Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXXX
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 519/2015
Ședința publică de la 28 Septembrie 2015
Completul compus din:
Președinte : L______ P_________
Judecător : C______-A________ S_____
Judecător : A___ G_______
Grefier : D___ G__________
S-a luat în examinare cererea de recurs civil formulată de creditoarea DGRFP Iași – Administrația Județeană a Finanțelor Publice Iași împotriva sentinței civile nr. 237/2015 din 10 februarie 2015 pronunțată de Tribunalul Iași, Secția II civilă – faliment în contradictoriu cu intimații H________ A____ N_____, D______ C_________, P_____ C______, Z________ O_____ E____ și M____ C_______, având ca obiect atragerea răspunderii conform art. 138 din Legea insolvenței.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, din care rezultă că dezbaterile asupra cauzei au avut loc în ședința publică din 21 septembrie 2015, susținerile părților prezente fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta hotărâre și din lipsă de timp pentru deliberare, instanța a amânat pronunțarea cauzei la data de astăzi, când :
După deliberare,
CURTEA DE APEL
Asupra cauzei civile de față;
Prin sentința civilă nr. 237/ 10.02.2015 pronunțată de Tribunalul Iași – Secția II Civilă – F_______ s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților P_____ C______ și Z________ O_____ și s-a respins acțiunea formulată de reclamant în contradictor cu acești pârâți ca fiind introdusă împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.
Totodată, s-a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamantul DGRFP IAȘI - ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE IAȘI, cu sediul în Iași, _______________. 26, privind stabilirea răspunderii personale a pârâților H________ A____ N_____, D______ C_________ și M____ C_______
Pentru a se pronunța în acest sens, instanța de fond a reținut următoarele :
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților P_____ C______ și Z________ O_____ :
Potrivit informațiilor furnizate de către Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Iași, societatea debitoare s-a înmatriculat la data de 23.09.2010, având ca asociat unic și administrator pe H________ A____ N_____ până la data de 04.11.2010 , data la care au intrat in societate ca asociați D______ C_________ și M____ C_______ , D______ C_________ având și funcția de administrator până la data deschiderii procedurii insolventei.
Ca urmare pârâții, P_____ C______ și Z________ O_____ nu au avut nici o calitate in cadrul societății debitoare, motiv pentru care instanța a apreciat ca fiind întemeiată excepția invocată de aceștia privind lipsa calității procesuale pasive.
În consecință, admițând excepția, acțiunea formulată în contradictoriu cu pârâții P_____ C______ și Z________ O_____ a fost respinsă ca fiind formulată împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.
Cu privire la pârâții H________ A____ N_____, D______ C_________ și M____ C_______ , instanța a reținut că, prin încheierea nr. 219/CC/14.07.2011, irevocabilă prin nerecurare, a fost deschisă procedura simplificată a insolvenței împotriva debitorului S.C. N_____ CONCEPT S.R.L.., constatându-se că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.32 din Legea nr. 85/2006.
Tabelul creditorilor definitivat cuprinde creanțele a 2 creditori : Administrația Finanțelor Publice Iași și Asociația Club Sportiv N_______ .
La data de 02.09.2011 a fost publicat la BPI raportul asupra cauzelor și împrejurărilor ce au dus la apariția insolvenței, în cuprinsul căruia lichidatorul judiciar menționează faptul că insolvența se datorează unor cauze obiective , externe societății ,respectiv lipsa activității debitoarei și creșterea cuantumului dobânzilor și penalităților către bugetul de stat. A opinat că nu sunt indicii privind atragerea răspunderii în baza art. 138 din Legea 85/2006 cu privire la administratorul societății .
În drept, pentru a fi atrasă răspunderea personală a administratorului unei societăți în baza dispozițiilor art. 138 din Legea nr. 85/2006 cu modificările ulterioare, este necesar ca partea interesată să facă dovada îndeplinirii condițiilor art. 998 Cod Civil, respectiv a existentei unui prejudiciu, a unei fapte ilicite, existentei unui raport de cauzalitate între fapta ilicita și prejudiciu și a vinovatei celui care a cauzat prejudiciul respectiv. Caracterul special al reglementarii invocate in cauza constă in aceea ca aprecierea culpei persoanei chemata sa răspundă este făcută in concreto, cerându-se o cauzalitate specifica intre fapta si prejudiciu, respectiv faptele enumerate, in măsura in care au fost săvârșite culpabil si au cauzat un prejudiciu, sa fi fost in măsura sa contribuie la ajungerea societății debitoare in insolvența.
Textul de lege menționat cu privire la răspunderea membrilor organului de conducere nu instituie o răspundere obiectivă pentru prejudiciul reprezentând totalul creanțelor creditorilor participanți la procedura insolvenței, ci o răspundere în care faptele imputate trebuie dovedite, atât în fapt, cât și în drept, sub aspectul condițiilor generale ale răspunderii civile delictuale reglementate de dispozițiile art. 998-999 Cod civil, cât și sub aspectul condițiilor speciale prevăzute în textul legii pentru fiecare dintre faptele enumerate, condițiile generale ale răspunderii civile delictuale urmând a dobândi particularități specifice în funcție de cazul reglementat în textul legii.
Analizând condițiile răspunderii delictuale speciale, instanța a reținut că pârâților i se impută săvârșirea faptelor prevăzute de art. 138 lit. a) și e) din Legea insolvenței, respectiv:
-138 lit. a: folosirea bunurilor sau creditelor persoanei juridice în folosul propriu sau al unei alte persoane;
-138 lit. e: deturnarea sau ascunderea unei părți din activul persoanei juridice ori mărirea în mod fictiv a pasivului acesteia;
Reclamanta si-a întemeiat acțiunea cu privire la toți cei 5 pârâți pe fapte anterioare deschiderii procedurii, care țin de modalitatea de realizare a operațiunii de divizare a societății debitoare _____________________ din ___________________ .
Li se impută pârâților o înțelegere frauduloasa cu privire la preluarea pasivului societății ___________________ de către debitoarea din prezenta cauza și a unui activ insuficient pentru acoperirea acestui pasiv.
Instanța a apreciat ca aceste fapte nu se circumscriu prevederilor art. 138 din L.85/2006.
Pentru toate operațiunile legate de divizare , creditorul bugetar avea posibilitatea formulării opoziției la proiectul de divizare , cf. disp. art . 243 din L.31/1990 , în forma în vigoare la momentul realizării operațiunii , sau a promovării acțiunii reglementate de art. 243 pct. 3 din același act normativ.
Ori, deși atât proiectul de divizare , cât și hotărârea judecătoreasca de constatare a legalității divizării , i-au fost comunicate expres creditorului, acesta nu a înțeles sa uzeze de nici unul dintre drepturile ce i-au fost conferite in mod special de legea societăților comerciale.
Invocarea neregularităților procedurii divizării in acest cadru procesual este in afara prevederilor legale privind insolventa .
De altfel , motivele invocate în acțiune nu se circumscriu nici uneia dintre ipotezele reglementate de disp. art. 138 lit. a) sau e) din L.85/2006 .
Toate activele societății au fost puse la dispoziția lichidatorului judiciar, au fost evaluate, in prezent parcurgându-se etapele necesare valorificării acestora .
In consecință, nu exista elemente pentru a se aprecia asupra folosirii bunurilor sau creditelor persoanei juridice în folosul propriu sau al unei alte persoane ori al deturnării sau ascunderii unei părți din activul persoanei juridice ori mărirea în mod fictiv a pasivului acesteia .
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs Direcția G_______ a Finanțelor Publice Iași – Administrația Județeană a Finanțelor Publice Iași prin reprezentant legal, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
Recurenta a susținut că excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților P_____ C______ și Z________ O_____ a fost soluționată greșit, având în vedere faptul că pârâta Z________ O_____ a avut calitatea de asociat la S.C. N_____ CONCEPT SRL dar și la S.C. FGM SECURITY SRL, iar pârâtul P_____ C______ a avut calitatea de asociat și administrator la S.C. FGM Security SRL.
În plus, obligațiile fiscale ale recurentei au fost preluate, în urma divizării, de la S.C. FGM Security SRL și au luat naștere în timpul mandatului acestor pârâți.
Pe fond, recurenta a susținut că netemeinicia soluției instanței de fond rezultă din aprecierea că organul fiscal si-a întemeiat acțiunea pe fapte anterioare deschiderii procedurii care nu se circumscriu prevederilor art. 138 din Legea nr. 85/2006 si care nu pot fi invocate in acest cadru procesual.
În mod greșit a reținut judecătorul sindic faptul ca înțelegerea frauduloasa a paraților cu privire la preluarea pasivului societății S.C. FGM SECURITY S.R.L. de către debitoare nu se încadrează în nici una din ipotezele reglementate de dispozițiile art. 138 lit. a) sau e).
Analiza sumară efectuata de către judecătorul sindic asupra motivelor invocate de către organul fiscal in susținerea acțiunii, raportat la cuantumul foarte mare al obligațiilor fiscale neachitate către bugetul de stat (5.475.647 Iei), constituie motiv de nelegalitate a sentinței civile nr. 237/10.02.2015. În condițiile în care scopul operațiunilor de divizare a fost crearea unei noi persoane juridice care să preia doar pasivul vechii entități, rezulta fără echivoc faptul că reprezentanții societății au urmărit si creat starea de insolvabilitate a S.C. N_____ CONCEPT S.R.L. Iași.
Consideră recurenta că H________ A____ N_____, D______ C_________ și P_____ C______ se fac responsabili pentru starea de insolventa a S.C. N_____ CONCEPT S.R.L. Iași.
Prin hotărârea adoptată, respectiv aceea de a înființa o societate comercială care să preia pasivul societății-mame, asociații si administratorii S.C. F.G.M. SECURITY S.R.L. Iași au urmărit sustragerea de la plata obligațiilor fiscale datorate bugetului consolidat al statului.
Preluând o societate comercială cu un pasiv excesiv, asociații si administratorii S.C. N_____ CONCEPT S.R.L. Iași (în persoana numiților H________ A____ N_____, D______ C_________ si M____ C_______), au acceptat starea de insolvență a firmei nou create, si nu au realizat nici un demers pentru înlăturarea acestei situații.
La scurt timp de la înființare (in data de 24.06.2011), reprezentanții S,C. N_____ CONCEPT S.R.L. Iași au solicitat deschiderea procedurii falimentului, motivat si de împrejurarea ca societatea nou înființata nu a putut păstra obiectul de activitate, pentru care era necesară licența de funcționare eliberata de IGPR, dar si de faptul ca societatea a preluat creanțele datorate de clienții firmei-mamă, dar nu a preluat si contractele, astfel după cum s-a reținut de judecătorul sindic in motivarea încheierii nr. 219/14.07.2011.
Solicită să se constate faptul ca starea de insolventa a S.C. N_____ CONCEPT S.R.L. Iași este rezultatul deciziilor si activităților efectuate de parați.
La pronunțarea hotărârii, judecătorul sindic nu a analizat nici aspectele invocate de către A.J.F.P. Iași vizând situația activelor aflate in patrimoniul debitoarei, reținând doar faptul ca „acestea au fost puse la dispoziția lichidatorului judiciar, au fost evaluate, în prezent parcurgându-se etapele necesare valorificării acestora", ca și cum aceasta aparenta „buna-intenție" ar fi de natura să înlăture răspunderea paraților pentru starea de incapacitate de plata pe care au produs-o prin divizare .
Recurenta a susținut că a învederat judecătorului sindic faptul că bunurile imobile ce au fost transferate noii societăți înființate S.C. N_____ CONCEPT S.R.L. Iași, constau în patru terenuri situate în extravilanul comunei C_____, jud. Iași, în suprafața de 4.638 mp, 5.700 mp, 8.600 mp, respectiv 1.000 mp, si un teren în suprafața de 4.000 mp situat în _____________________________. Aceste terenuri au fost achiziționate în baza contractelor de vânzare-cumpărare autentificate de către Biroul Notarilor Publici Asociați T_____ + F_____, conform încheierilor de autentificare nr. 410/17.02.2011, 537/2.03.2011, 655/17.03.2011, respectiv a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 654/17.03.2011.
Potrivit acestor contracte de vânzare cumpărare, prețul vânzării terenurilor în cauza a fost de:
- 763.730 lei pentru terenul in suprafața de 4.638 mp, corn. C_____, jud. Iași;
-944.832 lei pentru terenul in suprafața de 5.700 mp corn. C_____, jud. Iași;
-1.580.813 lei pentru terenurile in suprafața de 8.600 mp si 1.000 mp corn. C_____, jud. Iași;
-494.004 lei pentru terenul in suprafața de 4.000 mp situat in corn. Frumușica, jud. B_______.
In luna aprilie 2012, aceste terenuri au fost evaluate in cadrul procedurii insolventei, de către expertul N______ D__ N_____, care a estimat ca valoarea acestora este de:
-40.600 lei pentru terenul în suprafața de 4.638 mp, corn. C_____, jud. Iași;
-50.000 Iei pentru terenul în suprafața de 5.700 mp corn. C_____, jud. Iași;
75.300 lei si 8.800 lei pentru terenurile în suprafața de 8.600 mp si 1.000 mp, corn. C_____, jud. Iași;
- 9.600 lei pentru terenul în suprafața de 4.000 mp situat în corn. Frumușica, jud. B_______.
Din analiza comparativa a contractelor de vânzare-cumpărare încheiate de S.C. F.G.M. SECUR1TY S.R.L. Iași si a rapoartelor de evaluare întocmite de expertul N______ D__ N_____, se poate constata faptul ca imobilele în cauza au fost supraevaluate de către S.C. F.G.M. SECURITY S.R.L. Iași, astfel încât valoarea imobilelor transferate in patrimoniul S.C. N_____ CONCEPT S.R.L. Iași nu putea acoperi pasivul (obligațiile fiscale) S.C. F.G.M. SECURITY S.R.L. Iași.
Relevant pentru a demonstra intenția părților este, în opinia recurentei, și faptul că, în cadrul procedurii de licitație organizate de lichidatorul judiciar, bunurile nu au putut fi valorificate nici măcar la prețul redus de 75 % din prețul de evaluare.
Trecerea în patrimoniul S.C. N_____ CONCEPT S.R.L. Iași a acestor bunuri supraevaluate demonstrează scopul vădit urmărit de către parați prin proiectul de divizare, ca bunurile preluate de societatea nou înființata să nu poată acoperi pasivul acesteia, si implicit obligațiile fiscale restante către bugetul statului.
In susținerea punctului de vedere, depune ca proba adresa nr. 98/10.01.2013 emisa de Camera Notarilor Publici Iași, din care rezultă valoarea reala de tranzacționare a terenurilor în cauza, precum si faptul ca, în data de 24.06.2011, S.C. N_____ CONCEPT S.R.L. Iași a depus la Tribunalul Iași cerere de deschidere a procedurii falimentului, in care a menționat ca are datorii de peste 7.000.000 lei si creanțe nerecuperate de peste 3.200.000 lei. De asemenea, s-a mai arătat ca în anul 2010 a avut cifra de afaceri 0.
Din analiza bilanțului contabil la 31.12.2011, rezulta ca societatea nu a desfășurat activitate de la înființare si pana la _____________________________>
Conform situației încasărilor din evidentele fiscale, in perioada 1.10.2010 - 2.06.2011, S.C. N_____ CONCEPT S.R.L. Iași nu a efectuat nici o plata în contul obligațiilor fiscale neachitate. Singura sumă încasată de către A.F.P.M. Iași în contul acestor creanțe a fost în valoare de 288 lei, conform notei contabile nr. 212/4.05.2011, sumă obținută ca urmare a măsurilor de executare silită efectuate de organul fiscal, respectiv înființarea popririi asupra disponibilităților bănești bancare.
La dosar s-a depus raportul cauzelor și împrejurărilor care au dus la apariția stării de insolvență a debitorului S.C. N_____ CONCEPT SRL.
Prin întâmpinare, intimații P_____ C______ și Z________ O_____ au solicitat respingerea recursului ca nefondat, precizând că nu au deținut nici o funcție în conducere în cadrul societății, și că, la momentul divizării, societatea a preluat în pondere egală, activul și pasivul societății FGM Security SRL. Au învederat instanței faptul că, prin raportul cauzelor și împrejurărilor care au determinat _________________________________, s-a concluzionat că nu există culpa vreunei persoane în producerea insolvenței.
Intimații H________ A____ N_____, D______ C_________ și M____ C_______ au formulat, de asemenea, întâmpinare, prin care au solicitat respingerea recursului ca nefondat, arătând că nu sunt întrunite condițiile atragerii răspunderii lor personale pentru niciuna din faptele imputate.
Nu s-au administrat probe noi în recurs.
Recursul este nefondat, pentru considerentele ce vor fi expuse.
În speță, reclamanta-recurentă a formulat cerere de atragere a răspunderii personale a pârâților P_____ C______, Z________ O_____ și M____ C_______ în temeiul dispozițiilor art. 138 din Legea insolvenței, în limita pasivului rămas neacoperit al societății debitoare S.C. N_____ CONCEPT SRL.
Cu privire la pârâții-intimați P_____ C______ și Z________ O_____, curtea reține că reclamanta însăși a invocat calitatea acestora de asociați la S.C. FGM Security SRL (actuala _________________ Security SRL) și nu la societatea debitoare _____________________, al cărei pasiv se cere a fi acoperit.
Neavând atribuții în cadrul societății debitoare, înființată prin divizare, corect tribunalul a reținut că intimații P_____ C______ și Z________ O_____ nu pot fi chemați ca pârâți în acțiunea având ca finalitate acoperirea pasivului acestei societăți.
În ceea ce îi privește pe intimații H________ A____ N_____, D______ C_________ și M____ C_______, instanța reține că reclamanta-recurentă a solicitat atragerea răspunderii lor personale motivat de faptul transferării de la S.C. FGM Security SRL la societatea debitoare S.C. N_____ CONCEPT SRL a unor imobile (terenuri) ce ar fi fost supraevaluate cu intenția ca bunurile preluate de societatea nou înființată să nu poată acoperi pasivul preluat odată cu activul.
Raportat la motivele de fapt invocate și la prevederile legale indicate în cerere – dispozițiile art. 138 lit. a) și e) din Legea insolvenței – Curtea constată că faptele imputate pârâților nu se regăsesc între faptele sancționate de aceste texte de lege,cum correct a reținut instanța de fond.
Astfel, potrivit dispozițiilor art. 138 lit. a) și e) din Legea insolvenței, judecătorul sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului ajuns în stare de insolvență să fie suportat de membrii organelor de conducere care au cauzat starea de insolvență prin fapta de a folosi bunurile sau creditele persoanei juridice în folosul propriu sau în cel al unei alte persoane (lit. a) sau prin fapta de a deturna sau ascunde o parte din activul persoanei juridice, ori de a mări în mod fictiv pasivul acesteia (lit. e).
În speță, reclamanta a indicat la modul general aceste texte de lege, fără a preciza ipoteza pe care își întemeiază cererea, în condițiile în care situațiile indicate de textele de lege arătate mai sus (folosirea bunurilor în interes propriu, ascunderea activului, deturnarea activului sau mărirea pasivului) se exclud una pe cealaltă.
În ce privește ipoteza folosirii bunurilor _____________________ în interesul altei persoane, prevăzută de art.138 lit.a din lege, respective ipotezele de ascundere sau deturnare a activului societății, curtea observă că acest activ se regăsește și în prezent în patrimoniul societății, fiind pus la dispoziția lichidatorului judiciar, în prezent parcurgându-se etapele necesare valorificării lui.
Prin urmare, nu se poate reține existența faptelor la care se referă textele de lege invocate de recurentă, activele societății regăsindu-se în patrimoniul acesteia.
Pretinsa supraevaluare a acestor active nu se regasește ca faptă ilicită între faptele prevăzute de art. 138 din legea insolvenței, invocate de reclamantă prin acțiune, și se referă la valabilitatea operațiunii de divizare realizată în anul 2010, pe care reclamanta a avut posibilitatea să o conteste la acel moment.
În plus, reclamanta nu a probat împrejurarea că, prin săvârșirea vreuneia dintre faptele generic invocate, s-a cauzat, cu intenție, prejudiciul produs societății debitoare. Textele de lege invocate chiar de reclamantă impun îndeplinirea cumulativă a condițiilor atragerii răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie, referitoare la existența faptei, a intenției, a prejudiciului și a legăturii de cauzalitate dintre fapte și intenție, condiții a căror îndeplinire nu s-a dovedit în cauză.
Curtea constată că aspectele invocate de recurentă se referă la valabilitatea divizării ce a stat la baza înființării societății debitoare și la intenția de fraudă a pârâților la acel moment, (anul 2010), aspecte ce puteau fi valorificate atât pe calea opoziției la divizare, cât și pe calea introducerii acțiunii prevăzute de dispozițiile art. 243 pct. 3 din Legea nr. 31/1990, deschise creditorului prin comunicarea proiectului de divizare și a hotărârii de constatare a divizării, de care creditorul bugetar însă nu a uzat.
Având în vedere cele de mai sus, precum și faptul că, din raportul cauzelor și împrejurărilor ce au determinat _________________________________, aflat la filele 61-69 dosar, rezultă că analiza documentelor puse la dispoziția administratorului judiciar nu a relevat existența culpei vreunei persoane în producerea insolvenței societății debitoare, instanța va respinge recursul ca nefondat în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, urmând a menține sentința recurată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul formulat de creditoarea DGRFP Iași - Administrația Județeană a Finanțelor Publice Iași împotriva sentinței civile nr. 237/2015 din 10 februarie 2015 a Tribunalului Iași, Secția II civilă - faliment, hotărâre pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi, 28 septembrie 2015.
Președinte, L______ P_________ |
Judecător, C______-A________ S_____ |
Judecător, A___ G_______ |
|
Grefier, D___ G__________ |
|
Red. P.L.
Tehnoredactat
G.D.
2 ex./ 27.10.2015
Tribunalul Iași : B_____ R_____