Acesta nu este document finalizat

Cod ECLI ECLI:RO:CAPIT:2016:002.xxxxxx

Operator date 3918

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL PITEȘTI

SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr. XXXXXXXXXX DECIZIA NR.175/R-C___

Ședința publică din 28 Ianuarie 2016

Curtea compusă din:

Președinte: A___ A______ T_____– judecător

Judecător: A______ T_____

Judecător: I____ B______

Grefier: Drăguța-I____ C____

S-a luat în examinare pentru soluționare, contestația în anulare formulată de contestatoarea Ș_____ D_____ C____, împotriva deciziei nr. 1836/R-C___ din 4 noiembrie 2015, pronunțată de Curtea de Apel Pitești, Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. xxxxx/109/2012, intimați fiind ______________ – prin administrator E____ M____, cu sediul în Pitești, ______________________. 38A, județul Argeș, și P_______ M___________ PITEȘTI, cu sediul în Pitești, _____________________, județul Argeș.

La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima strigare au răspuns avocat P____ P______ pentru contestatoare și avocat D______ E____ pentru intimata ______________, lipsă fiind intimatul P_______ M___________ Pitești.

Procedura este legal îndeplinită.

Contestația în anulare este timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 100 de lei, potrivit chitanței xxxxxxx din 25.01.2016 (fila 40 – dosar).

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că la prezenta cauză a fost atașat xxxxx/109/2012, precum și că la dosar, prin compartimentul registratură, la data de 28 ianuarie 2016 s-au depus de către contestatoare concluzii scrise, după care:

Reprezentantul contestatoarei depune la dosar împuternicire avocațială și înscrisuri în susținerea contestației în anulare.

Reprezentantul intimatei ______________ depune la dosar împuternicire avocațială.

Reprezentantul contestatoarei solicită să-i fie comunicată întâmpinarea și amânarea judecății pentru a lua cunoștință de conținutul întâmpinării.

De asemenea, solicită ca instanța să se pronunțe asupra cererii de suspendare provizorie a executării, conform art. 403 al.4 C. pr. civ., sub condiția depunerii unei cauțiuni, potrivit art. 319 teza a II-a, precizând că este vorba despre o cerere de suspendare în cadrul contestației în anulare, adăugând că atunci când a formulat contestația în anulare a făcut referire la art. 319, respectiv art. 403 al.3 și art. 403 al.4 C. pr. civ., care se referă la o cerere de suspendare normală în cadrul contestației în anulare și la o cerere de suspendare provizorie, care se poate face fără citarea părților.

Instanța pune în discuție cererea de amânare a judecății cauzei, formulată de reprezentantul contestatoarei.

Având cuvântul, reprezentantul intimatei ______________ se opune acestei cereri de amânare, arătând că a fost timp suficient pentru studiul întâmpinării, precum și că se încearcă tergiversarea soluționării cauzei, știut fiind că mai există pe rol încă două cereri de revizuire îndreptate împotriva aceleiași decizii. Mai arată că s-a formulat deja o cerere de suspendare, dosarul urmând a pleca la instanța superioară, iar celălalt dosar având deja acordat termen la data de 12 februarie, subliniind că se încearcă tergiversarea, respectiv amânarea punerii în executare a hotărârii, după zece ani de existență a litigiului.

Reprezentantul intimatei solicită lăsarea cauzei la a doua strigare pentru a da posibilitatea părții adverse de a lua cunoștință de conținutul întâmpinării.

Reprezentantul contestatoarei, având cuvântul, solicită amânarea judecății cauzei pentru a avea timp să studieze întâmpinarea și pentru a nu fi luat prin surprindere.

Curtea, față de caracterul urgent al contestației în anulare, prevăzut de art. 320 C. pr. civ., având în vedere data depunerii la dosar a întâmpinării, respectiv data de 20.01.2016, constată respectate prevederile art. 114¹ al.2 și art. 320 al. 5 C. pr. civ. fiind depusă în termen legal; pentru acest motiv respinge cererea de amânare formulată de reprezentantul contestatoarei.

Instanța comunică un exemplar al întâmpinării reprezentantului contestatoarei, în ședință publică.

Reprezentantul contestatoarei depune la dosar un set de înscrisuri în susținerea contestației în anulare, un exemplar al acestora comunicându-l reprezentantului intimatei, în ședință publică, și solicită totodată încuviințarea probei cu înscrisuri.

Curtea dispune lăsarea cauzei la a doua strigare, pentru a da posibilitatea reprezentantului contestatoarei să ia cunoștință de conținutul întâmpinării.

La a doua strigare a cauzei, au răspuns avocat P____ P______ pentru contestatoare și avocat D______ E____ pentru intimata ______________, lipsă fiind intimatul P_______ M___________ Pitești.

Instanța pune în discuție cererea de probatorii formulată de reprezentantul contestatoarei.

Reprezentantul intimatei, având cuvântul, arată că nu se opune încuviințării probei cu înscrisuri astfel cum a fost solicitată de reprezentantul contestatoare și, la rândul său, solicită încuviințarea probei cu înscrisurile depuse deja la dosar.

Curtea, văzând dispozițiile art. 305 C. pr. civ., încuviințează pentru contestatoare și pentru intimată, proba cu înscrisuri astfel cum a fost solicitată.

Reprezentantul contestatoarei arată că a depus înscrisurile la dosar pentru facilitarea verificărilor, pentru a nu se considera că au fost depuse în această fază, acele planșe foto fiind anexate cererii de chemare în judecată chiar de reclamantă, iar înscrisul esențial pentru soluționarea motivului privind eroarea materială se află la fila 24 din dosarul Tribunalului Argeș. Mai adaugă că acel înscris este reprezentat de o planșă foto cu peretele despre care se spune că a fost alipit, dar nu a fost alipit, iar din planșa foto rezultă că acest perete lateral exista și că el a fost edificat în baza altei autorizații, or, acest lucru nu a fost observat nici la instanța de fond, nici la instanța de recurs.

La solicitarea instanței, dacă se mai impune stabilirea unei cauțiuni în ceea ce privește cererea de suspendare care va rămâne fără obiect, odată ce se va acorda cuvântul pentru dezbateri asupra contestației în anulare, reprezentantul contestatoarei arată că nu se mai impune stabilirea unei cauțiuni, iar cererea de suspendare va rămâne fără obiect.

Părțile arată că nu mai au alte cereri prealabile de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, și solicită acordarea cuvântului pentru dezbateri asupra contestației în anulare.

Curtea, față de cererea formulată, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri asupra contestației în anulare.

Avocat P____ P______, având cuvântul pentru contestatoare, solicită admiterea contestației în anulare așa cum a fost formulată și, făcând trimitere la paragrafele de la fila 17 din decizia pronunțată de Curtea de Apel Pitești, arată că s-a omis cercetarea unor motive de recurs, primul motiv fiind acela privind nerespectarea principiului contradictorialității, motiv care nu a fost analizat efectiv, or, în acest sens a depus jurisprudență CEDO din care rezultă că noțiunea de proces echitabil presupune analiza efectivă a motivelor sau cererilor invocate de către părți. Mai arată că discuția contradictorie trebuia făcută privind două aspecte și anume: existența lucrărilor care exced autorizației de construire și referitor la necesitatea reluării întregii proceduri de autorizare a unei clădiri noi.

Mai susține că prima instanță a reținut aspecte care nu au fost niciodată discutate la instanța de fond și că, deși au fost administrate trei expertize de specialitate, la sfârșit au fost înlăturate expertizele fără nicio motivare și s-a ținut cont de niște poze. Mai mult, s-a reținut că din pozele anexate cererii de chemare în judecată rezultă aceste lucrări care exced autorizației și că se impune în acest sens anularea autorizației.

Reprezentantul contestatoarei arată că hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină și că nu s-a spus de ce rapoartele de expertiză au fost înlăturate și s-a ținut cont de niște poze. Mai arată că în momentul în care instanța de fond a constatat că aceste lucrări care exced conduc la anularea autorizației, nu i s-a dat ocazia să pună concluzii asupra acestui aspect, nefiind respectat principiul contradictorialității. Instanța de fond trebuia să caseze, să trimită spre rejudecare pentru a i se da ocazia să pună concluzii asupra acestor aspecte.

De asemenea, mai arată că instanța i-a desființat o lucrare edificată în anul 2006, or, nu poate fi demolat acel perete, pentru că se încalcă autoritatea de lucru judecat, întrucât există o hotărâre anterioară conform căreia această construcție trebuie să rămână în picioare. Mai arată că instanța de recurs nu a observat dispozitivul sentinței atacate și nici probele, adică acel înscris care demonstra că acel perete exista din anul 2006.

Solicită admiterea contestației în anulare și să se dispună rejudecarea recursului.

Avocat D______ E____, având cuvântul pentru intimata ______________, solicită respingerea contestației în anulare ca nefondată sau ca inadmisibilă, arătând că susținerile reprezentantului contestatoarei se referă la cu totul alte aspecte, or, art. 318 C. pr. civ. arată că ne aflăm în prezența unei omisiuni. Mai arată că, potrivit art. 318 C. pr. civ., sunt admise contestațiile în cazul în care instanța de recurs a omis să cerceteze vreunul din motivele de recurs, or, se confundă contestația în anulare, care este o cale de retractare, cu un recurs propriu-zis, solicitându-se să se analizeze un recurs la recurs. Mai arată că în cererea de chemare în judecată a invocat că partea avea nevoie de o autorizație nouă, iar instanța, la nivelul anului 2008, când a dispus anularea autorizației de construire, i-a permis titularului de la acel moment să intre în legalitate, fapt care a însemnat că trebuia să fie reluată întreaga procedură, lucru susținut chiar în cererea de chemare în judecată. Arată totodată că nu are autorizație originară de construire validă, ca să poată cere Primăriei Pitești autorizație de finisaje, astfel că nu se putea finisa ceva ce nu exista din punct de vedere juridic. Faptul că partea adversă nu formulat întâmpinare, preferând să invoce nouă excepții, nu ține de încălcarea principiului contradictorialității.

De asemenea, mai arată că s-a administrat expertiză ulterior, unde există opinia separată a expertului parte, care invocă același argumente din care rezultă că partea trebuia să reia procedura de autorizare, pentru că nu avea cum să finiseze ceva ce nu există, or, consideră că are de-a face cu fraudarea legii, aspecte reținute și de instanța de fond, dar și de instanța de recurs.

Faptul că nu s-au făcut de către contestatoare apărări cu privire la susținerile părții adverse, nu înseamnă o încălcare a principiului contradictorialității, odată ce de la Casa de avocatură s-au perindat mai mulți avocați, fiecare făcându-și propria apărare la fiecare termen, așa cum a considerat.

De asemenea, arată că nu se poate susține că nu s-a pus în discuție necesitatea emiterii unei autorizații noi, având în vedere că prima a fost anulată în mod irevocabil de către instanța de judecată. Mai mult, s-a anulat o autorizație, iar instanța a dat ocazie părții să reia întreaga procedură de autorizare, dar acest lucru nu s-a întâmplat, însă solicită Primăriei Pitești autorizație pentru finisaje interioare și exterioare când construcția a fost începută cu o autorizație anulată, ceea ce este unic în jurisprudență.

Reprezentantul intimatei mai arată că la paragrafele 1 și 3 din pagina 18, instanța răspunde în mod punctual motivelor de recurs, adăugând că cererea de cercetare la fața locului a fost formulată chiar de ea, în numele societății pe care o reprezintă, precum și că partea s-a opus inițial, iar instanța a prorogat administrarea după efectuarea probei cu expertiză. Mai arată că, atunci când s-a judecat fondul la Tribunalul București, un avocat de la casa de avocatură a susținut că nu mai are alte cereri de formulat, motiv pentru care nu se află în prezența vreunei omisiuni.

În privința erorii materiale, arată că nu există o eroare care se referă la nesocotirea unui înscris, că fotografiile au fost făcute în iunie 2012, când a reluat procedurile de anulare, iar pe tot parcursul cercetării judecătorești s-a cerut părții adverse să prezinte stadiul lucrărilor la momentul sistării lor. Astfel, aceste lucrări au fost sistate în 26 iunie 2006 prin ordonanță președințială pronunțată de Tribunalul Argeș, iar recursul la ordonanța de sistare a lucrărilor a fost respins, or, acela reprezintă momentul când partea adversă trebuia să facă dovada stadiului lucrărilor la momentul sistării lor prin ordonanță președințială. Mai arată că în anul 2008 s-a pronunțat Curtea de Apel Ploiești, a fost anulată autorizația, iar partea adversă a continuat efectuarea lucrărilor după ce a fost anulată autorizația, cu permisiunea autorităților.

Solicită să fie avute în vedere înscrisurile de la filele 112 – 118, memoriul tehnic de arhitectură din care rezultă cu evidență că, sub pretextul efectuării unor finisaje interioare și exterioare, partea adversă a edificat zidul și că s-a dorit în realitate finalizarea construcției prin fraudarea legii. Mai arată că nu sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 318 C. pr. civ., și nu se află nici în prezența vreunei erori materiale.

Având cuvântul în replică, reprezentantul contestatoarei arată că se încearcă inducerea în eroare, în sensul că ar fi atacat prin contestație în anulare lipsa cercetării motivului de recurs privind cercetarea la fața locului, însă este total fals, deoarece a afirmat că nu s-a analizat motivul de recurs privind lipsa motivelor pe care se sprijină hotărârea. Mai arată că prima instanță și-a format convingerea efectuării unor lucrări excedentare, în urma consultării sumare a unor fotografii anexate cererii de chemare în judecată, respectiv a reținut situația de fapt într-o manieră confuză care nu permite verificarea temeiniciei raționamentului său, acesta fiind un motiv de recurs la care instanța nu a răspuns, motiv rămas neanalizat.

Avocat D______ E____, având cuvântul, susține că expertul din cauză a avut calitate de diriginte de șantier și nu s-a formulat cerere de recuzare în acest dosar.

C U R T E A

Asupra contestației în anulare de față, constată că:

P___ cererea formulată la 17.08.2012, reclamanta ______________ a chemat în judecată pe pârâții P_______ municipiului Pitești și Ș_____ D_____ C____, solicitând să se dispună anularea autorizației de construire nr. 15/16.01.2012, desființarea tuturor lucrărilor executate în baza acestei autorizații, desființarea/retragerea până la limita prevăzută de lege a peretelui lateral alipit construcției reclamantei și obligarea pârâtei persoană fizică la repararea prejudiciului constând în contravaloarea sumelor necesare reparării peretelui lateral deteriorat în urma alipirii construcției noi.

P___ sentința civilă nr. 686/19.06.2015, Tribunalul Argeș a admis în parte cererea de chemare în judecată, a anulat autorizația de construire nr. 15/16.01.2012, dispunând desființarea lucrărilor executate în baza acesteia și a obligat pe pârâta Ș_____ D_____ C____ să desființeze peretele lateral alipit construcției reclamantei.

A fost respinsă cererea de despăgubiri, iar pârâții au fost obligați în solidar la .5803,59 lei cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentințe au formulat recurs părțile, care a fost soluționate prin Decizia nr. 1836/R-C___/04.11.2015, prin care Curtea de Apel Pitești, Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a respins, ca nefondate, recursurile formulate de reclamanta ______________ și de pârâții: P_______ M___________ Pitești, Ș_____ D_____ C____.

Împotriva deciziei nr.1836/R-C___/04.11.2015, în termen legal, a formulat contestație în anulare Ș_____ D_____ C____, prin care solicită anularea deciziei atacate și rejudecarea recursului, pentru următoarele motive:

1. Instanța de recurs a omis să cerceteze câteva dintre motivele de recurs;

Astfel, instanța de recurs a omis cercetarea următoarelor motive de recurs: încălcarea principiului contradictorialității, necuprinderea motivelor pe care se sprijină hotărârea de fond, hotărârea de fond cuprinde motive contradictorii.

2. Decizia atacată este rezultatul unor erori materiale.

Instanța de recurs a reținut la pag.17, paragraful 8 că „Este lipsită de suport susținerea recurentei potrivit căreia tribunalul ar fi dispus demolarea unui perete edificat în baza autorizației din anul 2006 în condițiile în care, în dispozitivul sentinței criticate, s-a dispus anularea AC nr.15/2012 și desființarea lucrărilor executate în baza acesteia.”

În primul rând, instanța de recurs nu a observat hotărârea de fond, în dispozitivul căreia se menționează cât se poate de clar: „ Obligă pe pârâta Ș_____ D_____ C____ să desființeze peretele lateral alipit construcției reclamantei”.

În al doilea rând, instanța de recurs a omis anexele cererii de chemare în judecată și ale raportului de expertiză, din care rezultă fără putință de tăgadă că peretele învecinat cu clădirea reclamantei fusese edificat încă din anul 2006, neputând face obiectul prezentului litigiu.

P___ întâmpinarea formulată la data de 20.01.2016, intimata ______________ a solicitat respingerea contestației ca nefondată și obligarea contestatoarei la plata unei amenzi civile pentru exercitarea cu rea-credință a prezentei căi extraordinare de atac. În motivarea cererii de amendare, s-a învederat de către intimată că aceeași contestatoare a formulat în același timp și două cereri de revizuire împotriva aceleiași decizii din recurs, ce fac obiectul dosarelor XXXXXXXXXXX și XXXXXXXXXX.

Analizând contestația în anulare prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor legale incidente, Curtea constată că aceasta nu este fondată, din următoarele considerente:

Contestația în anulare ca mijloc procedural de acces la o instanță de control este o cale extraordinară de atac de retractare, admisibilă numai în cazurile limitativ prevăzute de lege, prin care se urmărește anularea unei hotărâri definitive dacă la pronunțarea ei nu s-au observat neregularitățile actelor de procedură ori dacă soluția este rezultatul unei erori materiale evidente (art. 317 și 318 c.proc.civ.). Așa fiind, prin acest mijloc instanța este ținută să verifice numai dacă există vreunul dintre motivele limitativ prevăzute de lege, neputând să examineze justețea soluției pronunțate.

P___ intermediul primului motiv invocat de contestatoare, întemeiat pe disp. art. 318 teza a II-a C.proc.civ., se susține omisiunea instanței de recurs de a se pronunța asupra unora dintre motivele de recurs invocate de recurenta contestatoare.

Curtea are în vedere însă că art.318 c.proc.civ. privește nepronunțarea asupra unui motiv de casare sau de modificare, instanța de recurs nefiind obligată să răspundă tuturor argumentelor de fapt și de drept care susțin motivul de casare sau de modificare, ci poate să le analizeze global, printr-un raționament juridic de sinteză, ori să analizeze un singur aspect considerat esențial, astfel că omisiunea de a cerceta un anumit argument sau o afirmație a recurentului nu deschide calea contestației în anulare.

Lecturând decizia nr. 1836/2015, Curtea constată că, în cauză, instanța de recurs a analizat susținerile recurentei referitoare la încălcarea principiului contradictorialității la fila 17 din sentință, paragrafele 6 și 9, iar în ultimul paragraf de pe aceeași filă se regăsește analiza criticii referitoare la nemotivarea ori motivarea confuză a sentinței.

Un alt motiv de contestație în anulare este cel prevăzut de art.318 din Codul de procedură civilă, potrivit căruia „hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale”.

În sensul art.318 c.proc.civ. ”greșeală materială” înseamnă greșeală de ordin procedural, de o asemenea gravitate încât a avut drept consecință darea unei soluții greșite. Legea are în vedere greșeli materiale cu caracter procedural care au dus la pronunțarea unei soluții eronate. P___ urmare, greșelile instanței de recurs, care deschid calea contestației în anulare, sunt greșeli de fapt, iar nu greșeli de judecată, de apreciere a probelor ori de interpretare a dispozițiilor legale.[în același sens: Trib. Suprem, s.civ., dec.nr.58/1988, în Revista română de drept nr.9/1988, p.69]

Susținerea contestatoarei Ș_____ D_____ C____ în sprijinul acestui motiv este aceea că „peretele lateral alipit construcției reclamantei” este edificat în baza autorizației din 2006, astfel încât nu se putea dispune demolarea lui. Acest argument a fost respins de către instanța de recurs astfel: „este lipsită de suport susținerea recurentei potrivit căreia tribunalul ar fi dispus demolarea unui perete edificat în baza autorizației din anul 2006 în condițiile în care, în dispozitivul sentinței criticate, s-a dispus anularea AC nr.15/2012 și „desființarea lucrărilor executate în baza acesteia”, deci nu a AC nr.228/2006.

Legalitatea actului se stabilește în raport cu dispozițiile normative incidente în cauză și nu de eventualele lucrări efectuate după emiterea lui. Efectuarea unor lucrări ce excedează actului administrativ ar avea relevanță numai în măsura în care s-ar reține legalitate actului și s-ar face distincție între construcțiile realizate cu autorizație și cele fără autorizație. Or, atâta timp cât actul administrativ este apreciat ca nelegal, fiind anulat, toate lucrările efectuate cu sau fără respectarea lui sunt fără autorizație.”

P___ urmare, Curtea a făcut o analiză a acestei susțineri, inclusiv sub aspectul relevanței ei în pronunțarea soluției, iar susținerea în sens contrar a contestatoarei nu poate fi cuprinsă în noțiunea de „greșeală materială”, ci reprezintă în fapt o pretinsă greșeală de judecată ce nu poate fi analizată pe calea contestației în anulare. În caz contrar, pe de o parte, s-ar ajunge la soluționarea „unui recurs la recurs”, fapt inadmisibil pe calea contestației în anulare și care ar aduce atingere principiului stabilității raporturilor juridice prevăzut de art.6 din CEDO, iar, pe de altă parte, contestația în anulare reprezintă doar „o cale de retractare iar nu de reformare a soluției atacate, vizează numai hotărârea instanței de recurs și nu implică reexaminarea fondului sau reaprecierea probelor” [în același sens: I.C.C.J., s._________________/2002].

Pentru toate aceste considerente, în baza dispozițiilor legale menționate, va respinge contestația în anulare, luând act și de rămânerea fără obiect a cererii de suspendare a executării deciziei contestate.

În ceea ce privește cererea de obligare a contestatoarei la plata unei amenzi civile pentru exercitarea cu rea-credință a prezentei căi extraordinare de atac, Curtea apreciază ca nefiind dovedită reaua-credință la acest moment procesual, câtă vreme celelalte două căi extraordinare de atac promovate, ce fac obiectul dosarelor XXXXXXXXXXX și XXXXXXXXXX, nu au fost încă soluționate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge contestația în anulare formulată de contestatoarea Ș_____ D_____ C____, împotriva deciziei nr. 1836/R-C___ din 4 noiembrie 2015, pronunțată de Curtea de Apel Pitești, Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. xxxxx/109/2012, intimați fiind ______________ – prin administrator E____ M____, cu sediul în Pitești, ______________________. 38A, județul Argeș, și P_______ M___________ PITEȘTI, cu sediul în Pitești, _____________________, județul Argeș.

Respinge cererea de suspendare formulată de contestatoare, ca rămasă fără obiect.

Respinge cererea privind plata unei amenzi civile pentru exercitarea drepturilor procesuale.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 28 ianuarie 2016, la Curtea de Apel Pitești – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Președinte, A___ A______ T_____	Judecător, A______ T_____	Judecător, I____ B______
	Grefier, Drăguța-I____ C____

Red.T.A.A.

RDH/2 ex/26.02.2016