Anulare act administrativ - Decizia 1116/2014 din 03 aprilie 2014 dată de Curtea de Apel BUCUREŞTI

Date speţă

Instanţă:
Curtea de Apel BUCUREŞTI

Materie juridică:
Contencios administrativ şi fiscal

Stadiu procesual:
Fond

Obiect dosar:
Anulare act administrativ

Număr hotarâre:
1116/2014 din 03 aprilie 2014

Sursa:
Rolii.ro

Dosar nr. XXXXXXXXXXX.

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA a VIII-a C_________ A____________ și FISCAL

Încheiere

Ședința publică din data de 20 martie 2014

Completul constituit din:

PREȘEDINTE: D_____ M_____ D_______

GREFIER: M______ G______

Pe rol fiind acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta U_______ A____________ TERITORIALĂ MUNICIPIUL C________, PRIN PRIMAR, în contradictoriu cu pârâtul M_________ DEZVOLTĂRII REGIONALE ȘI ADMINISTRAȚIEI PUBLICE-SERVICIUL DE SOLUȚIONARE CONTESTAȚII NEREGULI FONDURI, având ca obiect anulare act administrativ.

La apelul nominal făcut în ședință publică răspunde reclamanta, prin avocat cu împuternicire avocațială la fila 4, lipsă fiind pârâtul.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Apărătorul reclamantei arată că nu mai are alte cereri de formulat.

Curtea califică excepția inadmisibilității, invocată de pârât prin întâmpinare, drept o apărare de fond, iar nu o excepție procesuală care să necesite o dezlegare prioritară și separată, urmând ca aspectele învederate de pârât să fie avute în vedere de instanță la soluționarea pe fond a acțiunii.

La interpelarea Curții, apărătorul reclamantei arată că solicită, urmare a anulării deciziei nr. 15/23.05.2013, exercitarea directă a controlului de legalitate de către instanță asupra notei de constatare a neregulilor și stabilire a corecțiilor financiare nr. CA-xxxxx din data de 20.02.2013, chiar dacă contestația administrativă nu a fost soluționată pe fond.

În raport de aceste susțineri, Curtea invocă excepția inadmisiblității celui de-al doilea capăt de cerere, privind anularea notei de constatare a neregulilor și stabilire a corecțiilor financiare nr. CA-xxxxx/20.02.2013 și exonerarea reclamantei de la plata corecției financiare aplicate, în considerarea faptului că nu se poate solicita direct instanței de contencios administrativ analizarea fondului contestației administrative, în condițiile în care aceasta a fost respinsă pe baza unei excepții procedurale.

Apărătorul reclamantei susține că cel de-al doilea capăt de cerere, astfel cum a fost formulat, este admisibil, prin raportare la dispozițiile art. 1 și 8 din Legea nr. 554/2004, care prevăd, pe lângă anularea actului administrativ vătămator, și recunoașterea dreptului pretins.

În subsidiar, în situația în care s-ar admite excepția de inadmisibilitate invocată de instanță, arată că înțelege să precizeze acțiunea introductivă, în sensul că solicită, urmare a anulării deciziei nr. 15/23.05.2013, obligarea pârâtului să emită o nouă decizie, prin care să soluționeze pe fond contestația administrativă îndreptată împotriva notei de constatare a neregulilor și stabilire a corecțiilor financiare nr. CA-xxxxx/20.02.2013, precizare de care Curtea ia act.

În ceea ce privește decizia nr. 15/23.05.2013, apărătorul reclamantei arată că aceasta este nelegală și netemeinică, din probele administrate în cauză rezultând în mod cert că a fost respectat termenul de formulare a contestației, aceasta fiind depusă la poștă în ultima zi. Pe de altă parte, arată că din extrasul privind modul de înregistrare a corespondenței electronice, ce a fost depus la dosar de către pârât, nu rezultă vreo mențiune cu privire la depunerea contestației administrative direct la registratură sau prin poștă. Potrivit Regulamentului de înregistrare a corespondenței, pârâtului îi revine obligația de a reține plicul în care se află corespondența și de a-l depune la dosarul contestației, obligație care în cazul de față nu a fost îndeplinită. În atare condiții, în mod greșit pârâtul a reținut că este tardivă contestația, impunând-se astfel anularea deciziei nr. 15/2013.

Cu privire la motivarea subsidiară a pârâtului referitoare la lipsa calității de reprezentant, arată că nici aceasta nu poate fi primită, întrucât semnarea contestației de către SCPA "C_____ și I_____" a fost legal efectuată în baza contractului de asistență și reprezentare juridică nr. xxxxx/19.03.2013. Emiterea la o dată ulterioară încheierii contractului a împuternicirii avocațiale ______________/2013 nu are nicio relevanță în speță, deoarece aceasta a fost eliberată în temeiul contractului, care, conform Legii nr.50/1995, reprezintă temeiul legal al efectuării prestațiilor de asistență și reprezentare juridică, inclusiv semnarea contestației. Așadar, la data formulării și depunerii contestației, SCPA "C_____ și I_____" deținea mandat de asistență și reprezentare juridică a contestatoarei, fiind respectate prevederile pct. 12.1 din Ordinul președintelui ANAF nr. 450/2013.

Solicită amânarea pronunțării pentru a depune la dosar concluzii scrise.

Curtea pune în vedere apărătorului reclamantei ca, odată cu concluziile scrise, să depună la dosar și contractul de asistență și reprezentare juridică nr. xxxxx/19.03.2013.

CURTEA

Pentru ca părțile să depună concluzii scrise, va amâna pronunțarea, sens în care

DISPUNE

Amână pronunțarea la data de 3 aprilie 2014.

Pronunțată în ședință publică azi, 20 martie 2014.

PREȘEDINTE GREFIER

D_____ M_____ D_______ M______ G______

Dosar nr. XXXXXXXXXXX.

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA a VIII-a C_________ A____________ și FISCAL

Sentința civilă nr. 1116

Ședința publică din data de 3 aprilie 2014

Completul constituit din:

PREȘEDINTE: D_____ M_____ D_______

GREFIER: M______ G______

La data de 01.04.2014, reclamanta a depus la dosar concluzii scrise, iar, la data de 02.04.2014, a depus contractul de asistență și reprezentare juridică nr. xxxxx/19.03.2013.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 20 martie 2014, fiind consemnate în încheierea de la acea dată, care face parte din prezența sentință, însă Curtea, pentru a da părților posibilitatea de a depune la dosar concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru astăzi, când, în aceeași compunere, a hotărât următoarele:

CURTEA

Deliberând asupra prezentei acțiuni în contencios administrativ, constată următoarele:

Acțiunea în anulare.

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București-Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal la data de 27.09.2013, reclamanta U_______ A____________ Teritorială Municipiul C________, reprezentată prin primar, a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul M_________ Dezvoltării Regionale și Administrației Publice-Serviciul Soluționare Contestații Nereguli Fonduri Europene, anularea deciziei nr. 15/23.05.2013 și, pe cale de consecință, admiterea contestației formulate împotriva notei de constatare a neregulilor și stabilire a corecțiilor financiare nr. CA-xxxxx/20.02.2013, precum și anularea acestei note de constatare, cu consecința exonerării de la plata corecțiilor financiare aplicate.

În prezentarea situației de fapt, reclamanta a arătat următoarele:

U_______ A____________ Teritorială Municipiul C________, în calitate de autoritate contractantă, a organizat, în temeiul OUG nr. 34/2006, procedura de licitație deschisă pentru atribuirea contractului având ca obiect Serviciul de proiectare pentru toate etapele SF + PT + DDE + CS, aferent obiectivului de investiții "Construire parcare multietajată-zona spital clinic județean", finalizată prin încheierea contractului nr. xxxxxx/03.12.2008.

La data de 22.03.2013, a primit nota de constatare a neregulilor și stabilire a corecțiilor financiare nr. CA-xxxxx/20.02.2013 emisă de M_________ Dezvoltării Regionale și Administrației Publice -Direcția Generală Constatare și Stabilire Nereguli Fonduri Europene, Serviciul Constatare și Stabilire Nereguli-P__, potrivit căreia i-a fost aplicată o corecție financiară de 5% din valoarea contractului nr. xxxxxx/03.12.2008. Astfel, în cadrul capitolului 9 "Concluziile activității de verificare", echipa de control a reținut că "autoritatea contractantă nu a elaborat o modalitate obiectivă de departajare a ofertanților, bazată pe o metodologie concretă de calcul, o grilă de punctare care să permită stabilirea în mod obiectiv a punctajului acordat fiecărui potențial ofertant în intervalul stabilit". S-a concluzionat că autoritatea contractantă a încălcat prevederilor art. 2 și art. 199 alin. 3 coroborate cu cele ale art. 14 din HG nr. 925/2006. La capitolul 10 se prevede că valoarea corecției financiare este de 13.687,50 lei, la care se adaugă TVA aferentă în valoare de 2.632,56 lei, respectiv 5% aplicabilă la valoarea contractului de servicii nr. xxxxxx/03.12.2008 în sumă de 273.750 lei și TVA recuperabilă în valoare de 52.651,25 lei".

Întrucât a considerat că sancțiunea aplicată este netemeinică și nelegală, reclamanta, în temeiul dispozițiilor art. 46 alin. (1) din O.U.G. nr. 66/2011 coroborate cu cele ale art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, a formulat contestație administrativă împotriva notei de constatare a neregulilor și stabilire a corecțiilor financiare CA-xxxxx/20.02.2013, care a fost respinsă ca tardivă prin decizia nr. 15/23.05.2013.

Reclamanta a susținut că decizia nr. 15/23.05.2013 este nelegală și netemeinică, prezentând următoarele argumente:

Afirmația pârâtului, conform căreia contestația a fost depusă în original direct la registratura MDRAP în data de 25.04.2013, respectiv la 3 zile după împlinirea termenului de contestare, este complet falsă. În realitate, contestația a fost expediată prin poștă, fără confirmare de primire, în termenul legal de contestație. A precizat că, în ceea ce privește parcurgerea procedurii prealabile extrajudiciare, nu există nicio prevedere legală care să oblige la transmiterea unei comunicări cu confirmare de primire.

Având în vedere dispozițiile pct. 3.9. din Instrucțiunile pentru aplicarea titlului IX din OG nr. 92/2003, aprobate prin Ordinul președintelui ANAF nr. 450/2013 (potrivit cărora "în condițiile în care din actele dosarului cauzei nu se poate verifica respectarea termenului de depunere a contestației, iar, în urma demersurilor întreprinse, nu se poate face dovada datei la care contestatorul a luat la cunoștință de actul administrativ fiscal atacat, aceasta va fi considerată depusă în termenul legal. În situația depunerii prin poștă a contestației, organul emitent al actului administrativ fiscal atacat este obligat să anexeze la dosarul contestației plicul prin care a fost transmisă contestația"), reclamanta a susținut că nu poate fi primită motivarea pârâtului, în sensul că "având în vedere că la dosarul contestației nu există alte documente care să dovedească depunerea în termen a contestației, se reține că această contestație este tardiv formulată", întrucât în situația în care din dosarul contestației nu se poate verifica respectarea termenului de depunere, va fi considerată depusă în termenul legal.

În ceea ce privește motivarea subsidiară a pârâtului privind lipsa dovezii calității de reprezentant a SCPA "C_____ și I_____", reclamanta a arătat că semnarea contestației de către apărător a fost efectuată în temeiul contractului de asistență și reprezentare juridică nr. xxxxx/19.03.2013. Emiterea la o dată ulterioară încheierii contractului a împuternicirii avocațiale ______________/2013 nu are nicio relevanță în speță, deoarece aceasta a fost eliberată în temeiul contractului, care, conform Legii nr.50/1995, reprezintă temeiul legal al efectuării prestațiilor de asistență și reprezentare juridică, inclusiv semnarea contestației.

La pct. II) din acțiune, reclamanta a formulat apărări pe fondul cauzei.

În dovedire, reclamanta a solicitat încuviințarea probelor cu înscrisuri, interogatoriu și un martor, anexând cererii de chemare în judecată înscrisuri, în copie simplă (filele 21-26).

Acțiunea este scutită de plata taxei de timbru, conform art. 30 din OUG nr. 80/2013.

La termenul de judecată din data de 20.03.2014, urmare a invocării de către instanță a excepției inadmisibilității celui de-al doilea capăt de cerere, reclamanta și-a precizat acțiunea, solicitând în subsidiar, în situația în care s-ar admite excepția de inadmisibilitate invocată din oficiu, urmare a anulării deciziei nr. 15/23.05.2013, obligarea pârâtului să emită o nouă decizie, prin care să soluționeze pe fond contestația administrativă îndreptată împotriva notei de constatare a neregulilor și stabilire a corecțiilor financiare nr. CA-xxxxx/20.02.2013.

Întâmpinarea.

Prin întâmpinarea depusă la dosar în data de 30.10.2013 (filele 31-10), pârâtul M_________ Dezvoltării Regionale și Administrației Publice a invocat excepția inadmisibilității acțiunii (ce a fost calificată de instanță, la termenul din 20.03.2014, drept apărare de fond), pentru următoarele motive:

Nota de constatare a neregulilor si de stabilire a corecțiilor financiare nr. CA-xxxxx/20.02.2013 a fost comunicată reclamantei prin adresa nr. CA19718/11.03.2013 si a fost înregistrată la sediul acesteia sub nr. xxxxx/22.03.2013. Potrivit art. 47 alin. 1 din OUG nr. 66/2011, contestația se formulează în termen de maxim 30 de zile calendaristice de la data comunicării titlului de creanță. Având în vedere că nota de constatare a fost înregistrată la sediul reclamantei în data de 22.03.2013, termenul de contestare a început să curgă de la data de 23.03.2013, data limită de depunere a contestației fiind 21.04.2013., zi în care serviciul era suspendat (duminică), astfel că ultima zi legală pentru depunerea contestației a fost luni, 22.04.2013. Or, contestația a fost depusă în original la sediul instituției, în data de 25.04.2013, la 3 zile după împlinirea termenului legal de decădere. Totodată, nu au fost depuse alte acte care să dovedească depunerea în termen a contestației. În aceste condiții, Comisia de soluționare a contestației a respins în mod corect contestația ca fiind tardiv formulată.

Referitor la invocarea de către reclamantă a prevederilor pct. 3.9 din Ordinul nr. 450/19.04.2013, nu se poate considera contestația ca fiind depusă în termenul legal, întrucât în cauză se poate verifica termenul de depunere a acesteia.

Nu poate fi primită nici afirmația reclamantei potrivit căreia contestația a fost trimisă prin poștă, fără confirmare de primire, întrucât, în acest caz, contestația ar fi fost transmisă printr-un plic, pe care ar fi trebuit să apară ștampilele poștei, cu data plecării și a sosirii. Însă, contestația a fost depusă personal la registratură.

Prin pct. 2 și 3 din întâmpinare, pârâtul a formulat apărări pe fondul cauzei.

În drept, pârâtul a invocat art.205 din Codul de procedură civilă.

În dovedire, pârâtul a depus la dosar înscrisuri (filele 41-108).

Răspunsul la întâmpinare.

Prin răspunsul la întâmpinare depus la dosar în data de 12.11.2013 (filele 110-115), reclamanta a solicitat respingerea ca neîntemeiată a excepției inadmisibilității, invocată de pârât prin întâmpinare, reiterând argumentele prezentate în cererea introductivă.

Aspecte procedurale.

În cauză s-au administrat probele cu înscrisuri și declarația martorului I_____ F_____ (fila 168), reclamanta renunțând la proba cu interogatoriul pârâtului (fila 122).

La termenul de judecată din 20.03.2014, Curtea a calificat excepția inadmisibilității, invocată de pârât prin întâmpinare, drept apărare de fond, iar nu excepție procesuală care să necesite o dezlegare prioritară și separată, urmând ca aspectele învederate de pârât să fie avute în vedere de instanță la soluționarea pe fond a acțiunii.

La același termen de judecată, Curtea a invocat excepția inadmisibilității celui de-al doilea capăt de cerere, iar, atât prin concluziile orale din cadrul dezbaterilor, cât și prin cele scrise depuse la dosar în data de 01.04.2014 (filele 222-227), reclamanta a solicitat respingerea acestei excepții, prezentând următoarele argumente:

Instanța de contencios administrativ poate fi sesizată cu judecarea capătului 2 de cerere al acțiunii, privind anularea notei de constatare a neregulilor și stabilire a corecțiilor financiare nr. CA-xxxxx/20.02.2013, întrucât această solicitare este admisibilă chiar dacă, prin decizia nr. 15/23.05.2013, MDRAP a soluționat contestația administrativă pe cale de excepție (tardivitate), iar nu pe fondul cauzei.

Astfel, nota de constatare este act administrativ, în sensul Legii nr. 554/2004, iar nu este un act administariv-fiscal, deoarece nu vizează taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora. Împotriva acestui act a fost parcursă procedura prealabilă și, fiind "nemulțumită de răspunsul primit", reclamanta a sesizat instanța de contencios administrativ competentă, pentru a solicita "anularea în tot sau în parte a actului și repararea pagubei cauzate" (respectiv exonerarea de la plata sumei stabilite cu titlu de corecție financiară prin intermediul actului atacat).

Conform prevederilor art. 1. alin. (1) din Legea nr. 554/2004, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său printr-o soluționare netemeinică și nelegală a plângerii prealabile se poate adresa instanței de contencios administrativ, care este chemată să se pronunțe asupra dreptului său, controlul pe care îl exercită asupra activității autorității administrative fiind unul de plină jurisdicție. Nu există nicio prevedere legală conform căreia, în situația soluționării plângerii prealabile pe cale de excepție, instanței de contencios administrativ să-i fie interzisă soluționarea pe fond a aspectelor care țin de temeinicia dreptului invocat.

Astfel, admiterea excepției inadmisibilității capătului 2 de cerere ar echivala cu o denegare de dreptate, întrucât reclamanta nu s-ar mai afla în termenul de formulare a unei noi contestației împotriva notei de constatare a neregulilor și stabilire a corecțiilor financiare nr. CA-xxxxx/20.02.2013. Pe de altă parte, trimiterea de către instanța de contencios administrativ către organul administrativ a contestației spre soluționarea pe fond, după respingerea excepției inadmisibilității acțiunii formulate de pârâtă, ar echivala cu o veritabilă casare cu trimitere, care nu este reglementată nici de Legea nr. 554/2004, nici de OUG nr. 66/2011, acest din urmă act normativ prevăzând, la art. 51, că decizia de soluționare a contestației este definitivă în sistemul căilor administrative de atac și poate fi atacată la instanța de contencios administrativ competentă, conform Legii nr. 554/2004.

Respingerea ca inadmisibilă a acțiunii în contencios administrativ, în situația în care nu a fost parcursă procedura administrativă specială prevăzută de art. 205-218 din Codul de procedură fiscală (sau în cazul în care acțiunea a fost introdusă înainte de expirarea termenului de soluționare a contestațiilor de 30 de zile), nu poate fi asimilată speței de față, deoarece calea administrativă prealabilă a fost parcursă, fiind emisă decizia nr. 15/2013.

Soluția instanței.

Examinând înscrisurile depuse la dosar, prin prisma dispozițiilor legale incidente și a susținerilor părților, Curtea va admite excepția inadmisibilității, invocată din oficiu, și va respinge cel de-al doilea capăt de cerere (privind anularea notei de constatare a neregulilor și stabilire a corecțiilor financiare nr. CA xxxxx/20.02.2013, cu consecința exonerării reclamantei de la plata corecției financiare aplicate) ca inadmisibil și va admite în parte acțiunea astfel cum a fost completată, în sensul că va anula decizia nr. 15/23.05.2013 de respingere a contestației și va obliga pârâtul să emită o nouă decizie, prin care să soluționeze pe fond contestația administrativă a reclamantei înregistrată sub nr. xxxxx/25.04.2013.

a) prezentarea situației de fapt relevante.

Prin nota de constatare a neregulilor și stabilire a corecțiilor financiare nr. CA-xxxxx/20.02.2013 emisă de M_________ Dezvoltării Regionale și Administrației Publice-Direcția Generală Constatare și Stabilire Nereguli Fonduri Europene-Serviciul Constatare și Stabilire Nereguli-P__ (filele 51-55), s-a aplicat o corecție financiară de 5% (13.687,50 lei, la care se adaugă TVA aferentă în valoare de 2.632,56 lei) din valoarea contractului nr. xxxxxx/03.12.2008, reținându-se că autoritatea contractantă nu a elaborat o modalitate obiectivă de departajare a ofertanților, bazată pe o metodologie concretă de calcul, o grilă de punctare care să permită stabilirea în mod obiectiv a punctajului acordat fiecărui potențial ofertant în intervalul stabilit, autoritatea contractantă încălcând astfel prevederilor art. 2 și art. 199 alin. 3 coroborate cu cele ale art. 14 din HG nr. 925/2006.

Împotriva acestei note de constatare, reclamanta, în temeiul dispozițiilor art. 46 alin. (1) din O.U.G. nr. 66/2011 coroborate cu cele ale art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, a formulat contestație administrativă (filele 46-48), care a fost respinsă ca tardivă prin decizia nr. 15/23.05.2013 (filele 21-22) de către Serviciul Soluționare Contestații Nereguli Fonduri Europene din cadrul MDRAP, pentru următoarele considerente:

"Nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. xxxxx/20.02.2013 a fost comunicată UAT Municipiul C________ la data de 22.03.2013, conform ștampilei de înregistrare aparținând Primăriei Municipiului C________.

Potrivit art. 47 alin. (1) din OUG nr. 66/2011, contestația se formulează în termen de maximum 30 de zile calendaristice de la data comunicării titlului de creanță. Aceste prevederi legale se completează cu dispozițiile art. 207 din Codul de procedura fiscală si ale Ordinului ANAF nr. 450/2013. Astfel, conform acestor prevederi, termenul de depunere a contestației se calculează pe zile libere, cu excepția cazului în care prin lege se prevede altfel, neintrând în calcul nici ziua când a început, nici ziua când s-a sfârșit termenul. Termenul de contestare a început sa curgă pe data de 23.03.2013, termenul limita de depunere fiind 21.04.2013, zi în care serviciul a fost suspendat (într-o zi de duminica), astfel că ultima zi legală pentru depunerea contestației a fost luni, 22.04.2013. Contestația a fost depusă în original direct la registratura MDRAP în data 25.04.2013, respectiv la 3 zile după împlinirea termenului legal, care este unul de decădere, conform art. 47 alin. (4) din OUG nr. 66/2011.

Având în vedere că la dosarul contestației nu există alte documente care sa dovedească depunerea în termen a contestației și ținând cont de cele de mai sus, se reține că aceasta contestație este tardiv formulată.

În subsidiar, se reține că, deși contestația a fost semnată prin împuternicit avocat și depusă la 25.04.2013, împuternicirea avocațială este datată 16.05.2013. Conform pct. 12.1 din Ordinul ANAF nr. 450/2013 privind Instrucțiuni pentru aplicarea titlului IX din OG 92/2003, la data redactării, semnării și depunerii contestației (25.04.2013), împuternicitul avocat nu justifică calitatea procesuală de a redacta și depune acte în numele și pentru contestatar. Existența unui contract de asistență juridică, care stabilește obligații generale de redactare acte, depunere acte, asistență și reprezentare nu este suficientă pentru dovedirea calității de împuternicit pentru formularea contestației împotriva notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. xxxxx/20.02.2013. Acest aspect este confirmat chiar de împuternicitul avocat, care menționează expres, în cuprinsul împuternicirii _______ xxxxxxx/2013, documentele împotriva cărora este investit să formuleze contestație".

b) analiza legalității și temeiniciei deciziei nr. 15/23.05.2013.

În ceea ce privește soluția de respingere a contestației administrative ca fiind tardiv formulată, Curtea constată că aceasta este greșită, întrucât, potrivit declarației martorului I_____ F_____ (fila 168), acesta a depus personal contestația la Oficiul poștal nr. 15 București în data de 22.04.2013, într-o zi de luni. Martorul a arătat că, întrucât a ajuns la oficiul poștal cu câteva minute înainte de ora 19.00, funcționarul poștal i-a comunicat faptul că nu mai poate înregistra corespondența cu confirmare de primire, întrucât a închis programul informatic, motiv pentru care contestația a fost transmisă fără confirmare de primire.

Curtea constată că această modalitate de comunicare este legală, nici art. 7 din Legea nr. 554/2004, nici art. 47 din OUG nr. 66/2011 neimpunând condiția transmiterii contestației administrative prealabile prin scrisoare recomandată, o atare cerință fiind prevăzută de legiuitor doar în cazul actelor de procedură (art. 183 din Codul de procedură civilă), care implică existența unui proces aflat pe rolul unei instanțe judecătorești.

În atare condiții, din moment ce nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. xxxxx/20.02.2013 a fost comunicată UAT Municipiul C________ la data de 22.03.2013, conform ștampilei de înregistrare aparținând Primăriei Municipiului C________, rezultă că aceasta a fost depusă în ultima zi a termenului de 30 de zile prevăzut de art. 47 alin. (1) din OUG nr. 66/2011. Termenul legal se împlinea la data de 21.04.2013, zi nelucrătoare (duminică), astfel că, potrivit art. 181 alin. 2 din Codul de procedură civilă, s-a prelungit până în prima zi lucrătoare care a urmat, respectiv luni, 22.04.2013.

Față de declarația martorului I_____ F_____, care are calitatea de avocat în cadrul SCPA C_____ și I_____ și care a susținut că a depus personal contestația la oficiul poștal în data de 22.04.2013, Curtea nu poate primi susținerea pârâtului, în sensul că respectiva contestație ar fi fost depusă personal la registratura MDRAP în data de 25.04.2013.

Într-adevăr, contestația a fost înregistrată de pârât la data de 25.04.2013, sub nr. xxxxx (fila 46), însă această împrejurare nu atestă automat că ar fi fost depusă personal la registratură de către reprezentantul contestatorului, în condițiile în care pârâtul nu a menționat, la momentul primirii contestației, persoana care ar fi depus-o și datele de identificare ale acesteia, pentru a nu exista niciun dubiu.

Mai mult, astfel cum rezultă din înscrisurile depuse la filele 126-167, pârâtul nu ține o evidență separată sau, cel puțin, particularizată, în ceea ce privește documentele primite la registratură și cele transmise prin poștă, ci le înregistrează împreună, fără nicio distincție.

Prin urmare, între cele două situații prezentate de părți, Curtea o va reține ca fiind dovedită în cauză pe cea a reclamantei, întrucât aceasta a administrat probe directe cu privire la aspectele invocate (depunerea contestației la oficiul poștal nr. 15 în data de 22.04.2013, conform declarației martorului audiat), în timp ce pârâtul nu a probat că respectiva contestație ar fi fost depusă personal la registratura MDRAP, în data de 25.04.2013.

Lipsa plicului de la dosarul contestației, astfel cum prevede procedura aprobată prin ordinul MDRT nr. 2704/2010 (filele 173-190), nu poate conduce automat la concluzia că aceasta nu a fost transmisă prin poștă, întrucât o atare omisiune se poate datora funcționarului public însărcinat cu primirea corespondenței.

Oricum, dincolo de această supoziție, cert este că din probele administrate direct în fața instanței rezultă că unul dintre apărătorii reclamantei a depus contestația la oficiul poștal în data de 22.04.2013, aceasta fiind ultima zi a termenului legal prevăzut de art. 47 alin. (1) din OUG nr. 66/2011 și calculat în condițiile art. 181 alin. 2 din Codul de procedură civilă.

În ceea ce privește motivarea subsidiară privind lipsa dovezii calității de reprezentant, Curtea constată că și aceasta este greșită, întrucât, chiar dacă împuternirea avocațială a fost emisă la data de 16.05.2013 (fila 23), ulterior formulării și depunerii contestației, totuși calitatea de reprezentant a SCPA C_____ și I_____ a fost probată prin depunerea la dosar a contractului de consultanță și asistență juridică în domeniul achizițiilor publice nr. xxxxx/19.03.2012 (filele 229-233), încheiat de această societate de avocați (în calitate de consultant) cu Municipiul C________, reprezentat prin primar (în calitate de client).

Potrivit art. 1 pct. 11, 16 și 17 din acest contract, consultantul consiliază juridic autoritatea contractantă în legătură cu toate litigiile sau situațiile conflictuale în care s-ar afla, redactează documentele juridice care se impun și asigură reprezentarea autorității contractante în fața tuturor autorităților, în legătură cu orice înregistrări, negocieri sau investigații necesare. În baza acestui contract, clientul a emis nota de comandă nr. xxxxx/09.04.2013 (fila 236), prin care a solicitat consultantului să întreprindă toate demersurile ce se impun în vederea contestării notei de constatare nr. CA-xxxxx/20.02.2013.

În aceste condiții, este evident că nu poate fi primită susținerea pârâtului că „existența unui contract de asistență juridică, care stabilește obligații generale de redactare acte, depunere acte, asistență și reprezentare nu este suficientă pentru dovedirea calității de împuternicit pentru formularea contestației împotriva notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. xxxxx/20.02.2013”.

Prin urmare, Curtea constată că SCPA C_____ și I_____ avea calitatea de reprezentant juridic al reclamantei la momentul depunerii contestației înregistrate sub nr. xxxxx/25.04.2013, chiar dacă împuternicirea avocațială a fost emisă ulterior.

Față de aceste considerente, reținând, pe de o parte, că reclamanta a depus contestația la poștă înăuntrul termenului legal de 30 de zile, iar, pe de altă parte, că SCPA C_____ și I_____ avea calitatea de reprezentant juridic al reclamantei la momentul depunerii contestației, Curtea va admite în parte primul capăt de cerere, în sensul că va anula decizia nr. 15/23.05.2013 de soluționare a contestației.

Admiterea contestației împotriva notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. CA-xxxxx/20.02.2013, solicitată de reclamantă „pe cale de consecință” a anulării deciziei nr. 15/2913, nu poate fi însă dispusă, pentru considerentele ce vor fi prezentate în continuare la lit. c).

c) soluționarea excepției inadmisibilității celui de-al doilea capăt de cerere.

În ceea ce privește excepția de inadmisibilitate a celui de-al doilea capăt din cererea introductivă, invocată din oficiu la termenul din data de 20.03.2014, Curtea o va admite, pentru următoarele considerente:

Din analiza petitului acțiunii introductive, Curtea constată că, prin cel de-al doilea capăt de cerere, reclamanta a solicitat, ca o consecință a anulării deciziei nr. 15/23.05.2013, anularea notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. CA-xxxxx/20.02.2013 și exonerarea de la plata corecției financiare de 5% aplicate, ceea ce implică exercitarea unui control direct asupra actului administrativ-fiscal (titlu de creanță) de către instanța de contencios administrativ, în condițiile în care contestația administrativă nu a fost respinsă pe fond, ci în baza unei excepții procesuale (tardivitatea).

Or, o atare solicitare excede competenței generale a instanței de contencios administrativ, întrucât aceasta nu se poate substitui autorității publice în soluționarea contestației administrative pe fondul ei, care este atributul exclusiv al pârâtului.

În acest context, prin raportare la petitul acțiunii astfel cum a fost formulat inițial, instanța de contencios administrativ are doar competența de a constata caracterul legal sau nelegal al soluției de respingere a contestației administrative în baza excepției de tardivitate, urmând ca, în situația în care constată că aceasta este greșită (cum s-a întâmplat în speță), să oblige pârâtul la emiterea unei noi decizii, prin care să soluționeze pe fond contestația.

Prin urmare, autoritatea publică competentă rămâne liberă, în urma analizei apărărilor de fond ale contestatoarei, să admită sau să respingă contestația administrativă, în acest din urmă caz reclamanta având deschisă calea de acces în fața instanței de contencios administrativ pentru controlul de legalitate al soluției pronunțate de pârât în procedura prealabilă. Din această perspectivă, nu pot fi primite susținerile reclamantei din cadrul concluziilor scrise privind denegarea de dreptate (întrucât nu s-ar mai afla în termenul de formulare a unei noi contestații împotriva notei de constatare nr. CA-xxxxx/20.02.2013). Este evident că reclamanta nu trebuie să formuleze o nouă contestație administrativă, întrucât pârâtul, ca urmare a anulării deciziei inițiale nr. 15/23.05.2013, va avea de analizat aceeași contestație, înregistrată sub nr. xxxxx/25.04.2013, însă pe fondul ei, iar nu pe calea unei excepții procesuale.

De altfel, o soluție de admitere a celui de-al doilea capăt de cerere, astfel cum a fost formulat prin acțiunea inițială, ar excede dispozițiilor art. 8 și 18 din Legea nr. 554/2004, care prevăd obiectul acțiunii judiciare și soluțiile pe care le poate pronunța instanța de contencios administrativ, respectiv să anuleze, în tot sau în parte, actul administrativ, să oblige autoritatea publică să emită un act administrativ ori să elibereze un certificat, o adeverință sau orice alt înscris.

Recunoașterea dreptului pretins și repararea pagubei, la care se face referire în art. 1 alin. 1 și art. 8 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, nu se concretizeză în speță prin exercitarea directă a controlului de legalitate asupra notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. CA-xxxxx/20.02.2013, cu consecința exonerării de la plata corecției financiare de 5% aplicate, astfel cum în mod eronat a susținut apărătorul reclamantei cu ocazia dezbaterilor și în cadrul concluziilor scrise. În concret, recunoașterea dreptului pretins presupune în cauză recunoașterea dreptului reclamantei de analizare de către pârât a fondului contestației administrative, urmând ca, în funcție de soluția definitivă ce se va pronunța, să poată fi pusă în discuție și o eventuală reparare a pagubei, concretizată de reclamantă prin exonerarea de la plata sumei corespunzătoare corecției financiare de 5%.

Prin urmare, admițând excepția inadmisibilității celui de-al doilea capăt din cererea introductivă, Curtea va da eficiență completării acțiunii formulate de reclamantă la termenul din 20.03.3014 și va obliga pârâtul să emită o nouă decizie, prin care să soluționeze pe fond contestația reclamantei înregistrată sub nr. xxxxx/25.04.2013.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite excepția inadmisibilității, invocată din oficiu, și respinge capătul de cerere privind anularea notei de constatare a neregulilor și stabilire a corecțiilor financiare nr. CA xxxxx/20.02.2013 ca inadmisibil.

Admite în parte acțiunea astfel cum a fost completată de reclamanta U_______ A____________ TERITORIALĂ MUNICIPIUL C________, PRIN PRIMAR, cu sediul ales la SCPA C_____ și I_____ din București, ______________________ nr. 10, sectorul 5, în contradictoriu cu pârâtul M_________ DEZVOLTĂRII REGIONALE ȘI ADMINISTRAȚIEI PUBLICE-SERVICIUL DE SOLUȚIONARE CONTESTAȚII NEREGULI FONDURI, cu sediul în București, __________________________, nr. 17, sectorul 5.

Anulează decizia nr. 15/23.05.2013 de respingere a contestației și obligă pârâtul să emită o nouă decizie, prin care să soluționeze pe fond contestația reclamantei înregistrată sub nr. xxxxx/25.04.2013.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare, cererea pentru exercitarea căii de atac urmând a se depune la Curtea de Apel București-Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Pronunțată în ședință publică azi, 3 aprilie 2014.

PREȘEDINTE GREFIER

D_____ M_____ D_______ M______ G______