ari pârâților I_____ T_____ și I_____ I____ („Contract de vânzare-cumparare” datat 2 iunie 1986). Prin urmare, afirmația pârâților I_____ T_____ și I_____ I____ (reiterata si prin Notele de ședința depuse la termenul din 26 iunie ac.) CA – „in realitate suprafețele respective formează un singur corp funciar pe care partea litiganta G____ I___ sr l-a primit moștenire de la părinții săi conform folosinței actuale”, este falsă în opinia lor. Dimpotrivă cele două suprafețe de teren cumpărate de reclamanții G____ I___ sr și G____ S___ din care ulterior au vândut o suprafață de teren reclamanților G____ I___ jr. și G____ I_____ și o suprafață de teren pârâților I_____ Taodr și I_____ I____, au făcut parte din același trup de teren, fiind cumpărat de la doi frați V_____ I_____ (născută C_____) și fratele acesteia C_____ I___. Este esențial de reținut și de avut în vedere mențiunea din contractul de vânzare-cumpărare datat 20 mai 1989 respectiv: "Menționam ca spre miazăzi ramane ulița de 4 m ..."

Raportat la această mențiune din contractul prin care reclamanții G____ I___ și G____ S___ au cumpărat terenul care a format un singur trup de teren este evident că atunci când la rândul lor au vândut părți din acest teren, parte și pârâților I_____ T_____ și I_____ I____ aceștia nu a vândut decât ceea ce au cumpărat, nu au putut să vândă decât ceea ce la rândul lor au cumpărat.

Este evident în opinia apelanților abuzul de drept al pârâților I_____ de a monta porți, a construi gardul și a amplasa o anexă gospodărească cu scopul de a împiedica accesul reclamanților pe drumul de acces pe care l-au practicat și pe care l-au folosit de la data cumpărării terenului și care a fost folosit și la data când a fost construită casa reclamantului G____ I___ jr. și G____ I_____. Prin urmare crearea situației de loc înfundat pentru _________________________ de G____ I___ și G____ I_____ este urmare abuzului de drept al pârâților I_____.

Dacă se vizualizează Anexa grafica nr. 3 care materializează Varianta I pentru servitutea de trecere solicitata se poate observa faptul că, casa nu se interpune intre cele 2 anexe gospodărești, prin urmare nici trotuarul casei.

In ceea ce privește Varianta a II-a din expertiza ing. P________ C_____, inițiala, cat si cea modificata din ultima Completare a Raportului de expertiza, apreciază ca instanța nu poate sa acorde aceasta varianta, motivat de faptul ca expertul include cărarea de picioare de 0,80 m in traseul servitutii de trecere - fara a tine cont de faptul ca, pe aceasta cărare de picioare sunt amplasați cei 4 stâlpi de înalta tensiune din beton (nu din lemn) fapt ce face imposibil de practicat acest traseu potrivit schiței intocmite de către expert.

Traseul servitutii de trecere se oprește in casa reclamanților G____ I___ senior si G____ S___, « Spațiul util» de sub șura reclamantului nu este inclus pe schița traseului de trecere din aceasta varianta, se face vorbire doar in partea scrisa a ultimei Completări a Raportului de expertiza, fara ca acest «spațiu util» sa fie măsurat de către expert sub aspectul lățimii necesare constituirii unei servituri de trecere si a înălțimii acestui spațiu - care, asa cum a putut constata si instanța cu ocazia deplasării la fata locului, nu este apt pentru a fi practicat ca servitute de trecere de către reclamanții G____ I___ junior si G____ I_____.

Intimații I_____ T_____ și I_____ I____ au formulat întâmpinare prin care au solicitat a se respinge apelul declarat.

Intimații au arătat cu privire la apelul îndreptat împotriva încheierii din 26.06.2014 că avocatul apelanților a expus anumite opinii cu privire la expertiza judiciară atât în ansamblu cât și față de completările ulterioare, însă din punct de vedere procedural acesta nu a formulat cereri noi în probațiune. Prima instanță a dat dovadă de multă permisivitate în ceea ce privește probațiunea, administrând în speță toate probele solicitate de reclamanții G____ sub durata a 5 ani de proces.

S-a mai arătat că din audierea ca martori a proprietarilor anteriori ai terenului în litigiu și anume V_____ I_____ (vânzătoarea către G____ I___ sr) și G___ S_____ (vânzătorul către pârâții I_____) rezultă indubitabil în opinia intimaților, că niciodată nu a existat o servitute de trecere peste curtea pârâților I_____ și că reclamanții G____ își foloseau propriul teren pentru a ieși la calea publică cu orice mijloace de transport prin accesul delimitat între punctele 12-13 din anexa grafică 1 a expertizei P________ și că dacă s-a trecut ocazional prin curtea pârâților Ivascu acest fapt s-a întâmplat numai și numai cu acordul acestora.

Prin interogatoriul luat reclamantului G____ I___ sr (întrebarea 10) cât și prin interogatoriul luat fratelui acestuia G____ A_____ (întrebarea nr. 4) aceștia au recunoscut că parcelele de teren delimitate prin punctele 9-10-11-12-13-14 și respectiv 5-14-9-32-5 din anexa grafică 1 a expertizei P________ au format un singur trup de teren pe care l-au primit „zestre” de la părinții acestora și că între ei au făcut un partaj frățesc de folosință conform situației actuale.

În cursul deplasării la fața locului din 23.06.2014 judecătorul de fond a constatat că servitutea de trecere statuată prin decizia civilă definitivă nr. 85/A/2011 pe aliniamentul A-B-C a expertizei efectuată de expert M__ V_______ duce la un teren riveran râului V____ cu o anumită lățime și care prezintă urmele unui drum practicat anterior care permite accesul cu piciorul și cu autovehicule. Tot cu ocazia deplasării la fața locului judecătorul de fond a constatat că varianta de drum prin curtea pârâților I_____ ar trece foarte aproape de casa acestora și ar presupune desființarea șopronului și a unei părți din acoperișul anexei gospodărești a acestora.

În fapt, terenurile deținute de reclamanții G____ I___ sr și G____ I___ jr. nu sunt locuri înfundate în sensul dispozițiilor art. 616 cod civil 1864. Pe de altă parte, dacă există un aparent disconfort de folosința acesta se datorează exclusiv conduitei reclamanților, aceștia având ieșire la calea publică prin punctele 12-13 din anexa grafică 1 a expertizei efectuat de expert P________ C_____ iar o servitute pe terenul lor fiind posibil de amenajat pe toată lungimea terenurilor care în fapt alcătuiesc un singur corp.

Intimații C____ I____, C____ B_____, C____ D_____, C____ A____ jr., C____ T_____ jr., C____ I_____, C____ T_____ sr. și C____ M____ au depus întâmpinare prin care au solicitat respingerea apelului ca netemeinic și nefondat și obligarea apelanților la cheltuieli de judecată, întrucât instanța de fond a administrat toate probele cerute de apelanți. De asemenea, au solicitat respingerea apelului îndreptat împotriva încheierii din 26.06.2014 deoarece au fost consemnate în mod complet toate susținerile părților litigante întocmai cum au fost susținute în fața instanței.

Analizând apelul formulat, Tribunalul reține următoarele:

În ce privește împrejurarea că în cuprinsul încheierii de ședință din data de 26.06.2014 nu s-ar fi reținut solicitarea avocatului reclamanților de completare a raportului de expertiză, se constată că această critică nu reprezintă un veritabil motiv de schimbare ori anulare a respectivei hotărâri, în contextul în care dat fiind caracterul devolutiv al căii de atac, reclamanții aveau posibilitatea (de care au și uzat) de a solicita direct instanței de apel să dispună o atare completare a lucrării de specialitate. Pe cale de consecință, reținând că însăși instanța de apel a apreciat inutilă administrarea probațiunii suplimentare, apelul promovat împotriva încheierii de ședință din data de 26.06.2014 va fi respins.

Contrar susținerilor apelanților, hotărârea primei instanțe nu cuprinde concluzii eronate și nici contradictorii. Locul înfundat este acel fond care nu are nicio ieșire la calea publică, ipoteză care se desprinde din analiza prevederilor art. 616 Cod procedură civilă 1865. Jurisprudențial noțiunea de loc înfundat a primit însă o interpretare extensivă, apreciindu-se că păstrează caracter de loc înfundat și fondul care are o ieșire la calea publică, dar aceasta prezintă inconveniente grave și poate fi chiar periculos de exercitat. Însă nu este loc înfundat fondul ce are o ieșire la calea publică, amenajabilă prin efectuarea unor cheltuieli.

Distincția între caracterul de loc înfundat din perspectiva mijloacelor auto și cel de loc înfundat inclusiv pentru trecerea pedestră este în speță artificială, deoarece fondurile deținute de apelanți se pretează unei amenajări, pe traseul cărării identificate la fața locului.

Întrucât reclamanții au investit prima instanță cu o acțiune în stabilirea servituții de trecere, iar nu cu o acțiune confesorie de servitute, este lipsit de relevanță că anterior reclamanții au practicat o cale de acces prin curtea pârâților I_____, cu consimțământul acestora.

În cazul stabilirii servituții, distinct de verificarea cadrului procesual activ și pasiv, se impune a se determina probator însăși situația premisă, și anume caracterul de loc înfundat al fondului al cărui proprietar pretinde constituirea acestui dezmembrământ, abia ulterior urmând a se stabili, în sensul legii, calea cea mai scurtă și mai puțin împovărătoare de acces la drumul public.

Determinarea caracterului de loc înfundat se realizează prin coroborarea unui ansamblul probator faptic, dar și cu observarea situației juridice a fondului; din această perspectivă, trebuie să se țină seama pe de o parte de elementele naturale, obiective, dar și de împrejurarea că, în speță, urmare a litigiului derulat în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX al Judecătoriei V____ de Sus, fondul nu are caracter de loc înfundat. Astfel, este adevărat că prin raportul de expertiză tehnică inițial, depus pentru termenul de judecată din data de 17.06.2009 expertul P________ C_____ G_______ a arătat că terenul deținut extratabular de reclamanții G____ I___ jr. și G____ I_____ respectiv cel deținut de reclamanții G____ I___ sr și G____ S___ au caracter de loc înfundat -aliniament 5-6-7-8-5- pentru accesul cu mijloace auto, având ieșire la calea publică (drumul comunal) doar pedestru. Prin decizia civilă nr. 85/A din 7.04.2011, pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, irevocabilă prin decizia civilă nr. 3313/R/2011 din 29.09.2011, pronunțată de Curtea de Apel Cluj s-a instituit un drept de servitute de trecere în favoarea terenului fond dominant proprietatea reclamantului din acel proces, G____ G_______ și în sarcina terenului – fond aservit proprietatea lui G____ I___ sr. conform variantei I din lucrarea de expertiză efectuată de expert M__ V_______ în respectivul dosar. După cum se poate observa din reprezentarea grafică a situației din teren (f.180 dosar nr. XXXXXXXXXXXX – vol. I) pentru varianta de traseu A-B-C, dispusă de instanță, punctul C era configurat la limita prundar râul V____, ieșirea realizându-se la drumul de câmp de pe prundarul acestui râu. Împrejurarea că nu s-a pus în executare drumul de acces stabilit între punctele A-B-C din schița din raportul de expertiză din dosarul nr. XXXXXXXXXXXX nu este de natură a conferi caracter de loc înfundat fondurilor deținute de reclamanți.

Cât timp peste terenul deținut de G____ I___ sr. și soția acestuia, G____ S___, s-a stabilit o servitute de trecere în favoarea unui alt deținător de teren din zonă, cale de acces deopotrivă limitrofă terenului deținut de G____ I___ jr. și soția G____ I_____, este evident că terenurile reclamanților nu au caracter de loc înfundat, aspect pe care l-a confirmat și expertul P________ C_____ G_______, prin completarea la raportul de expertiză depusă în data de 6.09.2011. Corespunde realității că decizia civilă nr. 85/A/07.04.2011 a Tribunalului Maramureș nu a statuat cu privire la terenul deținut de reclamanții G____ I___ jr. și G____ I_____ și nu a fost pronunțată în contradictoriu cu reclamantele G____ I_____ și G____ S___, dar după cum s-a relevat, cărarea ce delimitează terenurile deținute de reclamanți duce la calea publică (prundarul râului V____) și este facil amenajabilă de către aceștia prin lărgire, fără a afecta terenuri deținute de terți. Astfel, conform procesului verbal întocmit cu ocazia deplasării primei instanțe la fața locului s-a constatat că terenul riveran râului V____ nu este amenajat ca drum, dar are o lățime care ar permite accesul cu piciorul și vehicule și se observă urme rămase ca urmare a practicării lui. Prin grevarea terenului pârâților I_____ cu un drept de servitute în favoarea reclamanților întreaga curte a casei acestora ar fi afectată aproape în exclusivitate practicării respectivului dezmembrământ; prin raportul de expertiză efectuat în cauză de expert S____ M____ s-a arătat că un drum de trecere cu mijloace de transport, atelaje și autovehicule, peste curtea pârâților este imposibil de realizat. Raportat la aceste considerente, în temeiul prevederilor art. 296 Cod procedură civilă 1865, apelul se va respinge ca nefondat. În temeiul prevederilor art. 298 raportat la art. 274 Cod procedură civilă 1865, apelanții, în solidar, vor fi obligați să achite intimaților I_____ T_____ și I_____ I____ suma de 1000 lei, cheltuieli de judecată în apel, reprezentând onorariu de avocat conform chitanței depuse la fila 801 dosar. Instanța va respinge cererea intimaților C____ I____, C____ B_____, C____ D_____, C____ A____ jr. C____ T_____ jr. C____ I_____, C____ T_____ sr, C____ M____ de obligare a apelanților la plata cheltuielilor de judecată, dovada efectuării acestora fiind depusă la dosar după reținerea cauzei spre soluționare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge apelul declarat de apelanții G____ I___ jr. și G____ I_____, ambii domiciliați în M_____ nr. 962B, județul Maramureș, G____ I___ sr. și G____ S___, ambii domiciliați în M_____ nr. 962A, județul Maramureș, împotriva încheierii de ședință din 26.06.2014 și a sentinței civile nr. 1252 din 09.07.2014, ambele pronunțate de Judecătoria V____ de Sus în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXX.

Obligă pe apelanți, în solidar, să achite intimaților I_____ T_____ și I_____ I____, domiciliați în M_____ nr. 942, județul Maramureș, suma de 1000 lei, cheltuieli de judecată. Respinge cererea intimaților C____ I____, C____ B_____, C____ D_____, domiciliați în M_____ nr. 962, județul Maramureș, C____ A____ jr. domiciliat în M_____ nr. 962/C, județul Maramureș, C____ T_____ jr., C____ I_____, C____ T_____ sr, C____ M____, cu domiciliul în M_____ nr. 966, județul Maramureș, de obligare a apelanților la plata cheltuielilor de judecată. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședință publică azi, 19.02.2015.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER

G______ B_______ S______-T______ A____-A__ R____ M______

RED: STA/3.04.2015

Tehnored:AS/21.03.2015 18 ex

Judecător la fond: F_____ V_____ F_____