Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL C______

SECȚIA PENALĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI

INSTANȚĂ DE APEL

DECIZIA PENALĂ Nr. 1697/2015

Ședința publică de la 21 decembrie 2015

Completul constituit din:

Președinte - Ș______ B________ - judecător

C______ Ș____ - judecător

Grefier - B_____ D________

Ministerul Public reprezentat prin procuror C_____ N________ din

cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C______

Pe rol, pronunțarea asupra apelurilor declarate de P________ de pe lângă Judecătoria Novaci și de inculpatul P___ I__, împotriva sentinței penale nr. 80 din 17 februarie 2015, pronunțată de Judecătoria Novaci în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, având ca obiect infracțiunea de furt (art. 228 Cp).

La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.

Procedura legal îndeplinită. Fără citarea părților.

Dezbaterile orale au avut loc în ședința publică din data de 04.12.2015, când s-a stabilit termen pentru deliberare și pronunțare la data de 14.12.2015, dată la care s-a amânat pronunțarea pentru azi, 21.12.2015.

C U R T E A

Deliberând asupra apelurilor de față, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 80 din 17 februarie 2015, pronunțată de Judecătoria Novaci în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, în baza art. 396 alin. 2 Cod procedură penală, coroborat cu dispozițiile art. 228 alin. 1 Cod penal, cu referire la art. 5 din același cod, a fost condamnat inculpatul P___ I__, la pedeapsa de 4000 lei amendă penală, echivalentul a 200 zile-amendă, cuantumul unei zile amendă fiind de 20 lei, stabilit conform art. 62 alin. (3) Cod penal, pentru săvârșirea unei infracțiuni de furt simplu, ce se va executa conform art. 559 Cod procedură penală.

S-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 63 alin. 1 și 3 Cod penal care prevăd că, dacă persoana condamnată, cu rea-credință, nu execută pedeapsa amenzii, în tot sau în parte, numărul zilelor-amendă neexecutate se înlocuiește cu un număr corespunzător de zile cu închisoare și, în cazul înlocuirii pedepsei amenzii cu pedeapsa închisorii unei zile-amendă îi corespunde o zi de închisoare.

În baza art. 66 alin. 1, lit. a, b, alin. 2 și alin. 3 Cod penal cu referire la art. 12 alin. 1, din Legea nr. 187/2012, s-a aplicat inculpatului pe o perioadă de 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și a dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, ce se va executa conform art. 68 Cod penal.

În baza art.19 alin.1, art.25 alin.1 și art. 397 alin.1, din Codul de procedură penală, cu referire la art.1357 și art.1381 Cod civil, s-a admis, în parte, acțiunea civilă formulată de partea civilă M________ M______ M_______ și, pe cale de consecință, a fost obligat inculpatul la plata față de aceasta a sumei de 1200 lei, cu titlu de daune materiale și a sumei de 200 lei cu titlu de daune morale.

În baza art. 274 alin. 1 Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul la plata către stat a sumei de 650 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare, sumă ce include și cheltuielile din faza de urmărire penală, stabilite prin rechizitoriu.

Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a constatat că prin Rechizitoriul nr.1284/P/2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Novaci a fost trimis în judecată inculpatul P___ I__, pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art.228 alin 1 C.pen.cu aplicarea art.5 C.pen.

În actul de sesizare s-a reținut că, la data de 17 noiembrie 2013, în jurul orelor 12.16 min, în timp ce se afla în magazinul „D____”, aparținând ________________., situat în piața orașului Novaci, inculpatul P___ I__ a sustras din posesia părții vătămate M________ M______ M_______ un portofel în care se afla suma de 1200 lei, un card, permisul de conducere și cartea de identitate.

Din materialul probator administrat la dosarul cauzei a rezultat că, în data de 17 noiembrie 2013, în jurul orelor 12,00, partea civilă a intrat în piața orașului Novaci pentru a face cumpărături, purtând pe umăr o geantă din piele cu fermoarul în poziția deschis.

Că, în această geantă printre alte bunuri se afla și un portofel din vinilin de culoare maro ce conținea suma de 1200 lei, un card de la banca Transilvania, permisul de conducere și cartea de identitate.

Audiată fiind, partea vătămată M________ M______ M_______ o declarat faptul că „în data de 17.11.2013, în jurul orelor 12,00,. a intrat în magazinul „D____", aparținând _____________ I.. situat în Piața orașului Novaci, pentru a face cumpărături, purtând pe umăr o geantă din piele cu fermoarul în poziția deschis.

Că, în această geantă, printre alte bunuri, se afla și un portofel din vinilin de culoare maro ce conținea suma de I 200 lei, un card de la banca Transilvania, permisul de conducere și cartea de identitate. A stat in magazin aproximativ o jumătate de oră pentru a face cumpărături, după care a mers la casa de marcat pentru a achita contravaloarea produselor puse in coșul de cumpărături, moment in care a observat că îi lipsește portofelul in care ținea banii, iar cu această ocazie i-a spus casierei că nu poate să achite produsele cumpărate deoarece nu mai găsește portofelul cu bani, după care a ieșit din magazin și a mers la fiica sa care aștepta afară întrebând-o dacă nu cumva a rămas portofelul in vreuna din plasele cu cumpărături efectuate anterior la un alt magazin,verificându-și plasele cu cumpărături, fără să găsească portofelul, deși fiica sa o asigurase că a pus portofelul in geanta sa după ce achitase cumpărăturile efectuate anterior.

S-a deplasat la magazinul unde fusese anterior și a întrebat vânzătoarea dacă nu cumva a uitat portofelul pe tejgheaua magazinului, însă vânzătoarea i-a spus că în mod sigur nu l-a uitat la acest magazin și probabil i-a fost sustras. Când a realizat că este probabil să-i fi fost sustras portofelul a luat legătura cu reprezentanții băncii pentru a-i suspenda cardul, după care s-a întors la magazinul D____ unde a luat legătura cu gestionara D_____ G_______, căreia i-a spus că este posibil să-i fi fost sustras portofelul în timp ce se afla in acest magazin. Aceasta i-a spus că se poate verifica acest lucru întrucât sunt camere de supraveghere video in magazin, însă nu pot să vizioneze imaginile deoarece nu are acces la sistemul de supraveghere video, acest lucru fiind permis numai șefului de magazin, numitul V_____ D______ C_____, iar acesta nu se află la serviciu.

A lăsat numărul de telefon gestionarei și s-a înțeles cu aceasta să o contacteze in momentul în care numitul V_____ D______ C_____ va fi la serviciu și pot să vizioneze înregistrările efectuate de camerele de supraveghere video. În aceeași zi, în jurul orelor 16,00, a fost contactată telefonic de gestionara D_____ G_______ care i-a spus să se deplaseze la magazinul „D____" deoarece a sosit numitul V_____ D______ C_____ și pot fi vizionate imaginile înregistrate de sistemul de supraveghere video, iar în timpul vizionării înregistrărilor efectuate de camerele de supraveghere s-a observat momentul in care un bărbat îmbrăcat cu o haină de tercot de culoare verde, pantalon de culoare închisă și o șapcă tip sport de culoare alb cu albastru, în jurul orelor 12,00, s-a apropiat de ea in timp ce se afla lângă o vitrină frigorifică cu produse congelate din carne de pasăre si profitând de neatenția sa a introdus mâna stângă în geanta sa, după care a retras-o și a introdus-o în buzunarul din stânga al hainei cu care acesta era îmbrăcat. După aceea s-a îndepărtat de ea având coșul de cumpărături în mână, s-a îndreptat spre raionul cu dulciuri, unde a scos din buzunarul hainei un obiect, care era portofelul său, după care l-a pus in coșul cu cumpărături. Aici s-a aplecat în jos, acoperind cu corpul său coșul cu cumpărături și a început să numere banii din portofel, iar în momentul în care s-a apropiat de el o femeie care studia rafturile de deasupra, acesta a întrerupt numărarea hanilor, după care s-a ridicat și a introdus din nou portofelul in buzunarul hainei. In continuare, acesta a dat ocol la standul central după care a venit la rândul casei de plată, cealaltă decât cea la care se așezase partea vătămată. De asemenea, în imaginile vizionate se observă și momentul în care ea a constatat dispariția portofelului în timp ce se afla la casa de marcat.

În ziua de 18.11.2013 a fost contactată telefonic de colega sa de serviciu, aceasta spunându-i că la magazinul administrat de numitul F______ I__, unde lucrează și ea, s-a prezentat o persoană necunoscută care i-a lăsat portofelul in care se aflau buletinul de identitate, cardul și permisul de conducere, bunuri ce i-au fost restituite.

În urma cercetărilor efectuate, în data de 24 noiembrie 2013, ca urmare a unui apel telefonic primit de la personalul de serviciu al magazinului ” D____” a fost identificat inculpatul P___ I__, indicat de aceștia ca fiind persoana care în ziua de 17.11.2013, în jurul orelor 12,00, în timp ce se afla în magazinul mai sus menționat a sustras din geanta părții vătămate M________ M______ M_______ un portofel ce conținea suma de 1.200 lei, un card, permisul de conducere și cartea de identitate.

Identificarea și recunoașterea acestuia a avut loc ca urmare a faptului că personalul de serviciu l-a recunoscut pe acesta în urma vizionării înregistrărilor video efectuate de sistemul de supraveghere cu care este dotat magazinul, identificarea și recunoașterea fiind facilă și datorită faptului că inculpatul P___ I__ a revenit în magazin la data de 24.11.2013, îmbrăcat cu aceleași articole de îmbrăcăminte ca și în ziua de 17.11.2013.

Fiind audiate, martorele M____ A____ E____ și V________ M______-E____, angajate la ________________., în esență, au declarat că ”împreună cu alte colege, au vizionat înregistrările video efectuate in data de 17.11.2013, în care se observă faptul că, în jurul orelor 12.00, un bărbat îmbrăcat într-o canadiană verde, purtând pe cap o șapcă în două culori, cu mâna stângă din spate sustrage ceva din geanta numitei M________ M______ M_______, geantă pe care o avea pe umărul stâng, apoi se întoarce, introduce portofelul în buzunar și în timp ce se deplasa prin capătul rafturilor a pus portofelul în coș și apoi se apleacă peste acesta încercând să numere banii. S-a vizionat de mai multe ori imaginile și au reținut fizionomia bărbatului, precum și obiectele de îmbrăcăminte, însă nu l-au recunoscut ca fiind un client obișnuit al magazinului.

În ziua de duminică 24.11.2013, au fost de serviciu la magazinul ..D____", iar in jurul orelor 7,30, au observat că în magazin a intrat acel bărbat, care sustrăsese portofelul părții civile, in ziua de 17.11.2013. in jurul orelor 12.00, recunoscându-l pe acesta după fizionomie și după obiectele de îmbrăcăminte, fiind îmbrăcat la fel ca în duminica precedentă. Acesta a fost observat și recunoscut și de celelalte colege de serviciu, care au anunțat șeful de magazin, acesta la rândul său anunțând organele de poliție. La apariția organelor de poliție acesta a fost legitimat și condus la sediul poliției.

În aceeași zi, probabil după ce a plecat de la sediul Poliției orașului Novaci, inculpatul P___ I__ a revenit în magazin și se uita insistent prin magazin și la vânzătoare.

Fiindu-i prezentate înregistrările video surprinse de camerele de luat vederi din magazinul D____, din data de 17.11.2013, în jurul orelor 12,16 min, a recunoscut faptul că el este persoana din imaginile prezentate, care s-a apropiat de persoana vătămata M________ M______, în timp ce aceasta se afla lângă lada cu produse congelate din carne de pasăre, însă nu a luat nici un produs din această ladă sau din raftul din apropierea acesteia.

A mai menționat că nu a sustras nici un portofel sau sumă de bani din geanta sau din buzunarul persoanei vătămate M________ M______. I-a fost prezentată înregistrarea video cu momentul în care s-a apropiat de persoana vătămată, în timp ce aceasta se afla lângă lada cu produse frigorifice, iar după ce a plecat de lângă aceasta se observă momentul în care a introdus ceva în buzunarul din partea stângă a hainei, însă nu-și amintește ce anume a introdus în buzunar și nu are nici o justificare la acest aspect.

A mai învederat că apoi s-a îndreptat spre raionul cu dulciuri, a scos ceva din buzunarul din partea stângă al hainei, s-a aplecat jos peste coșul cu cumpărături , după care a pus acel bun în coș și în timp de 10 secunde s-a uitat în coșul cu cumpărături fără să privească spre raftul cu dulciuri.

Că, în raport de aceste imagini prezentate, nu are nici o justificare și nu poate invoca nimic în apărarea sa.

Inculpatul a solicitat ca probă în apărarea sa efectuarea unei constatări criminalistice – testare poligraf- în vederea detecției comportamentului simulat.

Prin Ordonanța nr.1284/P/2013 din 10.09.2014, s-a dispus efectuarea unei constatări criminalistice - investigații poligraf- cu privire la detecția reactivității psihofiziologice a inculpatului P___ I__, având ca obiectiv stabilirea faptului dacă la întrebările relevante ale cauzei răspunsurile subiectului au provocat modificări psihofiziologice specifice comportamentului simulat, constatarea criminalistică fiind efectuată de către specialiști din cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului Gorj - Serviciul Criminalistic.

Prin Raportul de constatare criminalistică nr.xxxxx din data de 29.xxxxxx, întocmit de specialiști din cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului Gorj- Serviciul Criminalistic, s-a stabilit faptul că răspunsurile numitului P___ I__ la întrebările nr.4,7 și 9-întrebări relevante cauzei privind furtul unui portofel cu bani din geanta părții vătămate M________ M______, în ziua de 17.11.2013, pe raza localității Novaci, județul Gorj, au provocat modificări specifice comportamentului simulat- subiect nesincer.

Prin Încheierea din data de 16 decembrie 2014, Judecătorul de camera preliminară a constatat în temeiul art. 346 alin.2 C.p.p. legalitatea rechizitoriului nr.1284/P/2013 din data de 15 octombrie 2014, al Parchetului de pe lângă Judecătoria Novaci, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală, dispunându-se începerea judecății în cauza privind pe inculpatul P___ I__, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.228 alin 1 cod.penal.

La primul termen de judecată, cu procedura legal îndeplinită, ulterior citirii în extras de către grefierul de ședință în baza art. 374 C. proc. pen. a actului prin care s-a dispus începerea judecății, instanța l-a întrebat pe inculpat dacă solicită ca judecata să aibă loc numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale și a înscrisurilor prezentate de părți, aducându-i la cunoștință dispozițiile art. 396 alin. (10) C. proc. pen. iar, în urma răspunsului negativ al acestuia, a procedat la audierea inculpatului, în conformitate cu dispozițiile art. 378 C. proc. pen., declarația fiind atașată la fila 27-30 dosar Totodată, au fost luată declarație părții vătămate M________ M______ M_______, filele 27-26 dosar și a fost audiată martora M________ B_____ E____, declarația acesteia fiind consemnată și atașată la dosarul cauzei la filele 38-40 dosar.

Prin Rechizitoriul parchetului s-a reținut în privința inculpatului, că acesta nu are antecedente penale.

Avându-se în vedere dispozițiile art. 5 Cod penal privind aplicarea legii penale mai favorabile până la judecarea definitivă a cauzei, în lumina Deciziei nr. 265/06.05.2014 a Curții Constituționale a României, instanța reține caracterul mai favorabil al vechii reglementări penale apreciate potrivit criteriului global, în raport de limitele de pedeapsă ale infracțiunii și modalitățile de executare ale acestora.

Analizând materialul probator administrat în cursul urmăririi penale și cercetării judecătorești, instanța de fond a reținut în sarcina inculpatului fapta de sustragere în data de 17.11.2013 a unui portofel din posesia părții vătămate M________ M______ M_______ cauzându-i astfel acesteia un prejudiciu de 1200 lei.

Fiind audiat, inculpatul nu a recunoscut comiterea infracțiunii de furt, declarându-se nevinovat, iar la solicitarea instanței de a da o declarație prin care să-și exprime acordul, în situația în care instanța va reține vinovăția sa și se va orienta spre amânarea aplicării unei pedepse sau la suspendarea acesteia sub supraveghere să presteze o muncă în folosul comunității, acesta a arătat că nu mai este de acord să dea vreo declarație și nici să presteze muncă în folosul aspect consemnat în Încheierea ședinței publice din data de 10.02.2015.

Orice inculpat beneficiază de „prezumția de nevinovăție", nefiind obligat să-și dovedească nevinovăția potrivit art. 99 alin. 2 Cod proc. pen, revenind organelor judiciare obligația să administreze probe în vederea dovedirii vinovăției acestuia.

Potrivit art. 103 alin. 1. din același cod, probele nu au valoare mai dinainte stabilită prin lege și sunt supuse liberei aprecieri a organelor judiciare în urma evaluării tuturor probelor administrate, în scopul aflării adevărului.

În același sens, s-a apreciat că nu există temei legal pentru a se crea o ordine de preferință între declarațiile succesive, este adevărat uneori parțial diferite ale inculpatului, în condițiile în care acesta totuși nu a recunoscut nicicând comiterea faptei, instanțele fiind îndreptățite a le reține pe acelea care se coroborează cu celelalte probe și pe care le consideră că exprimă adevărul.

Aplicarea principiului „in dubio pro reo" este strâns legată de prezumția de nevinovăție deoarece, la pronunțarea unei condamnări, instanța nu se poate baza pe probabilități, ci pe convingerea că probele reflectă realitatea. În doctrină și practică s-a argumentat, frecvent, că atunci când, ca urmare a administrării tuturor probelor necesare soluționării cauzei, se ajunge la îndoială asupra vinovăției, și această îndoială nu este înlăturată după administrarea de probe, prezumția de nevinovăție nu este răsturnată, orice îndoială fiind necesar a fi interpretată în favoarea inculpatului.

Astfel, din această perspectivă, s-a constatat că prin probele administrate în cursul urmăriri penale s-a făcut dovada săvârșirii de către inculpat a faptei imputate, dincolo de orice îndoială rezonabilă, pentru a decide astfel instanța a avut în vedere toate probele administrate în cauză, atât în faza de urmărire penală cât și din cursul judecății, o atare concluzie fiind reținută din coroborarea următoarelor mijloace de probă și anume, înregistrările video, planșele fotografice, declarațiile inculpatului și a părții vătămate, comportamentul simulat al inculpatului relevat prin testarea poligraf și declarațiile martorelor M____ A____ E____ și V________ M______ E____ probe directe și care coroborate scot în evidență săvârșirea faptei de către inculpat.

Starea de fapt evidențiată de înregistrările video se coroborează cu rezultatele testului poligraf, efectuat la solicitarea inculpatului, care chiar dacă s-a apreciat că nu constituie probă în sensul dispozițiilor art. 93 alin.2 Cod proc. pen, deși este materializat într-un raport de constatare criminalistică, probă recunoscută ca atare de dispozițiile anterior menționate, acesta constituie un indiciu privind săvârșirea de către inculpat a fapte imputate, în condițiile în care testarea s-a făcut cu respectarea normelor incidente iar inculpatul nu a avut obiecțiunii cu privire la modalitatea de testare sau la rezultatul acesteia și cu declarațiile martorelor M____ A____ E____ și V________ M______ E____ care au declarat că ulterior plecării de la sediul Poliției Orașului Novaci, unde fusese chemat pentru a da explicații în legătură cu fapta de sustragere a portofelului părții vătămate, acesta a revenit în magazin și se uita insistent prin magazin și la vânzătoare, putându-se deduce logic că o atare manifestare a putut fi și rezultatul comunicării de către organele de cercetare penală a faptului că identificarea sa a fost efectuată pe baza înregistrărilor video surprinse de camerele de supraveghere din magazin.

Pentru a decide în sensul reținerii faptei în sarcina inculpatului instanța a avut în vedere că din declarația martorei M________ B_____ E____, atașată la dosarul cauzei la filele 38-40 dosar, a reieșit că partea vătămată a avut asupra sa în data de 18.11.2013, portofelul cu suma de 1250 lei, că acesta a văzut că ulterior plății unei perechi de adidași, partea vătămată a pus portofelul în geantă, totodată că aceasta nu era închisă și că imediat au mers la Magazinul D____ și nu în ultimul rând datorită faptului că inculpatul nu a putut oferi o explicație plauzibilă a gestului său de întindere a mâinii stângi către partea vătămată, în condițiile în care lada frigorifică avea geamul închis și nu a luat nimic din aceasta.

În drept, avându-se în vedere dispozițiilor art. 5 Cod penal privind aplicarea legii penale mai favorabile până la judecarea definitivă a cauzei, în lumina deciziei nr. 265/06.05.2014 a Curții Constituționale a României, arată instanța că fapta inculpatului P___ I__ de sustragere în data de 18.11.2013 a unui portofel din posesia părții vătămate M________ M______ M_______ cauzând un prejudiciu de 1200 lei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt, prevăzută și pedepsită de art. 228 alin. 1 Cod penal.

La individualizarea pedepsei aplicată inculpatului, instanța a avut în vedere dispozițiile art. 74 C.pen., potrivit cărora stabilirea duratei și a cuantumului pedepsei se face în raport de gravitatea infracțiunii săvârșite și periculozitatea infractorului, evaluate după criteriile prevăzute la lit. a-g din această normă legală, raportate în prezenta cauză, reținând așadar gradul ridicat de pericol social concret al faptei, dar și atitudinea nesinceră a inculpatului manifestată pe parcursul procesului, care nu recunoscut săvârșirea faptei,.

Astfel în baza art. 396 alin. 2 Cod procedură penală, coroborat cu dispozițiile art. 228 alin. 1 Cod penal, cu referire la art. 5 din același cod, a condamnat pe inculpatul P___ I__, la pedeapsa de 4000 lei amendă penală, echivalentul a 200 zile-amendă, cuantumul unei zile amendă fiind de 20 lei, stabilit conform art. 62 alin. (3) Cod penal, pentru săvârșirea unei infracțiuni de furt simplu, ce se va executa conform art. 559 Cod procedură penală.

Totodată, i s-au pus în vedere inculpatului dispozițiile art. 63 Cod penal privind înlocuirea pedepsei amenzii cu pedeapsa închisorii în caz de neexecutare a pedepsei amenzii cu rea-credință.

Sub aspectul laturii civile a prezentei cauze, instanța a reținut că partea vătămată M________ M______ M_______, s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 1200 lei daune materiale și suma de 1000 lei daune morale.

În privința cuantumului despăgubirilor solicitate, instanța a apreciat că suma cerută de către partea civilă este întemeiată, în tot, în ceea ce privește daunele materiale și doar, în parte, în ceea ce privește daunele morale solicitate, ca urmare a constatării faptului că sunt întrunite condițiile răspunderii civile delictuale: fapta ilicită - infracțiunea de furt săvârșită, prejudiciul - contravaloarea sumei de bani aflate în portofelul sustras părții vătămate, legătura de cauzalitate directă dintre fapta ilicită și prejudiciul produs, vinovăția sub forma intenției.

În ceea ce privește daunele morale solicitate instanța a reținut că prin fapta sa, inculpatul a provocat suferințe părții civile, prin faptul că aceasta a plâns ulterior constatării lipsei portofelului cât și ca urmare a certurilor intervenite cu soțul acesteia, care i-a reproșat că nu a fost atentă certuri în aspecte reieșit din depoziția aceleiași martore. Instanța, în raport de aceste considerente, a apreciat că suma de 200 lei reprezintă o justă și echitabilă despăgubire, aptă atât să dea satisfacție morală părții vătămate cât și să nu constituie o îmbogățire fără justă cauză a acesteia

Împotriva acestei sentințe penale au formulat apeluri inculpatul P___ I__ și P________ de pe lângă Judecătoria Novaci.

P________ de pe lângă Judecătoria Novaci critică sentința apelată pentru nelegalitate cu privire la neaplicarea de către instanța de fond a pedepsei accesorii a interzicerii exercitării dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și a dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, în condițiile în care s-a dispus interzicerea ca pedeapsă complementară a exercitării drepturilor arătate.

Critică sentința și pentru netemeinicie, sub aspectul naturii pedepsei aplicate inculpatului, respectiv amenda penală, prin raportare la criteriile generale de individualizare prev.de art.74 alin.2 rap.la art.74 al.1 lit.a și g C.p., respectiv împrejurările și modul de comitere a faptei și conduita inculpatului după săvârșirea infracțiunii, dar și cu împrejurarea că nu și-a dat acordul pentru a presta o muncă în folosul comunității și nu ar putea fi incidente în cauză dispozițiile privind amânarea aplicării pedepsei sau suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, impunându-se astfel aplicarea unei pedepse cu închisoarea, care să fie executată în regim de detenție.

De asemenea, se impunea aplicarea pedepsei accesorii și complementare a interdicției de a se afla în localitatea Novaci.

Inculpatul P___ I__, prin apelul formulat, apreciază că, în cauză, prin probatoriul administrat nu se face dovada vinovăției sale, că între elementele ce susțin acuzarea și elementele promovate în apărare este un echilibru constant, în susținerea atât a vinovăției cât și a nevinovăției inculpatului.

Această situație, sub aspectul principiului „in dubio pro reo”, îi favorizează întotdeauna inculpatului.

A solicitat admiterea apelului și achitarea în temeiul art. 16 lit. c C.p.p., motivat de faptul că din probele de la dosarul cauzei nu rezultă că acesta a sustras portofelul din geanta părții vătămate.

Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea constată următoarele:

În mod corect prima instanță l-a găsit vinovat pe inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de furt simplu, prev. de art. 228 alin. 1 C.p., constând în sustragerea în data de 17.11.2013 a unui portofel din posesia persoanei vătămate M________ M______ M_______, în care se afla suma de 1.200 lei, un card, permisul de conducere și cartea de identitate, în timp ce persoana vătămată și inculpatul se aflau în magazinul „D____”, situat în piața orașului Novaci.

Aceasta, întrucât, din înregistrările video, depuse la dosar, rezultă, dincolo de orice bănuială legitimă, că inculpatul, după ce a văzut-o pe persoana vătămată privind atent asupra lăzii cu produse congelate din carne de pasăre și care avea o geantă pe umărul stâng, se așează în spatele acesteia, întinde mâna stângă pe lângă partea cu geanta, sustrage ceva din geanta persoanei vătămate, apoi se întoarce, introduce acel obiect în buzunar și-și mișcă mâna în buzunar continuu într-o activitatea specifică de aranjare a unui obiect în buzunar în scopul de a nu-i cădea sau de a fi observat obiectul de către alte persoane. Apoi, ajungând pe cealaltă alee a magazinului, departe de ochii persoanei vătămate, pune acel obiect în coșul său de cumpărături, se lasă pe genunchi în dreptul raftului cu dulciuri, se apleacă peste coș și privește acel obiect din coș insistent și încearcă să-i verifice conținutul, însă, apropriindu-se o altă persoană de el, a lăsat acel obiect în coș și a privit spre raftul cu dulciuri, simulând că dorește să cumpere ceva de pe acel raft. După aceste momente, se ridică și introduce din nou acel obiect în buzunar, de data aceasta, în partea dreaptă a hainei, se așează în rândul de la casa de marcat, iar după ce se asigură că nu este observat de nici o persoană aflată în spatele său, scoate din buzunar acel obiect și, în mod ferit, privește din nou la conținutul acestuia.

Persoana vătămată când a ajuns la casa de marcat să plătească produsele cumpărate, nu a mai găsit portofelul, iar ulterior în cursul aceleiași zile, i-a fost adus portofelul de către o persoană necunoscută, cu toate actele, însă fără suma de bani.

Inculpatul nu a oferit nici un fel de explicație în legătură cu cele reținute. Astfel, deși a susținut constant că nu a sustras portofelul persoanei vătămate, acesta a declarat că nu-și explică care a fost motivul pentru care a întins mâna spre partea vătămată și de ce pe înregistrare se observă că ulterior a scos ceva din buzunarul de pe partea stângă, pe care l-a pus în coșul său, deși a susținut că în coș a pus telefonul pe care l-a scos din buzunarul drept, ținându-l întotdeauna în buzunarul drept al hainei.

Mai mult, inculpatul a propus să fie testat cu testul poligraf, iar din concluziile raportului, pe care acesta nu le-a contestat, a reieșit că la întrebările relevante privind sustragerea portofelului, a avut un comportament simulat. Chiar dacă nu constituie probă în sensul dispozițiilor art. 93 alin.2 Cod proc. pen, testul poligraf constituie un indiciu privind săvârșirea de către inculpat a faptei imputate, în condițiile în care testarea s-a făcut cu respectarea normelor incidente, iar inculpatul nu a avut obiecțiuni cu privire la modalitatea de testare sau la rezultatul acesteia.

De asemenea, din înregistrările video, reiese că inculpatul a dat ocol rafturilor din magazin aproximativ un sfert de oră de mai multe ori având în vedere că magazinul nu are decât 2 alei și aproximativ 15 m.p. și, abia când a văzut-o pe partea vătămată privind cu atenție la lada cu carne, a părut interesat de acea marfă din acea ladă, deși până în acel moment nu păruse interesat de produsele din carne congelată. Chiar și în acel moment, dacă inculpatul era interesat de produsele din acea ladă, avea posibilitatea să le observe din partea dreaptă a persoanei vătămate, unde era mult spațiu liber, nu din stânga, unde nu exista spațiu liber între persoana vătămată și un alt raft cu mărfuri, inculpatul așezându-se în spatele persoanei vătămate.

Totodată, deși prin concluziile scrise din apel, inculpatul a oferit o posibilă explicație a întinderii mâinii în încercarea de a deschide lada frigorifică, așa cum s-a arătat, acesta avea posibilitatea deschiderii lăzii din partea dreaptă a persoanei vătămate, unde era spațiu liber, nu din stânga, unde nu exista un astfel de spațiu.

Nici aspectul că s-a lăsat pe genunchi în dreptul raftului cu dulciuri pentru a lua eugenii din raft, nu pentru a verifica conținutul portofelului, nu poate fi reținut, întrucât din înregistrări se observă cu claritate că nu ia nimic din raft, ci scoate un obiect din buzunarul stâng al hainei, pe care-l pune în coș și la care se uită insistent și încearcă să-i verifice conținutul, însă, apropriindu-se o altă persoană de el, a lăsat acel obiect în coș și a privit spre raftul cu dulciuri, simulând că dorește să cumpere ceva de pe acel raft. După aceste momente, se ridică și introduce din nou acel obiect în buzunar, de data aceasta, în partea dreaptă a hainei, se așează în rândul de la casa de marcat, iar după ce se asigură că nu este observat de nici o persoană aflată în spatele său, scoate din buzunar acel obiect și, în mod ferit, privește din nou la conținutul acestuia.

Din declarațiile martorelor M____ A____ E____ și V________ M______ E____, mai rezultă că, ulterior plecării de la sediul Poliției Orașului Novaci, unde fusese chemat în ziua de 24.11.2015, pentru a da explicații în legătură cu fapta de sustragere a portofelului persoanei vătămate, inculpatul a revenit în magazin și s-a uitat insistent prin magazin și la vânzătoare, putându-se deduce logic că o atare manifestare a putut fi rezultatul comunicării de către organele de cercetare penală a faptului că identificarea sa a fost efectuată pe baza înregistrărilor video surprinse de camerele de supraveghere din magazin.

Nici cu privire la acest aspect, inculpatul nu a putut oferi o explicație, acesta declarând: „Nu-mi pot explica de ce în a doua duminică urmăream unde sunt amplasate camerele video, așa cum am declarat anterior, eu neștiind că obiectivul este supravegheat”.

Nu poate fi reținută nici împrejurarea invocată în apel de apărătorul inculpatului, cum că din vizualizarea cu lupa a imaginii mărite din momentul pretinsei sustrageri, se observă conturul genții mai sus, pe spatele persoanei vătămate, nu în dreptul unde a întins inculpatul mâna stângă. Astfel, din vizionarea imaginii mărite, chiar și cu un dispozitiv de mărire a acesteia și mai mult, nu se observă că geanta persoanei vătămate ar fi amplasată în alt loc decât acela unde a întins inculpatul mâna stângă, așa cum susține apărătorul inculpatului.

Ca atare, Curtea constată că în mod corect prima instanță a dispus condamnarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de furt, neexistând nici un dubiu cu privire la săvârșirea acestei fapte de către inculpat, așa cum susține inculpatul.

Comparând dispozițiile vechiul cod penal în vigoare la data săvârșirii faptei cu cele ale noului cod, intrate în vigoare la data de 01.02.2014, se constată că legea nouă este mai favorabilă sub aspectul limitelor de pedeapsă și astfel se constată că și sub acest aspect sentința instanței de fond este legală și temeinică.

La individualizarea judiciară a pedepsei aplicate inculpatului, având în vedere în primul rând natura infracțiunii săvârșite, dar și vârsta inculpatului și lipsa de antecedente penale, Curtea constată că în mod corect prima instanță a considerat că aplicarea față de inculpat a unei pedepse cu amenda este suficientă pentru ca scopul educativ și preventiv

al pedepsei să poată fi atins, fiind disproporționată o pedeapsă cu închisoarea chiar și aplicând dispozițiile privind amânarea aplicării pedepsei sau suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, cu atât mai mult cele privind executarea pedepsei în regim de detenție, așa cum a solicitat parchetul. Împrejurarea că inculpatul nu și-a dat acordul pentru a presta o muncă în folosul comunității, nu constituie un criteriu pentru alegerea sancțiunii amenzii în speța de față, întrucât, chiar dacă s-ar considera că un astfel de refuz, ar fi făcut să nu fie aplicabile dispozițiile privind amânarea aplicării pedepsei sau suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, exista posibilitatea aplicării legii penale în vigoare la data săvârșirii faptei, care prevedea ca modalități de executare suspendarea condiționată sau suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, modalități pentru care nu era necesară o astfel de condiție, a acordului de a presta muncă în folosul comunității.

Cu toate acestea, având în vedere poziția nesinceră a inculpatului și modul și mijloacele concrete de săvârșire a faptei, așa cum au fost arătate mai sus, Curtea constată că se impune majorarea pedepsei amenzii la care a fost condamnat inculpatul la maximul special al acesteia, o pedeapsă de 6.000 lei amendă penală reprezentând 300 zile-amendă considerându-se adecvată în cauză.

Cu privire la pedeapsa accesorie, deși instanța de fond a aplicat inculpatului pedeapsa complementată a interzicerii pe o perioadă de 2 ani a exercitării dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și a dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, în mod greșit nu a aplicat față de acesta și pedeapsa accesorie a interzicerii acestor drepturi, având în vedere că potrivit art. 65 C.p., pedeapsa accesorie a interzicerii unor drepturi se aplică dacă drepturile respective au fost interzise și ca pedeapsă complementară.

Nu se impune aplicarea față de inculpat a pedepsei complementare și accesorii a interzicerii dreptului de a se afla în localitatea Novaci, cum s-a solicitat de către parchet, având în vedere că prin infracțiunea săvârșită nu s-a făcut dovada unui pericol public sporit și nici nu există alte elemente din care să rezulte că prezența inculpatului în localitatea Novaci, unde a comis infracțiunea, constituie un pericol extrem de grav pentru societate.

Așa fiind, Curtea, în baza art. 421 pct. 1 lit. b C.p.p., va respinge apelul declarat de inculpat, ca nefondat, iar în baza art. 421 pct. 2 lit. a C.p.p., va admite apelul declarat de P________ de pe lângă Judecătoria Novaci, va desființa în parte sentința, în sensul că:

Va majora pedeapsa aplicată inculpatului P___ I__ pentru săv. infr. prev. de art. 228 alin. 1 C.p. cu aplic. art. 5 C.p., de la 4.000 lei amendă penală reprezentând 200 zile-amendă la 6.000 lei amendă penală reprezentând 300 zile-amendă și va interzice inculpatului ca pedeapsă accesorie drepturile prev. de art. 65 rap. la art. 66 alin. 1 lit. a și b C.p., menținând restul dispozițiilor sentinței.

În baza art. 276 alin. 6 C.p.p. rap. la art. 453 C.p.civ., întrucât apelul inculpatului urmează a fi respins, se va admite cererea intimatei-parte civilă privind obligarea apelantului inculpat la plata cheltuielilor de judecată efectuate în apel, însă numai în parte.

Astfel, în lipsa oricăror probe din care să rezulte că partea civilă ar fi câștigat suma de 60 lei pentru fiecare din zilele în care s-a prezentat la instanța de apel, nu se va acorda acesteia această sumă.

De asemenea, deși aceasta a depus bonuri cu privire la suma de 750 lei, contravaloare carburat, având în vedere distanța între localitățile C______ și Novaci, valoarea unui litru de carburant, dar și consumul mediu de 7,5 litri/100 Km, prevăzut în legislație, se constată că părții civile i se cuvine a-i fi restituită doar suma de 300 lei, diferența de carburant nu poate fi imputată inculpatului, fiind folosit de partea civilă în alte scopuri decât cele legate de proces.

Astfel fiind, Curtea va obliga pe apelantul-inculpat către intimata-parte civilă doar la plata sumei de 1.700 lei, cheltuieli judiciare, compuse din onorariu de avocat (1.400 lei) și cheltuieli de transport (300 lei), nu la suma de 2.449 lei, solicitată de aceasta.

În baza art. 275 alin. 2 C.p.p., Curtea va obliga apelantul-inculpat la 800 lei, cheltuieli judiciare către stat efectuate în apel, din care 200 lei reprezintă onorariu avocat din oficiu.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge apelul declarat de apelantul inculpat P___ I__, fiul lui V_____ și M____, născut la data de 25.10.1960 în Bengești Ciocadia, jud. Gorj, domiciliat în ____________________________.169, jud. Gorj, CNP xxxxxxxxxxxxx, împotriva sentinței penale nr. 80 din 17 februarie 2015, pronunțată de Judecătoria Novaci în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, ca nefondat.

Admite apelul declarat de P________ de pe lângă Judecătoria Novaci împotriva aceleiași sentințe.

Desființează în parte sentința, în sensul că:

Majorează pedeapsa aplicată inculpatului P___ I__ pentru săv. infr. prev. de art. 228 alin. 1 C.p. cu aplic. art. 5 C.p., de la 4.000 lei amendă penală reprezentând 200 zile-amendă la 6.000 lei amendă penală reprezentând 300 zile-amendă.

Interzice inculpatului ca pedeapsă accesorie drepturile prev. de art. 65 rap. la art. 66 alin. 1 lit. a și b C.p.

Menține restul dispozițiilor sentinței.

Admite în parte cererea părții civile M_______ M______ M_______ privind cheltuielile judiciare, în sensul că obligă apelantul-inculpat P___ I__ către intimata parte civilă la 1.700 lei, cheltuieli judiciare.

Obligă apelantul-inculpat la 800 lei, cheltuieli judiciare către stat, din care 200 lei reprezintă onorariu avocat din oficiu.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică de azi, 21 decembrie 2015.

Președinte, Judecător

Ș______ B________ C______ Ș____

Grefier,

B_____ D________

Red.jud.Șt.B________

J.fond:D.Ș________

SG/21.01.2016/6ex.