Dosar nr.XXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA BACĂU

SECȚIA CIVILĂ

SENTINȚA CIVILĂ NR.4155

Ședința publică din data de 02.05.2012

Instanța constituită din :

PREȘEDINTE : S_______ C_______ C______

GREFIER : R___ O___ A____

Pe rol fiind judecarea cauzei civile având ca obiect „ obligația de a face „ formulată de reclamanta B_______ M________ în contradictoriu cu pârâta ASOCIAȚIA M_______ CREȘTINĂ BACĂU.

Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică din data de 25.04.2012 fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată când, pentru a da părților posibilitatea de a formula și de a depune concluzii scrise, a fost amânată pronunțarea la data de 02.05.2012.

I N S T A N Ț A

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Bacău la data de 20.01.2011 sub nr. de dosar XXXXXXXXXXXX, reclamanții B_______ I___ și B_______ M________ au solicitat instanței pronunțarea unei hotărâri prin care să fie obligată pârâta Asociația M_______ Creștină Bacău, la repararea tuturor daunelor provocate imobilului casă, proprietatea lor, prin demolarea abuzivă a părții din imobil proprietatea pârâtei, respectiv, obligarea acesteia la repararea acoperișului, a asterelii, a planșeelor din lemn și a tencuielii interioare, precum și obligarea pârâtei la refacerea peretelui comun dintre cele două imobile și transformarea acestuia în perete exterior, precum și la izolarea termică. În subsidiar, în eventualitatea unui refuz al părții adverse, solicită autorizarea reclamanților la executarea lucrărilor enunțate, în contul pârâtei.

În motivarea cererii, reclamanții au arătat faptul că sunt proprietarii unei case, situate în Bacău, ____________________ și care, inițial, împreună cu imobilul proprietatea pârâtei, a format o singură locuință, ulterior fiind despărțite și constituindu-se intrări separate, dar continuând să aibă un perete interior median comun și un acoperiș comun. Au mai arătat reclamanții că după dobândirea de către pârâtă a imobilul corp comun cu al lor, au fost înștiințați de reprezentantul acesteia că urmează a fi desființat imobilul - proprietatea sa, fiindu-le solicitat acordul în acest sens. Au susținut reclamanții că, întrucât locuința lor urma să fie afectată de această operațiune, au solicitat pârâtei transformarea peretelui comun în perete exterior cu toate lucrările aferente și în condiții de legalitate, în baza unui proiect și a unei expertize de specialitate, solicitare refuzată. Mai mult decât atât, aceasta, fără autorizație, a început operațiunea de demolare a părții din imobilul ce îi aparținea, expunând peretele comun, devenit perete exterior intemperiilor,fapt ce a determinat apariția igrasiei, două camere din casa reclamanților devenind nelocuibile.

Nu s-a indicat temeiul de drept.

Acțiunea a fost legal timbrată.

În dovedirea acțiunii, reclamanții au depus la dosar înscrisuri.

Pârâta, legal citată, a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția de netimbrare a acțiunii, de inadmisibilitate pentru nerespectarea procedurii prealabile, iar pe fond, respingerea cererii, ca neîntemeiată, obligația consolidării peretelui revenind reclamanților. A depus în susținerea afirmațiilor înscrisuri. Pârâta a formulat și o cerere de suspendare a judecății prezentei cauze până la soluționarea dosarului nr.XXXXXXXXXXXXX, aflat pe rolul Judecătoriei Bacău.

La termenul din data de 20.05.2011, instanța a respins excepția de netimbrare, de inadmisibilitate și cererea de suspendare a judecății cauzei, pentru considerentele expuse în încheierea de la acea dată.

La termenul din data de 14.06.2011, instanța a respins excepția lipsei coparticipării procesuale active a succesorilor(de fapt excepția lipsei calității procesuale active) și a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului B_______ I___ pentru considerentele expuse în încheierea de la acea dată.

În ședința din 21.09.2011, a fost respinsă cererea de sesizare a instanței de contencios administrativ în vederea soluționării excepției de nelegalitate a certificatului de urbanism nr.384/16.09.2011 și a autorizației de construcție nr.225/16.09.2011. De asemenea, a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea formulată de pârâtă privind introducerea în cauză a Municipiului Bacău, prin Primar.

În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri, proba cu interogatoriul pârâtei, proba testimonială și proba cu expertiza construcții. Au fost audiați martorii V________ C______ M_____(pentru reclamantă), B______ F_____ și S____ M____(pentru pârâtă). Raportul de expertiză a fost întocmit de expert H______ Chiriachița. În urma obiecțiunilor formulate, a fost efectuat și un supliment la expertiză.

La termenul din 7.12.2011, reclamanta a precizat acțiunea, în sensul că solicită obligarea pârâtei la plata sumei de 47.143 lei, reprezentând contravaloare prejudiciu cauzat prin operațiunea de demolare abuzivă, respectiv obligarea acesteia la plata contravalorii lucrărilor de consolidare și reparații efectuate la fostul perete comun și la imobilul proprietatea reclamantei.

Analizând actele și lucrările depuse la dosar, prin prisma probatoriului administrat, instanța reține următoarele:

Dreptul de proprietate asupra imobilului situat în Bacău, __________________ a fost dobândit de H_____ I___ și H_____ O___ prin contractul de vânzare-cumpărare nr.2388/267 din 19.05.1971.Cumpăratorii au decedat la data de 25.03.2000 și respectiv 05.08.2005, iar reclamanta B_______ M________ este unica moștenitoare a defuncților H_____ I___ și O___, în calitate de descendent de gradul I, potrivit certificatului de moștenitor nr.78/21.04.2006 autentificat de BNP Asociati I_____ S_____ si I_____ D_____.

La data de 31.01.2008, potrivit contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 318/31.01.2008 de BNP Z______ E____, pârâta Asociația M_______ Creștina a dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului situat in Bacau, ___________________, compus din 628 mp teren si o construcție, menționându-se în convenție că imobilul-casă este în stare avansată de uzură și fără valoare economică.

În trecut, imobilul proprietatea reclamantei împreună cu imobilul proprietatea pârâtei au constituit o singură locuință, care ulterior a fost împărțită în două corpuri distincte, cu intrări separate, dar cu un perete interior median comun și cu un acoperiș comun. Imobilul era inițial delimitat de un zid comun, iar ulterior, în cursul anului 2010, ca urmare a dispariției construcției aflate pe terenul pârâtei, zidul comun a devenit zid exterior, delimitând în prezent doar casa de locuit proprietatea reclamantei.

Reclamanta pretinde că pârâta și-a demolat abuziv imobilul, provocându-i un prejudiciu constând în daune aduse propriei locuințe.

Instanța reține că răspunderea civilă reprezintă acea formă a răspunderii juridice ce constă în obligația pe care o are orice persoană de a repara prejudiciul pe care l-a cauzat altuia. Prin funcția sa reparatorie, răspunderea civilă are drept scop repunerea patrimoniului persoanei prejudiciate în situația anterioară, prin înlăturarea tuturor consecințelor dăunătoare ale faptei ilicite.

Potrivit dispozițiilor art. 998 C.cv. ”orice faptă a omului, care cauzează altuia un prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greșeală s-a ocazionat, a-l repara ", iar conform art.999 C.cv. ”omul este responsabil nu numai pentru prejudiciul ce a cauzat prin fapta sa, dar și de acela ce a cauzat prin neglijența sau imprudența sa”.

Din prevederile legale menționate rezultă că pentru angajarea răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie se cer a fi întrunite cumulativ patru condiții, și anume:

1. existența unei fapte ilicite;
2. existența unui prejudiciu;
3. existența unui raport de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu;
4. existența vinovăției celui ce a cauzat prejudiciul,

elemente pe care reclamantul trebuie să le dovedească.

În ceea ce privește fapta ilictă - operațiunea de demolare, se apreciază că reclamanta a făcut dovada săvârșirii acesteia.

Astfel, din probele administrate în cauză, respectiv înscrisurile depuse, declarația martorului V________ C______ M_____ și raportul de expertiză, instanța reține că pârâta a procedat, în lipsa unei autorizații de demolare și a unei expertize tehnice de specialitate, la demolarea construcției cumpărate în anul 2008, în prezent clădirea neexistând fizic. Datorită faptului că imobilul a fost demolat fără autorizație, clădirea încă figurează în evidența OCPI Bacău.

Susținerea pârâtei în sensul că această construcție s-a prăbușit singură nu poate fi reținută față de probele administrate, atât din raportul de expertiză, cât și din declarația martorului V________ C______ M_____, precum și din planșele foto depuse la dosar reieșind că pârâta, nemulțumită de starea avansată de degradare în care se afla construcția pe care o cumpărase, a procedat începând chiar cu anul 2008, la demolarea acesteia, fără a obține și acordul proprietarului vecin(reclamanta). Pentru operațiunea de demolare s-a apelat la muncitori necalificați, fapt ce a afectat integritatea structurală a locuinței reclamantei. Mai mult, apărările pârâtei sunt și contradictorii, inițial susținându-se că imobilul cumpărat s-a prăbușit singur, datorită uzurii și vechimii, pentru ca mai apoi, să se pretindă că prin operațiunea de demolare(deci practic se recunoaște implicit că a existat o astfel de operațiune) nu s-au adus daune locuinței reclamantei. În ceea ce privește declarațiile martorilor B______ F_____ și S____ M____ în sensul prăbușirii construcției aparținând pârâtei, acestea nu se coroborează cu celelalte probe, urmând a fi înlăturate sub acest aspect.

În ceea ce privește prejudiciul, conform dispozițiilor art 1084 C. civ. prejudiciul cuprinde două elemente: pierderea suferită si beneficiul nerealizat. Textul este înscris în materie contractuală, dar, prin generalitatea redactării, el acoperă întreaga arie a răspunderii civile, inclusiv cea delictuală. Pierderea patrimonială suferită constă într-o diminuare a valorilor active din patrimoniu, iar beneficiul nerealizat constă în lipsirea activului patrimonial de o sporire care ar fi intervenit dacă nu s-ar fi săvârșit fapta ilicită.

Sarcina dovezii prejudiciului revine celui care solicită despăgubirea și trebuie să cuprindă atât existența prejudiciului suferit cât și întinderea pagubelor suferite.

În speța de față, prejudiciul suferit de reclamantă a constat în cheltuielile pe care aceasta a fost nevoită să le efectueze cu repararea daunelor cauzate locuinței sale prin de operațiunea de demolare întreprinsă de pârâtă. Astfel, așa cum rezultă din raportul de expertiză, datorită faptului că demolarea s-a făcut cu forță de muncă necalificată, construcția proprietatea reclamantei a suferit diverse șocuri care au determinat apariția fisurilor în peretele comun, care din perete interior a devenit perete exterior, rămas expus sub acțiunea intemperiilor. Mai mult, acoperișul(șarpanta și învelitoarea) a fost smuls și nu tăiat cu grijă astfel încât să acopere peretele comun, tavanele și pereții din camerele adiacente peretelui comun au fost afectate de mucegai și igrasie, alimentarea cu energie electrică a fost întreruptă temporar prin smulgerea unui cablu, o sobă din camera de oaspeți proprietatea pârâtei, vecină cu camera de zi a reclamantei a fost demolată, iar racordarea la coșul de fum a lăsat o gaură în perete, totalitatea contravalorii reparațiilor ridicându-se la suma de 36.982,86 lei(instanța nu a luat în considerare sumele stabilite cu titlu de contribuții asigurări sociale de 4014,74 lei și nici cele stabilite cu titlu de cheltuieli indirecte de 2368,77 lei și care nu au o legătură directă cu daunele efectiv cauzate. Mai mult nici nu s-a precizat în ce constă în concret aceste cheltuieli indirecte).

Cea de a treia condiție a răspunderii civile delictuale o reprezintă raportul de cauzalitate dintre fapta ilicită și prejudiciu. Cu alte cuvinte, pentru ca obligația de dezdăunare sa ia ființă, trebuie să se stabilească existența unei legături de la cauză la efect între fapta comisă de o persoană și prejudiciul suferit de cealaltă. Răspunderea civilă constând în reparația prejudiciului nu poate exista în lipsa raportului cauzal dintre fapta ilicită și prejudiciu. În speța de față, instanța apreciază că s-a stabilit legătura de cauzalitate dintre fapta ilicită a pârâtei și paguba suferită de reclamantă; astfel operațiunea de demolare întreprinsă de pârâtă a determinat provocarea de daune imobilului - proprietatea reclamantei.

Sub aspectul laturii subiective, având în vedere faptul că s-a stabilit existența prejudiciului, a legăturii cauzale dintre fapta și prejudiciu, precum și caracterul ilicit al faptei săvârșite, în cauză se pune problema vinovăției pârâtului pentru nașterea obligației de reparație.

Aprecierea culpei se face pornind de la criteriul obiectiv, adică prin referire la comportamentul unui om normal, abstract, care acționează cu grijă față de interesele societății si ale semenilor săi și care s-ar fi aflat în aceleași împrejurări exterioare cu autorul faptei, acest criteriu urmând a fi completat cu unele elemente sau circumstanțe concrete cum sunt infirmitățile fizice grave, condițiile specifice de timp și loc în care se acționează, felul activității în cursul căreia a intervenit fapta păgubitoare.

În speță, față de elementele exterioare de comportament deduse din probele administrate și unitatea dintre latura obiectivă și subiectivă a răspunderii,instanța reține ca fiind dovedit și acest element.

Față de aceste considerente, instanța apreciază ca fiind întemeiată acțiunea, urmând a fi admisă.

În temeiul art.274 C. proc. Civ, pârâta va fi obligată la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 2.966,31 lei(onorariu expert, taxă timbru, timbru judiciar la valoarea pretențiilor admise.

La rândul ei, și reclamanta B_______ M________ va fi obligată să achite cu titlu diferență de taxă de timbru la valoarea pretențiilor solicitate suma de 789,72 lei(2496,72 lei-1701 lei achitați).

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMLE LEGII

H O T Ă R Ă Ș T E

Admite în parte cererea precizată formulată de reclamanta B_______ M________, cu domiciliul în Bacău, ____________________, jud. Bacău în contradictoriu cu pârâta Asociația M_______ Creștină Bacău –cu sediul procesual ales în Bacău, _______________, __________, jud. Bacău - la familia I____ I_____ G_______.

Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 36.982,86 lei, cu titlu de daune cauzate.

Respinge cererea promovată de reclamantul B_______ I___ în contradictoriu cu pârâta Asociația M_______ Creștină Bacău, ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă.

În temeiul art.274 C.proc.civ obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 2.966,31 lei reprezentând cheltuieli de judecată(onorarii expert, taxa timbru și timbru judiciar la valoarea pretențiilor admise).

Pune în vedere reclamantei B_______ M________ să achite cu titlu diferență de taxă de timbru la valoarea pretențiilor solicitate suma de 789,72 lei(2496,72 lei-1701 lei achitați).

Cu recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, azi, 2.05.2012.

PREȘEDINTE GREFIER

S_______ C_______ C______ R___ O___ A____

Red/teh/Jud SCC 24.05.2012