DOSAR NR. XXXXXXXXXXXXX

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A VIII-A C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIA CIVILĂ NR. 4340

Ședința publică din data de 24.09.2015

Curtea constituită din :

PREȘEDINTE I___ C______ M____

JUDECĂTOR V____ R_____ M____

JUDECĂTOR G____ M_______ E____

GREFIER M___ LUCREȚIA

Pe rol soluționarea recursului declarat de recurentul - reclamant B_____ T____ R___ împotriva Încheierii pronunțată la data de 02.04.2012 de Tribunalul București – Secția a IX-a de C_________ Administrativ și Fiscal în dosarul nr.XXXXXXXX3/2009*, în contradictoriu cu intimații – pârâți B_____ A___, A_____ V______ și PRIMARLUL S_________ 5 BUCUREȘTI, prin care instanța de fond a dispus suspendarea judecății, conform art. 244 pct.1 C.pr.civ.

La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns: recurentul – reclamant – personal și asistat de avocat G_____ A_____, cu împuternicire avocațială la fila 6 dosar, intimații – pârâți B_____ A___ – prin avocați V________ M______ și M______ I___ și A_____ V______ – personal și asistat de aceiași avocați - V________ M______ și M______ I___, lipind intimatul – pârât P_______ S_________ 5 BUCUREȘTI.

Procedura legal îndeplinită.

S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că s-a depus la dosarul cauzei, prin Serviciul Registratură, la data de 03.09.2015, întâmpinare formulată de intimații – pârâți B_____ A___ M______ și A_____ V______, la recursul ce face obiectul pricinii dedusă judecății.

Apărătorul recurentului – reclamant depune la dosar chitanță de plată a taxei judiciare de timbru, pe cererea de recurs, în cuantum de 20 lei, astfel cum s-a dispus de către instanță, 2 hotărâri pronunțate împotriva intimaților – pârâți din prezenta cauză, precum și planșe fotografice, din care se poate observa cât ar fi putut să construiască intimații dacă ar fi respectat autorizația de construire și dispozițiile legale în materie.

Apărătorul intimaților – pârâți B_____ A___, A_____ V______, doamna avocat V________ M______, solicită acordarea unui termen pentru a lua la cunoștință de conținutul înscrisurilor depuse în ședința publică de față de către apărătorul recurentului – reclamant și a fi în măsură să discute utilitatea acestora în raport de obiectul recursului de față și, în funcție de acest aspect, să aprecieze dacă este cazul să depună la rându-i înscrisuri în combaterea acestora. Solicită amânarea cauzei pentru respectarea dreptului la apărare.

Cel de-al doilea apărător al intimaților – pârâți B_____ A___, A_____ V______, domnul avocat M______ I___, solicită la rându-i a se comunica toate înscrisurile depuse la dosar în ședința de față, inclusiv planurile foto. Solicită la rându-i acordarea unui termen de judecată.

Apărătorul recurentului – reclamant învederează că se opune la cererea de amânare formulată de cei doi apărători al intimaților – pârâți – persoane fizice, motivat de faptul că, înscrisurile depuse în ședința publică de la acest termen nu sunt înscrisuri noi pentru părți; intimații – pârâți având deja cunoștință de conținutul lor din celelalte dosare aflate pe rolul instanțelor. Este adevărat că aceste înscrisuri nu sunt depuse în dosarul de fond, însă intimații – pârâți au cunoștință de conținutul lor din celelalte procese, astfel că nu se impune amânarea cauzei.

Curtea, studiind setul de documente depus în ședința publică de la acest termen de apărătorul recurentului - reclamant, constată că, în parte este vorba de mai multe hotărâri judecătorești pronunțate în litigii în care autorii cererii de amânare, respectiv intimații – pârâți persoane fizice, au figurat ca părți, astfel că au cunoștință de conținutul acestora iar cât privește celelalte documente, există posibilitatea lăsării cauzei la o nouă strigare, timp în care apărătorii intimaților – pârâți au posibilitatea să le studieze, în cazul în care se dorește acest lucru. Pe cale de consecință, respinge cererea de amânare, formulată de intimații – pârâți persoane fizice B_____ A___ și A_____ V______, prin apărătorii lor.

Apărătorul intimaților – pârâți B_____ A___ și A_____ V______, doamna avocat V________ M______, solicită instanței a amâna pronunțarea hotărârii, pentru a avea posibilitatea să formuleze concluzii scrise, în raport de aceste documente. Nu solicită lăsarea cauzei la a II-a strigare.

În ceea ce privește utilitatea, pertinența și concludența înscrisurilor depuse la termenul de față de recurentul – reclamant, se opune la încuviințarea acestora și la administrarea lor, apreciind că nu au legătură cu dosarul de față; soluțiile prezentate prin hotărârile atașate nu au relevanță în dosarul de față. Prin aceste hotărâri nu se face dovada că dosarul în legătură cu care a fost suspendată judecata în litigiul ce face obiectul prezentului recurs, s-ar fi soluționat irevocabil. Deci, nefăcându-se dovada că s-a schimbat situația avută în vedere de către instanță la momentul suspendării judecății, înscrisurile nu sunt relevante.

Cel de-al doilea apărător al intimaților – pârâți B_____ A___, A_____ V______, domnul avocat M______ I___, se opune la rându-i la încuviințarea și administrarea de către recurentul – reclamant, în cadrul probei cu înscrisuri, a documentelor depuse în ședința de față; hotărârile fiind pronunțate în alte dosare, ce privesc alte cauze ce nu au legătură directă cu obiectul litigiului de față - anularea autorizației de construire. Mai mult decât atât, în una dintre hotărârile depuse recurentul – reclamant nici măcar nu este parte, ci doar intimații – pârâți. În ceea ce privește planurile / schițele atașate, solicită a se avea în vedere că ele nu au emitent, nu sunt întocmite de un specialist, proiectant, arhitect, expert, motiv pentru care apreciază că nu pot fi acceptate ca probă în prezenta cauză.

Curtea deliberând asupra probei cu înscrisuri noi, solicitată de recurentul – reclamant, o încuviințează, urmând a ține seama de aspectele învederate de apărătorii intimaților – pârâți – persoane fizice, cu prilejul aprecierii probatoriului, în cadrul deliberării asupra fondului recursului.

Nemaifiind alte cereri de formulat și probe de administrat, acordă reprezentanților părților prezente cuvântul pe fondul recursului.

Apărătorul recurentului – reclamant solicită admiterea recursului, atât față de cele menționate în cadrul motivelor de recurs cât și față de susținute în ședința publică de la acest termen de judecată. Solicită, raportat la susținerile formulate de apărătorii intimaților – pârâți – persoane fizice, a se avea în vedere că nu este vorba de o cerere de repunere pe rol, ci, partea pe care o reprezintă contestă efectiv motivul ce a condus la suspendarea judecății dosarului de fond. Din punctul său de vedere, existența pe rol a dosarului aflat pe rolul Judecătoriei S_________ 5 București, nu are legătură cu dosarul în contencios administrativ privind anularea unei autorizații de construire. Dosarul din contencios administrativ nu vizează și nu va viza niciodată dreptul de proprietate al celui care solicită acea autorizație de construire. Dosarul sau obiectul unui dosar aflat în contencios administrativ presupune verificarea legalității sau respectării legii de către organele emitente la emiterea acelei autorizații de construire. Așadar, între dosarul ce are ca obiect „ grănițuire” aflat pe rolul Judecătoriei S_________ 5, unde nu se discută deloc elementele autorizației de construire, raportându-ne la legea ce a fost respectată de către organele emitente, nu există legătură; nu există elemente comune. Așa cum a dezvoltat pe larg în cuprinsul motivelor de recurs, obiectul principal al dosarului aflat pe rolul Judecătoriei S_________ 5 București este „grănițuire”, iar efectul subsidiar este o revendicare. Din nou, revendicarea nu are de ce să implice modul în care a fost emisă autorizația de construire. Prin planșele depuse în ședința publică de la acest termen de judecată dorește să arate de ce este impetuos necesar a „ne întoarce„ în dosarul de fond pentru a verifica modalitatea în care a fost respectată legea la emiterea acelei autorizații de construire. Mai mult decât atât, în hotărârile depuse de asemenea la acest moment procesual, instanța, sub un alt aspect, a analizat modul de emitere și modul de punere în executare a acelei autorizații de construire, constatându-se, inclusiv de către Curtea de Apel București, că nu a fost respectată legislația în materie. Prin urmare, față de toate aceste aspecte, învederate și prin motivele de recurs, susținute și oral la acest moment, apreciază că nu există nici o legătură între cele două dosare; iar verificarea temeiniciei eliberării autorizației de construire nu „ atârnă” de un dosar de grănițuire. Față de toate aceste aspecte, solicită admiterea recursului și dispunerea judecării pe fond a dosarului aflat pe rolul Tribunalului București, în sensul de „ ridicare” a acestei măsuri de suspendare, cu cheltuieli de judecată constând în onorariu de avocat, pe care-l depune acum la dosar.

Apărătorul intimaților – pârâți B_____ A___, A_____ V______, domnul avocat M______ I___, solicită respingerea recursului, ca nefondat. Motivul pentru care, în primul ciclu procesual, Curtea de Apel București, în dosarul de anulare a autorizației de construire, a trimis cauza spre rejudecare, a fost tocmai acest aspect privind expertiza întocmită de expertul desemnat în cauză, ce a susținut că există suprapuneri. Instanța de fond – Tribunalul București – în rejudecare, atunci când a decis suspendarea acestei cauze , cu trimitere la prevederile art. 244 alin. 1 pct. 1 C. pr. civ., a avut în vedere tocmai acest aspect: că există suprapunere. Curtea de Apel când a casat hotărârea primei instanței a decis să se efectueze o altă expertiză pentru a clarifica dacă, într-adevăr, există suprapunere, tocmai prin faptul că respectiva casare a urmat acelei expertize întocmită de expertul F______ L________. În consecință, motivul suspendării cauzei nu a fost doar cel legal, în sensul că autorizația de construire nu este legală, ci autorizația de construire putea fi valabilă sau nelegală, dar acest aspect urma să fie clarificat de o instanță de judecată ca urmare a sesizării reclamantului. Ori, ca urmare a sesizării reclamantului, acesta a invocat niște probe, respectiv expertiza întocmită în cauză. În consecință, apreciază că există o legătură directă între cele două dosare, nefiind vorba de o cauză ideală, trimisă doar la lege, pentru că se invocă un drept. Reclamantul a reclamat faptul că părțile pe care le reprezintă au construit pe terenul său. Ori, instanța de casare acest lucru l-a avut în vedere. Consideră astfel că, în conformitate cu prevederile art. 244 alineat 1 C. pr. civ., instanța de fond în mod corect a hotărât suspendarea judecării pricinii, până la soluționarea irevocabilă a cauzei ce face obiectul dosarului nr. XXXXXXXXXXXXX, care la rândul său se află în rejudecare, tocmai din cauza faptului că expertul F______ L________ a întocmit o expertiză incorectă. Și astăzi, în fața instanței, prin Planurile depuse de recurentul – reclamant, dorește să dovedească același lucru – există suprapunere; ori, suprapunerea urmează a se stabili, dacă există sau nu, în rejudecare, în dosarul ce are fixat termen de judecată; în cadrul acestuia instanța urmând să stabilească dacă expertiza efectuată va fi sau nu omologată. În, consecință,apreciază că nu sunt îndeplinire prevederile legale pentru admiterea recursului, subzistând în continuare motivele ce au determinat suspendarea judecății de către instanța de fond. Solicită astfel respingerea recursului.

Doamna avocat V________ M______, pentru intimații – pârâți B_____ A___ și A_____ V______ solicită respingerea recursului, ca neîntemeiat, cu obligarea recurentului – reclamant la plata cheltuielilor de judecată.

Consideră că sunt îndeplinite dispozițiile art. 244 alineat 1 pct. 1 C.pr.civ., ce prevăd că instanța poate dispune suspendarea unei cauze atunci când soluționarea acesteia depinde în totul sau în parte de soluționarea unui drept ce face obiectul altui dosar. Invocă în acest sens dispozițiile deciziei de casare, obligatorie pentru instanța de fond, prin care s-a stabilit că trebuie analizată situația juridică a terenului. Când instanța de control judiciar a trimis dosarul la Tribunalul București, pentru a analiza din nou această situație, a avut în vedere faptul că, în materie de contencios administrativ oricine contestă legalitatea unui act administrativ trebuie în principiu să facă dovada că are un interes legitim sau că i se încalcă un drept prevăzut de lege. Instanța, atunci când a casat hotărârea, a avut în vedere că recurentul trebuie să dovedească dacă, într-adevăr, există sau nu o suprapunere în legătură cu cele două terenuri, deoarece, în măsura în care, nu este afectat sub nici o formă dreptul, și aici trebuie avute în vedere chiar motivele invocate de parte, atunci când a solicitat anularea autorizației și anume, dacă ar fi fost sau nu necesar un consimțământ prealabil, dacă ar fi fost vorba de construcții adiacente, de schimbarea destinației construcțiilor și anume de construcții adiacente sau învecinate, care să afecteze, prin ridicarea lor alte construcții, deci, în măsura în care este vorba de construcții distincte și nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru a se solicita consimțământul celuilalt proprietar, în mod evident că nu ar fi avut nici un interes să atace un act administrativ. Tribunalul București, analizând după casare, motivele casării, desigur că a dispus efectuarea unei expertize. Recurentul – reclamant a invocat o expertiză ce s-a efectuat în dosarul suspendat, acea expertiză însă nu mai este valabilă la acest moment, deoarece s-a dispus efectuarea unei noi expertize. În afară de acest aspect, instanța de control judiciar, Tribunalul București, nu putea ține cont de o expertiză efectuată într-un alt dosar, existând principiul nemijlocirii. Deci, ar fi putut să ia în considerare o hotărâre pronunțată în alt dosar și o probă administrată de asemenea într-un alt dosar, în măsura în care expertiza ar fi fost omologată. Din actele dosarului rezultă foarte clar că dosarul în legătură cu care a fost suspendat dosarul de fond ce face obiectul prezentului litigiu nu a fost judecat definitiv și irevocabil. De altfel, recurentul – reclamant, abia după 3 ani de la suspendare a înțeles să formuleze recurs. În toată această perioadă nu i-a deranjat cu nimic această măsură a suspendării și nu au înțeles să conteste măsura suspendării judecății. Consideră că, între timp situația nu s-a schimbat cu nimic și acele considerente avute în măsură de instanță sunt valabile și la acest moment. Apreciază că dosarul de fond nu poate fi judecat înainte de a se verifica situația juridică a celor două terenuri. Solicită și cheltuieli de judecată, conform chitanței depusă la dosar la acest termen de judecată.

Apărătorul recurentului – reclamant solicită, raportat la cheltuielile de judecată cerute de apărătorul intimaților – pârâți persoane fizice, doamna avocat V________ M______, a se dispune compensarea acestora, în măsura în care se va respinge recursul, având în vedere că ambele părți au avut avocați și ambele părți au depus la dosar dovada cheltuielilor de judecată.

Doamna avocat V________ M______, pentru intimații – pârâți B_____ A___ și A_____ V______, în replică la solicitarea formulată de apărătorul recurentului – reclamant, consideră că această compensare nu este legală și, conform normelor de procedură, cine cade în pretenții trebuie să suporte și cheltuielile de judecată.

Curtea, nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat și probe de administrat, în conformitate cu dispozițiile art. 150 C.pr.civ., declară dezbaterile închise și reține cauza spre soluționare pe fondul recursului. Cât privește solicitarea de amânare a pronunțării, formulată de doamna avocat V________ M______, pentru intimații – pârâți B_____ A___ și A_____ V______, urmează a aprecia cu privire la necesitatea și oportunitatea luării acestei măsuri.

C U R T E A,

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin încheierea din data de 02.04.2012, Tribunalul București –Secția a IX-a C_________ Administrativ și Fiscal a dispus în temeiul disp. art. 244 alin. 1 pct. 1 Cod pr. civ., suspendarea judecării cauzei privind pe reclamantul B_____ T____ R___ și pe pârâții B_____ A___, A_____ Vicenzio și P_______ sectorului 5 București.

Pentru a pronunța soluția anterior menționată, prima instanță a reținut că în conformitate cu disp. art. 244 C. pr. civ., instanța poate suspenda judecata în cazul când pricina atârnă, în totul sau în parte, de existența sau neexistența unui drept care face obiectul unei alte judecăți, în condițiile art. 244 alin. (2) C.pr.civ. suspendarea va dăinui până când hotărârea pronunțată în pricina care a motivat suspendarea a devenit irevocabilă.

Din analiza sentinței civile nr. 8424/28.10.2011, pronunțată în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, aflat în apel și a celorlalte probe de la dosar, prima instanță a reținut că în cauză este incident motivul de suspendare a judecății deoarece în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX se solicită stabilirea situației juridice a imobilului pentru care a fost eliberată autorizația de construire a cărei anulare se solicită în prezentul dosar, iar prin decizia de casare a Curții de Apel București s-a avut în vedere un raport de expertiză întocmit de expert F______ L________. Or, prima instanță a apreciat că această situație de fapt reținută de expert F______ L________ nu poate fi validată de instanță decât după rămânerea irevocabilă a soluției din dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, întrucât soluția care se va da în acel dosar va avea influență asupra soluționării prezentei cauze.

Împotriva încheierii civile menționate a declarat recurs reclamantul prin care a solicitat casarea sentinței civile și trimiterea cauzei spre continuarea judecății.

În motivare, recurentul-reclamant a învederat în esență că nu sunt îndeplinite în cauză disp. art. 244 pct. 1 C. pr. civ, instanța interpretând greșit actele si probele administrate la judecata in fond. În mod eronat s-a suspendat judecarea recursului, deoarece dezlegarea pricinii nu atama, in totul sau in parte, de existenta dreptului ce face obiectul unei alte judecați, respectiv a dosarului nr. XXXXXXXXXXXXX.

În primul rând, acțiunea ce face obiectul dosarului aflat pe rolul Judecătoriei sector 5 este o acțiune reala ce are ca scop apărarea unui drept, iar prezenta acțiune formulata in contencios administrativ, intemeiata pe Legea nr. 554/2004, ci nu pe dreptul comun. In același timp, prezenta acțiune are ca scop verificarea respectării condițiilor legale la emiterea autorizației de construire a cărui anulare se cere.

In al doilea rând, acțiunea aflata in curs de soluționare la Judecătoria Sector 5 este o acțiune in granituire, fiind o acțiune petitorie, imobiliara si imprescriptibila, prin ea delimitandu-se doua terenuri (fonduri), ceea ce o face imprescriptibila, spre deosebire de acțiunea in contencios administrativ ce poate fi exercitata _____________________. Acțiunea in contencios administrativ are in vedere verificarea respectării legislației specifice (Regulamentul de urbanism, Legea 50/1991, Legea 350/2001 etc.) de către autoritățile emitente si este reglementata de legea speciala, spre deosebire de acțiunea reala care este reglementata de Codul civil, supusa procedurii de drept comun.

Dosarul aflat pe rolul Judecătoriei Sector 5 are ca obiect principal granituirea, cu scopul delimitării si fixării semnelor exterioare dintre fondurile invecinate (proprietatea pârtilor din dosar), iar revendicarea este subsecventa granituirii ca si efect al admiterii obiectului principal si nu ca urmare a contestării existentei insusi dreptului de proprietate ci a modului cum este folosit. In cadrul revendicării nu se contesta existenta sau nu a dreptului de proprietate al beneficiarului la emiterea autorizației de construire, ci reprezintă ordinea fireasca a fixării liniei de hotar. Demolarea construcției este tot ca efect al granituirii, vizează doar parțial construcția care ar fi peste proprietatea reclamantului, iar o eventuala demolare daca s-ar impune ar fi ca efect al granituirii, al revendicării si nerespectarii autorizației de construire legal emise, nu ca efect al nerespectarii legislației in domeniu la emiterea acestui document.

Cauza de față are ca obiect identificarea si cercetarea de către instanța de contencios administrativ a nerespectarii prevederilor legale la momentul emiterii autorizației de construire, prin evidențierea elementelor care au fost incalcate de autorități. Instanței de contencios administrativ nu i s-a cerut sa verifice existenta dreptului de proprietate al părților din dosar si nici nu s-a contestat existenta drepturilor de proprietate, pentru a se retine de către aceasta ca exista elemente comune intre cele doua dosare.

In al treilea rand, se impune admiterea recursului si pentru faptul ca la emiterea autorizației de construire s-a verificat legalitatea actelor depuse in susținerea acesteia sub aspectul îndeplinirii condițiilor legii speciale necesare emiterii autorizației de construire ci nu a dreptului de proprietate sau a întinderii acestuia.

Prin admiterea acțiunii in granituire nu va rezulta ca nu exista un drept de proprietate al beneficiarului autorizației de construire pe terenul unde este situata construcția, ci va rezulta traseul semnelor exterioare celor doua fonduri invecinate, stabilindu-se hotărnicia. Daca emiterea autorizației de construire s-a făcut cu respectarea legislației in domeniu, chestiunea legata de poziționarea clădirii nu tine de legalitatea emiterii autorizației de construire, ci de modul de realizare a construcției. Cu alte cuvinte este o chestiune ulterioara emiterii autorizației si reprezintă eventuale fapte ilicite cauzatoare de prejudicii ale beneficiarului, deoarece construirea acestui imobil s-a făcut cu nerespectarea condițiilor impuse prin autorizația de construire.

In al patrulea rand, efectele acțiunii in granituire sunt cu privire la delimitarea fondurilor ce aparțin părtilor din litigiu si trasarea acestor limite ce nu sunt respectate, revendicarea fiind o consecința a admiterii granituirii, pe cand efectele acțiunii in contencios administrativ ar presupune constatarea de către instanța competenta ca nu au fost respectate condițiile legale la emiterea acesteia de către autorități.

În drept, s-au invocat disp. art. 304 pct. 8 si art. 304 ind. 1 C. pr. civ.

La data de 03.09.2015, intimatții B_____ A___ M______ și A_____ Vincenzo au depus la dosar întâmpinare prin care au solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

În apărare, s-a arătat că în cauza sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 244 pct. 1 din Codul de procedura civila, astfel incat instanța a suspendat in mod corect cauza pana la soluționarea dosarului nr. XXXXXXXXXXXXX al Judecătoriei sector 5, in prezent dosarul nr. xxxxx/302/2013, ca urmare a rejudecării cauzei.

Suspendarea a fost dispusa prin incheierea de ședința din data da 02.04.2012, iar de la acea data, timp de circa 3 ani recurentul nu a atacat incheierea de suspendare. Aceasta atitudine procesuala a recurentului are semnificația achiesării inițiale la soluția de suspendare.

S-a învederat că în mod corect a reținut prima instanță că se impune suspendarea judecării cauzei, în raport de conținutul deciziei de casare nr. 888/14.04.2011, care este obligatorie pentru instanța de trimitere, si care menționează ca "din cuprinsul expertizei depusa in dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX al Judecătoriei sector 5 București ar rezulta o suprapunere intre cele doua imobile învecinate". Decizia de casare face referire la expertiza topografie efectuata de expertul F______ L________. Tribunalul, rejudecând cauza, a reținut corect ca respectiva expertiza nu poate fi luata in considerare in dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, de către instanța decât dupa omologarea acesteia de către instanța si pronunțarea unei sentințe definitive si irevocabile. In ceea ce privește probele administrate in cauza exista principiul nemijlocirii, instanța poate tine cont doar de probele administrate in mod nemijlocit, după încuviințarea lor. Referitor la probele administrate in cauza exista principiul nemijlocirii, instanța poate tine cont doar de probele administrate in mod nemijlocit, după încuviințarea lor.

In cazul unei sentințe definitive si irevocabile prin care se stabilește o anumita situație juridica, aceasta are forța probanta in fata oricărei instanțe.

Totodată, din verificarea obiectului dosarului nr. XXXXXXXXXXXXX al Judecătoriei sector 5 București, rezulta ca exista un litigiu in ceea ce privește natura juridica a terenului pe care s-a ridicat construcția, pentru care s-au eliberat doua autorizații succesive, din care numai una este atacata de către recurenți.

Intimații au arătat că susțin că sunt proprietarii terenului pe care s-a ridicat construcția, autorizația atacata in instanța având caracter legal. Însă pentru ca recurentul sa facă dovada unui interes legitim de a ataca in instanța autorizația de construire trebuie sa dovedească ca prin eliberarea acestuia i-a fost încălcat un drept legitim, acest drept fiind orice drept recunoscut de lege, inclusiv dreptul de proprietate.

De aceea instanța a dispus suspendarea cauzei pana la verificarea naturii juridice a terenului pentru care a fost eliberata autorizația de construire. Pentru a formula o acțiune întemeiata pe Legea nr. 554/2004, a contenciosului administrativ, recurentul trebuie sa faca dovada, in conformitate cu art. l din aceasta lege ca este "o persoana vătămata ________________ sau, ori _______________________". Autorizația care este atacata in instanța este eliberata in condiții legale in favoarea intimaților si poate fi atacata de către terți in măsura in care le-a fost vătămat un drept.

Prin urmare, dreptul invocat de către recurent este un drept litigios care face obiectul dosarului nr. XXXXXXXXXXXXX al Judecătoriei sector 5 București. Instanța nu a interpretat greșit actele si probele administrate la judecata in fond, dar existenta sau inexistenta interesului de a ataca autorizația este de esența acțiunii.

Recurentul a dezvoltat pe larg o comparație intre acțiunea in revendicare si acțiunea intemeiata pe Legea contenciosului administrativ, care nu are legătura cu cauza. Chiar daca prin acțiunea introductiva recurentul nu a solicitat verificarea existentei sau inexistentei dreptului lui de proprietate, prin decizia de casare, care este obligatorie si pentru recurent, s-a dispus sa se verifice daca exista suprapunere a celor doua proprietăți.

Analizând încheierea civilă recurată prin prisma motivelor de recurs invocate, Curtea constată că recursul este nefondat, pentru considerentele ce succed:

Dispozițiile art. 244 alin. 1 pct. 1 Cod pr. civ. instituie o ipoteză de suspendare facultativă a judecării cauzei pentru ipoteza în care dezlegarea pricinii atârnă în tot sau în parte de existența sau neexistența unui drept care face obiectul unei alte judecăți.

Este adevărat că astfel cum a susținut recurentul, cele două cauze au obiect diferit, însă aspectul menționat nu este de natură să conducă la concluzia că nu ar fi incidente în cauză dispozițiile legale anterior menționate.

Mai mult decât atât, Curtea constată că legătura între cele două cauze și dependența soluției din cauza de față în raport de soluția ce face obiectul acelui dosar rezultă din considerentele deciziei civile nr. 888/14.04.2011. Prin decizia menționată, instanța de recurs a admis recursul și a casat cu trimitere spre rejudecare cauza în vederea efectuării unei expertize prin care să se stabilească dacă zona de suprapunere identificată între cele două imobile învecinate în cadrul expertizei efectuate în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX a rezultat ca urmare a autorizației emise pentru intimați, act administrativ contestat în cauză, sau dacă ea a rezultat ca urmare a edificării construcției de către aceștia, cu respectarea limitelor impuse prin autorizația de construire emisă, urmând ca în funcție de rezultatul constatărilor la fața locului și ale expertului să se procedeze la analiza temeiniciei și legalității actului contestat.

Or, Curtea constată că legătura între cele două cauze a fost tranșată cu putere de lucru judecat prin decizia menționată, criticile dezvoltate de recurent sub aspectul neîndeplinirii cerințelor art. 244 alin. 1 pct. 1 Cod pr. civ. fiind nefondate, motiv pentru care recursul urmează a fi respins ca nefondat.

Față de soluția de respingere a recursului, reținând culpa procesuală a recurentului în derularea procedurii judiciare de față, în temeiul disp. art. 274 alin. 1 Cod pr. civ., Curtea urmează a obliga recurentul – reclamant la plata sumei de 2000 lei, cheltuieli de judecată către intimata – pârâtă B_____ A___, reprezentând onorariu avocațial conform dovezilor atașate la dosar.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E :

Respinge recursul declarat de recurentul - reclamant B_____ T____ R___ împotriva Încheierii pronunțată la data de 02.04.2012 de Tribunalul București – Secția a IX-a de C_________ Administrativ și Fiscal în dosarul nr.XXXXXXXX3/2009*, în contradictoriu cu intimații – pârâți B_____ A___, A_____ V______ și PRIMARLUL S_________ 5 BUCUREȘTI, ca nefondat.

Obligă recurentul – reclamant la plata sumei de 2000 lei, cheltuieli de judecată către intimata – pârâtă B_____ A___.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi, 24.09.2015.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

I___ C______ M____ V____ R_____ M____ G____ M_______ E____

GREFIER

M___ LUCREȚIA

Redactat/Tehnoredactat – jud. C.M.I.

JUD. FOND R_____ E____ M____ - Tribunalul București – Secția a II-a de C_________ Administrativ și Fiscal ( fosta SECȚIE A IX-A)