Cod ECLI ECLI:RO:JDBMR:2016:001.xxxxxx

cod operator 4193

R O M Â N I A

TRIBUNALUL MARAMUREȘ

JUDECĂTORIA B___ M___

SECȚIA CIVILĂ

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX

SENTINȚA CIVILĂ Nr. 940/2016

Ședința publică din 12 Februarie 2016

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE I___ I____ N____

Grefier N_______ B___

Pe rol este soluționarea cererii formulate de reclamantul B________ Ș_____, domiciliat în B___ Sprie, ________________. 31 A, jud. Maramureș, în contradictoriu cu pârâții S______ V_____, domiciliat în B___ Sprie, __________________. 29, jud. Maramureș și ORAȘUL B___ Sprie - prin Primar, cu sediul în B___ Sprie, ___________________________. 4, jud. Maramureș și P_______ Orașului B___ Sprie, la sediu în B___ Sprie, ___________________________. 4, jud. Maramureș, având ca obiect obligația de a face.

Dezbaterile asupra cererii au avut loc la data de 05 februarie 2016, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când instanța în aceiași constituire, în vederea deliberării, în baza art. 396 alin.1 Cod de procedură civilă, a amânat pronunțarea soluției pentru azi, 12 februarie 2016, când a hotărât următoarele:

INSTANȚA

Deliberând asupra cererii cu care a fost investită, reține următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 16 noiembrie 2012, sub dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX reclamantul B________ Ș_____ a solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâții S______ V_____ și P_______ Orașului B___ Sprie a se dispune demolarea imobilului casă de locuit situată în B___ Sprie, ______________. 29, întrucât a fost construit fără autorizație și a se dispună demolarea imobilului de către reclamant pe cheltuiala pârâtului, cu cheltuieli de judecată.

În fapt, contestatorul a arătat că pârâtul S______ V_____ a construit fără autorizația emisă de pârâtul P_______ Orașului B___ Sprie, dar cu acordul tacit al acestuia, o casă de locuit situată în B___ Sprie, ______________. 29, casă ce a fost edificată la limita dintre hotarul proprietatea pârâtului de rândul 1 și proprietatea reclamantului, fără a respecta distanța dintre proprietăți prevăzută de lege, iar o parte din acoperișul imobilului construit fără autorizație trece peste proprietatea reclamantului.

Reclamantul s-a adresat pârâtului P_______ Orașului B___ Sprie cu o sesizare în acest sens, însă nu a primit nici un răspuns.

Totodată, reclamantul s-a adresat Inspectoratului de Stat în Construcții, iar prin adresa nr. xxxxx/426/01.10.2012 a fost încunoștințat că în urma verificărilor s-a întocmit un proces verbal de inspecție și s-a dispus pârâtului de rândul 2 să desființeze construcțiile realizate fără autorizație de construcție, însă acesta din urmă nu a luat nici o măsură.

Pârâtul Orașul B___ Sprie prin Primar a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a sa și a solicitat anularea capătului de cerere privind obligarea sa la plata cheltuielilor de judecată, raportat la prevederile art. 21 alin.1 din Legea nr. 215/2001 privind administrația publică locală.

Pe fondul cauzei, s-a învederat că pârâtul nu are competența de a decide menținerea sau demolarea construcției edificate în anii 1990, dat fiind că termenul de 2 ani prevăzut de Legea nr. 50/1991 s-a împlinit în anul 1992.

Pârâtul S______ V_____ a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca nefondate, cu obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată.

Pârâtul a arătat că reclamantul nu a precizat temeiul de drept al acțiunii, iar din motivele expuse nu reiese că acesta ar avea un interes privind solicitările formulate pentru a putea să-și formuleze apărările.

În drept, s-au invocat prevederile art. 115 Cod procedură civilă.

La data de 22.05.2013 reclamantul a formulat precizare de acțiune sub aspect procesual pasiv prin care a înțeles să cheme în judecată pârâtul Orașul B___ Sprie prin Primar.

În drept s-au invocat prevederile art. 28 din Legea 50/1991, art. 274 Cod procedură civilă.

Prin precizarea de acțiune depusă la data de 03 aprilie 2014, reclamantul a solicitat, pe lângă petitele inițiale, a se dispune și radierea dreptului de proprietate înscris pe seama pârâtului în CF 2048 B___ Sprie, respectiv anularea Încheierii nr. 2604/22.01.2014 de întabulare a imobilelor ce fac obiectul prezentului litigiu.

În drept s-au invocat prevederile art. 28 din Legea 50/1991, Legea nr. 7/1996, art. 274 Cod procedură civilă.

Analizând cererea dedusă judecății prin raportare la normele juridice incidente, instanța reține următoarele:

1. Cu privire la lipsa calității procesuale pasive a unității administrativ teritoriale B___ Sprie

Prin cererea formulată, astfel cum a fost modificată, reclamantul a chemat în judecată, alături de pârâtul S______ V_____ și unitatea administrativ teritorială B___ Sprie.

Prin întâmpinarea depusă la data de 06 februarie 2013 unitatea administrativ teritorială a invocat lipsa calității procesuale pasive prin raportare la dispozițiile Legii nr. 215/2001 și a Decretului nr. 31/1934. Deși unitatea administrativ teritorială nu era partea în proces la acest moment, calitatea de parte aparținând Primarului unității administrativ teritoriale, față de modificarea ulterioară a cererii de către reclamant, care a renunțat la judecată față de Primar și a solicitat împrocesuarea unității administrativ teritoriale (f. 41), instanța apreciază că se impune analiza în continuare a excepției invocate de către pârâtă.

Preliminar, instanța reține că temeiul de drept al cererii a fost indicat de către reclamant, prin avocat, ca fiind art. 28 din Legea nr. 50/1991.

Excepția lipsei calității procesuale active este o excepție de fond, fiind în legătură cu exercițiul dreptului la acțiune, absolută, fiind reglementată prin norme imperative, și dirimantă, ducând la respingerea cererii introductive de instanță în caz de admitere.

Calitatea procesuală pasivă, ca și condiție a acțiunii civile presupune existența unei identități între cel obligat în raportul juridic obligațional dedus judecății și pârât. Condiția privitoare la calitatea procesuală pasivă derivă din art. 112 C. proc. civ. care prevede că cererea de chemare în judecată trebuie să cuprindă, printre alte elemente, obiectul, precum și motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază pretențiile reclamantului.

Prin indicarea acestor elemente, reclamantul justifică îndreptățirea pe care o are de a introduce cererea împotriva unui pârât.

În esență, prin cererea formulată, astfel cum a fost aceasta modificată în mai multe rânduri, reclamantul a solicitat încuviințarea instanței pentru ca acesta să procedeze la demolarea imobilului pârâtului situat în B___ Sprie, ______________. 29 și, cu titlu accesoriu, radierea dreptului de proprietate asupra acestuia imobil din cartea funciară. Sub aspectul motivelor, reclamantul a invocat faptul că imobilul este construit fără autorizație de construire și cu încălcarea limitelor de vecinătate.

Instanța apreciază că în raport de obiectul cererii și de motivele invocate, excepția invocată de către pârâtă este întemeiată.

Astfel, instanța reține, în primul rând, că prin cererea formulată reclamantul nu solicită obligarea unității administrativ teritoriale la nicio acțiune sau inacțiune și nici nu pune în discuție existența unui raport juridic obligațional al reclamantului cu pârâta în conținutul căreia să intre obligația acesteia din urmă de a da, a face sau a nu face ceva. Din contră, în raport cu obiectul cererii, singurul raport juridic supus analizei este cel dintre reclamant și pârâtul Selejean V_____, născut din raporturile de vecinătate dintre părți.

În al doilea rând, instanța apreciază că pârâta nu are calitate procesuală nici prin raportare la temeiul de drept invocat în cauză. Relativ la acest aspect instanța reține că în raport de prevederile Legii nr. 50/1991 unitatea administrativ teritorială nu are competențe specifice nici în ceea ce privește emiterea autorizațiilor de construire (art. 4) și nici în ceea ce privește respectarea disciplinei în domeniul autorizării executării lucrărilor în construcții în cadrul unităților lor administrativ-teritoriale (art. 27) ori aplicarea sancțiunilor contravenționale principale sau complementare (art. 27-28), aceste competențe aparținând, după caz, compartimentelor de specialitate cu atribuții de control ale autorităților administrației publice locale ale municipiilor, sectoarelor municipiului București, orașelor și comunelor sau președinților consiliilor județene ori primarilor.

Așa fiind, instanța apreciază ca întemeiată excepția lipsei calității procesuale pasive a unității administrativ teritoriale B___ Sprie.

2. Cu privire la fondul cauzei

Așa cum s-a arătat anterior, reclamantul a invocat două motive în raport cu obiectul cererii.

Un prim motiv a fost cel relativ la lipsa autorizației de construire pentru imobilul litigios. Sub acest aspect instanța reține că din procesul-verbal de inspecție întocmit de către Inspectoratul de Stat în Construcții imobilul în litigiu a fost construit în anii 1990 fără autorizație de construire (f. 18). Totodată, în conformitate cu certificatul de atestare a edificării construcției eliberat de pârâta unitatea administrativ teritorială B___ Sprie, imobilul a fost edificat în anul 1989, după cum a declarat pârâtul prin declarație autentică pe propria răspundere (f. 69). Tot în acest document atestă faptul că imobilul în cauză este înregistrat în registrul agricol și în evidențe fiscale. În temeiul acestui certificat, a certificatului fiscal și a declarației autentice prin încheierea nr. 2604/22.01.2014 O.C.P.I. Maramureș - B.C.P.I. B___ M___ s-a dispus intabularea dreptului de proprietate asupra construcției în favoarea pârâtului în C.F. nr. xxxxx UAT B___ Sprie.

Raportat la cele anterior menționate instanța apreciază că, într-adevăr pârâtul a edificat imobilul în litigiu fără a deține autorizație de construire. Cu toate acestea instanța apreciază că în procedura de drept comun nu se poate dispune demolarea unei construcții pe acest considerent. Astfel, temeiul de drept invocat de către reclamant nu poate sta la baza unei soluții de demolare pronunțată de instanța civilă. Trebuie avut în vedere că în raport de dispozițiile art. 28 din Legea nr. 50/2001 demolarea imobilului construcție edificat fără autorizației de construire are natura juridică a unei sancțiuni contravenționale complementare care însoțește sancțiunea amenzii contravenționale. Așa fiind o asemenea măsură nu poate fi dispusă în mod independent, prin raportare la această normă, în lipsa constatării unei fapte contravenționale de către organele abilitate de același act normativ. Tot sub acest aspect instanța reține că în vederea realizării dezideratului urmărit reclamantul era ținut să urmeze procedura prevăzută de această lege, coroborat cu Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ. D____ urmare, o persoană prejudiciată prin edificarea unei construcții fără autorizație de construire nu poate solicita demolarea în condițiile dreptului comun ci numai urmând procedura specială contencios-administrativă. Așa fiind, în condițiile prezentului cadru procesual acest motiv este neîntemeiat.

Cu privire la cel de al doilea motiv instanța reține că reclamantul s-a rezumat la a invoca încălcarea de către pârât a limitelor de distanță dintre proprietăți, limită ,,prevăzută de lege”, fără a indica norma care prevede această limită, în ciuda faptului că pârâtul, încă prin întâmpinarea depusă a solicitat reclamantului să indice temeiul de drept al cererii sale. Sub acest aspect, instanța reține că legea civilă nu prevede o limită de distanță între imobile construcție cu destinație de locuință, o asemenea prevedere existând numai pentru imobilele cu o destinație specială, o asemenea dispoziție existând numai în cazul unor imobile construcție cu o destinație specială (art. 610 C. civ.) și pentru deschiderea unor ferestre de vedere sau balcoane. Din contră, dispozițiile art. 590 C. civ. și art. 591 C. civ., relative la zidul comun conduc la concluzia că două imobile construcție pot să fie despărțite de un zid comun, astfel că nu există o distanță minimă prevăzută de legea civilă între două imobile construcție.

Tot sub acest aspect, instanța consideră deosebit de importantă sentința civilă nr. 7214/2012 pronunțată de Judecătoria B___ M___ în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX, rămasă definitivă ca urmare a respingerii apelului și a anulării recursului. În această cauză, având ca obiect grănițuire și servitutea picăturii streșini, instanța a stabilit că gardul dintre cele două proprietăți este deplasat spre interiorul proprietății reclamantului cu 6 centimetri. Cu toate acestea, instanța a reținut că din probele administrate în cauză rezultă că streșina casei reclamantului este cea care depășește limita de hotar cu 26 cm, nefiind astfel respectate de către reclamant dispozițiile legale în ceea ce privește picătura de streșină. Tocmai de aceea instanța l-a obligat pe reclamant să reconstruiască acoperișul imobilului astfel încât să respecte servitutea picturii de streșină, iar apa de ploaie și zăpada să nu mai cadă pe terenul pârâtului. Această hotărâre nu face decât să reflecte că reclamantul este cel care a construit acoperișul încălcând limita de hotar. Astfel, imobilul construcție al reclamantului se află în așa fel poziționat în raport cu linia de hotar încât streșina acestuia depășește limita de hotar cu 26 de centimetri, iar apa de ploaie și zăpada cad pe ternul pârâtului, în timp ce imobilul pârâtului respectă servitutea streșini.

Totodată, instanța reține că în procedura de drept comun, în fața instanței civile, nu pot fi invocate eventuale încălcări ale normelor legale în materie de urbanism, acestea putând fi analizată numai în procedura contenciosului administrativ.

Pentru toate aceste motive, instanța apreciază ca neîntemeiată cererea în ceea ce privește demolarea imobilului pârâtului situat în B___ Sprie, nr. 1 mai, nr. 29, jud. Maramureș și îndreptățirea reclamantului să acționeze în acest sens.

Totodată, față de relația de accesorialitate, instanța va respinge și capătul de cerere privind radierea dreptului de proprietate a pârâtului asupra imobilului, înscris în CF nr. 2018 B___ Sprie și anularea încheierii de intabulare. Tot în raport cu aceste ultime două petite, reclamantul nu a invocat niciun viciu de nelegalitate sau netemeinicie a intabulării sau a încheierii de intabulare, altele decât cele relative la petitul aferent demolării.

3. Cu privire la cheltuielile de judecată

Pârâtul a solicitat obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 1.500 lei, reprezentând onorariu avocațial, conform chitanței nr. 66 din 29.01.2016 (f. 72).

Având în vedere că instanța urmează să respingă cererea reclamantului, în temeiul dispozițiilor art. 274 C. proc. civ., instanța îl va obliga pe pârât la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 1.500 de lei.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂȘTE:

Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei unitatea administrativ teritorială B___ Sprie.

Ia act că s-a renunțat la judecată în raport cu pârâtul P_______ Orașului B___ Sprie.

Respinge acțiunea formulată de reclamantul B________ Ș_____, domiciliat în B___ Sprie, ________________. 31 A, jud. Maramureș, în contradictoriu cu pârâții S______ V_____, domiciliat în B___ Sprie, __________________. 29, jud. Maramureș și ORAȘUL B___ Sprie - prin Primar, cu sediul în B___ Sprie, ___________________________. 4, jud. Maramureș și P_______ Orașului B___ Sprie, la sediu în B___ Sprie, ___________________________. 4, jud. Maramureș, ca neîntemeiată.

Obligă pe reclamant la plata către pârâtul S______ V_____ a sumei de 1.500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Cu drept de apel în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică de azi, 12 februarie 2016.

PREȘEDINTE GREFIER

I___ I____ N____ N_______ B___

Red. I.I.N. / Dact. I.I.N. + N.B.

5 ex. / 17.02.2016