Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXXX Codul operatorului de date personale: 4481
R O M Â N I A
TRIBUNALUL B_____
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 519
Ședința publică din 09 octombrie 2014
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: L_____ M_____
Judecător: A__ M___ Cășaru
Grefier: L______ E____ P______
La ordine, pronunțarea asupra apelului declarat de intervenienta F__________ B_____, cu sediul social în B_____, _______________________, județul B_____, împotriva Încheierii/13.05.2014 pronunțată de Judecătoria Însurăței în dosarul nr. XXXXXXXXXX13 având ca obiect obligație de a face, în contradictoriu cu reclamanta G_______ V_______, domiciliată în București, ___________________ nr. 5 A, sector 1 și pârâtele C______ L_____ de Aplicare a Legii 247/2005 A Comunei V_____, cu sediul în ____________________________ și C______ Județeană B_____, de Aplicarea a Legii 247/2005, cu sediul în B_____, Piața Independenței nr. 1, județul B_____;
Dezbaterile orale ale cauzei au avut loc în ședința publică din 02.10.2014 și au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Având nevoie de timp pentru a delibera, instanța a dispus amânarea pronunțării la data de 09.10.2014 când a pronunțat următoarea hotărâre;
TRIBUNALUL
Asupra apelului civil de față:
P___ încheierea pronunțată de Judecătoria Însurăței la data de 13.05.2014 în dosarul nr. XXXXXXXXXX13 s-a respins ca inadmisibilă cererea de intervenție voluntară principală formulată de F__________ B_____ și s-a acordat termen în vederea continuării judecării cauzei.
Pentru a pronunța această încheiere instanța de fond a avut în vedere următorul cadru procesual:
P___ cererea înregistrată la data de 23.07.2013 reclamanta G_______ V_______ a chemat în judecată C______ Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor B_____ și C______ Locala pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor V_____, solicitând instanței obligarea acestora la plata de daune cominatorii pentru fiecare zi de întârziere, precum și aplicarea unei amenzi civile pentru fiecare zi de întârziere de la data rămânerii definitive și irevocabile a sentinței civile nr. 430/28.04.2011 a Judecătoriei Însurăței, pronunțată în dosarul penal nr. XXXXXXXXXXXXX și până la data executării efective a acesteia, cu plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii reclamanta a arătat că pârâtele tergiversează în mod nejustificat cu rea credință punerea în aplicare a hotărârii judecătorești menționate rămasă definitivă și irevocabilă prin care s-a admis ca fondată cererea modificată formulată de reclamanta G_______ V_______ în contradictoriu cu C______ Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor B_____ și C______ Locala pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor V_____ și s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate asupra suprafeței de 6213 mp teren intravilan in favoarea reclamantei.
P___ cererea înregistrată la data de 24.03.2014 F__________ B_____, a formulat, în contradictoriu cu reclamanta G_______ V_______ și cu pârâtele C______ Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor B_____ și C______ Locala pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor V_____, cerere de intervenție principală, prin care solicită să se constate că reconstituirea dreptului de proprietate a reclamantei s-a făcut cu încălcarea dreptului de folosință al intervenientei asupra terenului în suprafață de 1151 mp, aflată în proprietatea privată a Primăriei Comunei V_____.
În motivarea cererii s-a arătat că, deși prin sentința civilă nr. 978/23.11.2000 a Judecătoriei Însurăței pronunțată în dosarul penal nr. 995/2000 s-a admis acțiunea civilă formulată de reclamanta F__________ B_____, având ca obiect acțiune în constatare și s-a constatat că reclamanta este proprietara unui imobil format dintr-un corp principal și două anexe gospodărești, având destinația de magazin universal și alimentație publică, fiind amplasată pe un teren in suprafață de 1151 mp, iar suprafața construită 471,11 mp aflată în proprietatea privată a Primăriei Comunei V_____ și dată în folosință pe durata existentei construcției, prin raportul de expertiza întocmit de expert N_______ I____ în dosarul XXXXXXXXXXXXX, avut în vedere la pronunțarea sentinței civile nr. 430/28.04.2011, se propune ca reconstituirea dreptului de proprietate a reclamantei să fie îndestulată cu o suprafață de teren care se află în folosința F__________ B_____ pe durata existenței construcțiilor cu destinație comercială aflate pe acest teren.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 194, 61, 62, 64, 65, 66 Cod procedură civilă.
Instanța de fond a reținut că, potrivit art. 61 alin. 1 Cod procedură civilă, oricine are interes poate interveni într-un proces care se judecă între părțile originare, iar conform art. 61 alin. 2 Cod procedură civilă, intervenția este principală atunci când intervenientul pretinde pentru sine, în tot sau în parte, dreptul dedus judecății sau un drept strâns legat de acesta.
În cauză, instanța a constatat că dreptul astfel pretins este distinct de cel dedus judecății prin cererea principală și deși între dreptul dedus judecății prin cererea principală și dreptul pretins prin cererea de intervenție principală există o strânsă legătură, acest aspect nu este apt să justifice judecarea împreună a celor două cereri, deoarece prin cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta G_______ V_______ în acest dosar se solicită punerea în aplicare a sentinței civile nr. 430/2011 a Judecătoriei Însuratei pronunțată în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, rămasă definitivă și irevocabilă, respectiv obligarea paratelor la plata daunelor cominatorii și aplicarea unei amenzi civile ca urmare a nerespectării sentinței civile nr. 430/2011 a Judecătoriei Însuratei pronunțată în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, iar nu reconstituirea dreptului de proprietate asupra suprafeței de teren de 6213 mp situată în intravilanul localității Lanurile, jud. B_____, așa cum s-a susținut în cererea de intervenție principală, aspect ce a trecut în puterea lucrului judecat prin rămânerea definitivă și irevocabilă a sentinței menționate. O astfel de cerere de intervenție voluntară principală ar fi fost pe deplin admisibilă în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX în care s-a pronunțat sentința civilă nr. 430/2011 a Judecătoriei Însurăței.
Instanța a apreciat că cererea de intervenție principală urmărește să provoace pe această cale discutarea fondului litigiului, deoarece prin sentința civilă nr. 430/28.04.2011 a Judecătoriei Însurăței pronunțată în dosarul penal nr. XXXXXXXXXXXXX s-a admis ca fondată cererea modificată formulată de reclamanta G_______ V_______ în contradictoriu cu C______ Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor B_____ și C______ L_____ pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor V_____ și s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate asupra suprafeței de 6213 mp teren intravilan in favoarea reclamantei. De altfel, pe fondul cauzei, din conținutul adresei nr. 757/05.03.2014 emisă de Primăria Comunei V_____, rezultă că reclamantei i-a fost reconstituit dreptul de proprietate pentru terenul rămas liber neocupat de construcții în suprafață de 1321 mp, situație care nu afectează intervenienta, deoarece acesteia i-a fost lăsat în folosință atât terenul de sub construcție cat si un trotuar de protecție de 1 m în jurul construcției, inclusiv terenul din fața construcției pentru a avea acces la folosința construcției. La aceleași concluzii a ajuns instanța analizând raportul de expertiza întocmit de expert N_______ I____, în special anexa nr. 1 - Planul de situație, în dosarul XXXXXXXXXXXXX avut în vedere la pronunțarea sentinței civile nr. 430/28.04.2011 din care rezultă explicit că interesele intervenientei nu sunt afectate în vreun mod.
Față de aceste considerente, având în vedere obiectul cererii de chemare în judecată și dispozițiile art. 64 alin. 4 Cod procedură civilă, instanța a respins ca inadmisibilă cererea de intervenție voluntară principală.
În termenul prevăzut de art. 64 alin. 4 Cod procedură civilă intervenienta a declarat apel împotriva acestei încheieri.
În motivarea apelului a precizat că prin cererea de intervenție a solicitat să se constate că nu poate fi de acord cu punerea în posesie a reclamantei pentru suprafața de 1321 mp teren, deoarece la rândul său are constituit un drept de superficie.
Apelanta a arătat că nu se opune reconstituirii dreptului de proprietate al reclamantei, dar numai pentru suprafața rămasă din 1321 mp, întrucât conform sentinței civile nr. 978/23.11.2000 a Judecătoriei Însurăței are în folosință în prezent suprafața de 971,10 mp, din care 291,00 suprafața construită; nu poate ceda o parte din suprafața liberă rămasă de 680,10 mp, deoarece facilitățile pe care încearcă să i le ofere reclamanta nu îi sunt favorabile. Consideră că atât reclamanta cât și pârâții încearcă să îi impună un partaj voluntar, dat fiind dreptul ei de superficie, dar nu poate să renunțe la folosința terenului, stabilită printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă.
În acest sens a învederat că și pârâta C______ L_____ pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor ________________________ instanței că este nevoie de acordul intervenientei pentru a se proceda la noi măsurători cadastrale și dezmembrări de carte funciară. Interesul său este de a-și menține dreptul de folosință asupra terenului, deoarece are intenția de a funcționa în continuare în această construcție ca punct de alimentație publică și are nevoie de teren pentru a moderniza anexele deja existente (magazii și WC), indispensabile funcționării; ca urmare, are nevoie de acces pe toate laturile clădirii, nefiind de ajuns 1 mp propus de reclamantă.
Apelanta apreciază că nu este posibilă lăsarea în folosință a unei părți din teren de către reclamantă, așa cum susține instanța de fond, deoarece dreptul de superficie este perpetuu, iar reclamanta nu va putea dobândi posesia terenului ca atribut al dreptului de proprietate decât în momentul desființării sau pieririi construcției aflate în proprietatea intervenientei sau când prin convenție, succesiune sau uzucapiune va deveni și proprietara construcției.
Apelanta critică faptul că prima instanță a reținut că cererea sa ar fi fost admisibilă în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, deși ignoră că intervenienta nu a cunoscut despre existența acelui dosar.
De asemenea, critică susținerea instanței că cererea urmărește să provoace discutarea fondului din dosarul menționat, fără a se face nici o referință la faptul că intervenienta este beneficiara unui drept de superficie necontestat și pentru care plătește taxe folosință teren, așa cum dovedesc declarațiile privind plata folosinței terenului pentru perioada 2007-2014 pe care le depune.
Pentru motivele arătate, apelanta a solicitat admiterea apelului, suspendarea judecării cererii principale și cheltuieli de judecată.
În drept a invocat art. 61, 62, 64-66, 466, 468, 470-471, 476 și următoarele din noul Cod de procedură civilă, iar în dovedire a depus înscrisuri.
Intimata reclamantă G_______ V_______ a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului și menținerea încheierii ca fiind legala si temeinica.
De asemenea, a cerut obligarea apelantei la plata cheltuielilor de judecata ocazionate de transportul în apel, însă cu ocazia cuvântului în fond a precizat că nu mai solicită aceste cheltuieli.
P___ întâmpinare a mai solicitat respingerea cererii de suspendare formulată de apelantă, susținând că aceasta nu poate cere suspendarea unei cauze aflate in pronunțare și cu atât mai mult suspendarea unei cereri principale atât timp cât nu este parte în proces, cererea de intervenție in interes propriu fiind respinsă.
Intimata consideră că cererea de suspendare echivalează cu o cerere de disjungere, iar potrivit art. 66 Cod procedură civilă nu se poate dispune disjungerea cererii de intervenție, chiar dacă ar fi întârziată de judecarea cererii principale.
Intimata susține că cererea de intervenție este inadmisibila deoarece sentința civilă nr. 430/2011 pronunțata de Judecătoria Însurăței se bucura de autoritate lucru judecat si prin urmare nu mai poate fi pus in discuție fondul cauzei. Mai mult, această hotărâre este opozabilă erga omnes. P___ ea s-a omologat raportul de expertiza efectuat in cauza si se poate constata ca nu se afectează in nici un fel dreptul de folosința asupra terenului pe care sunt situate construcțiile intervenientei, având si un trotuar de protecție lat de 1 m.
F___ de cererea apelantei de a i se lăsa in folosința un teren de 600 mp în baza dreptului de superficie, intimata a învederat că, potrivit sentinței civile nr. 978/2000 pronunțata de Judecătoria Însuratei, construcțiile se afla situate pe o suprafața de 471,11 mp, iar cu încă 175 mp cat mai are in fata construcției se ajunge la o suprafața de peste 640 mp, mai mult decât a solicitat, fără a mai lua in discuție suprafața de 1 m lăsată in jurul construcției ce reprezintă trotuarul de protecție; dreptul de superficie reprezintă dreptul proprietarului construcțiilor de a folosi doar terenul pe care sunt amplasate acestea si nu tot terenul aferent curții.
Intimata a susținut că reconstituirea dreptului de proprietate nu afectează accesul apelantei la construcții, deoarece prin acțiune nu a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pe intreaga suprafața de teren, ci i-a lăsat apelantei terenul pe care sunt situate construcțiile si un trotuar de protecție lat de 1 m in fata construcției, o deschidere la __________________ m, la care se adaugă distanta din peretele construcției pina in gardul de la _____________________ sa facă un gard împrejmuitor pe lângă WC pentru ca apelanta sa poată avea acces la el din ______________ luat angajamentul de a permite accesul pompierilor in caz de incendiu.
A mai învederat că apelanta mai are in proprietate din construcție doar două camere, deoarece celelalte două le-a vândut, încasând beneficii; camerele rămase apelantei sunt abandonate, gardul împrejmuitor este furat, pe terenul in cauza s-a format o groapa de gunoaie; terenul ocupat de construcțiile rămase este in suprafața de 291 mp; declarațiile de impunere privesc obligațiile fiscale datorate statului si nu au legătură cu plata dreptului de folosință către proprietarul terenului; potrivit art. 107 din Legea cooperației nr. 1/2005, cooperațiile au dreptul de folosința asupra terenurilor daca nu sunt revendicate; in decizia Curții Constituționale nr. 913/2009 se arată că art. 107 este neconstituțional in cazul in care folosința nu se realizează cu titlul oneros; apelanta nu a prezentat un contract de închiriere sau concesiune care sa demonstreze ca folosința nu este cu titlu gratuit.
In drept, intimata a invocat art. 5803 din vechiul Cod de procedură civilă, motivând că solicitarea de punere in executare a hotărârii a fost depusă pe acest cod, precum și art. 471 alin. 5 din noul Cod de procedură civilă.
Ca dovadă a celor susținute a depus înscrisuri.
Apelanta a formulat răspuns la întâmpinare, prin care a precizat că nu a cunoscut sentința civilă nr. 430/28.04.2011 pronunțata de Judecătoria Însurăței și că a intervenit în cauză ca urmare a corespondenței derulate între ea și Primăria V_____. Motivul corespondenței a fost că i s-a propus întocmirea unei măsurători cadastrale prin care reconstituirea dreptului de proprietate al reclamantei să fie îndestulată cu o suprafață de teren care este în folosința lui F__________ B_____, pe durata construcțiilor aflate pe acesta. P___ sentința menționată s-a reconstituit dreptul de proprietate pe terenul de 1321 mp liber de construcții, situat în satul Lanurile, _______________________, ___________________ anul 2003 F__________ B_____ și-a întabulat dreptul de proprietate asupra construcțiilor C1, C2 și C3 și dreptul de folosință asupra terenului de 1102 mp situat în cvartal 16, _______________________ superficie a fost obținut prin sentința civilă nr. 978/23.11.2000 a Judecătoriei Însurăței, în care se preciza că terenul are o suprafață de 1151 mp; în urma unei vânzări din suprafața construită s-a întabulat doar suprafața de 1102 mp. Conform declarației fiscale, în prezent F__________ B_____ are în posesie un teren de 971,10 mp, din care suprafața liberă de construcții este de 680, 10 mp.
Apelanta a reiterat susținerile privind modul în care reclamanta intimată poate dobândi posesia terenului pentru care există dreptul de superficie; consideră că starea clădirilor sau buna-credință a reclamantei nu sunt argumente pentru desființarea acestui drept.
A mai precizat că taxa de folosință este plătită drept creanță bugetară, deoarece UAT V_____ este proprietara terenului, iar decizia nr. 913/2009 a Curții Constituționale nu este incidentă deoarece legea civilă nu retroactivează, iar la data obținerii și întabulării dreptului de superficie cooperația era guvernată de Legea 109/1996.
Apelanta consideră că instanța și expertiza a lăsat neclar cui aparține dreptul de proprietate asupra terenului de sub construcții și asupra terenului în folosință aferent construcțiilor și nu s-a clarificat nici cât teren revine în totalitate lui F__________ B_____.
În concluzie, a arătat că nu este de acord ca reclamanta intimată să intre în posesia terenului delimitat conform anexei 1 la expertiză, ci propune o altă delimitare, care să țină seama de terenul cu suprafața construită, de cel aferent construcțiilor și de cel pe care îl are în folosință F__________ B_____.
Referitor la cererea de suspendare a cauzei, a precizat că nu reprezintă o cerere de disjungere, ci a fost formulată în temeiul art. 64 din noul Cod de procedură civilă; dispozițiile art. 66 din acest cod nu sunt aplicabile întrucât privesc judecarea cererii de intervenție principală în cazul în care ea a fost admisă.
Pârâtele intimate au fost legal citate, dar nu au formulat întâmpinare.
Deși reclamanta intimată și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art. 5803 din vechiul Cod de procedură civilă, având în vedere că acțiunea a fost introdusă la data de 23.07.2013 tribunalul constată că normele procedurale aplicabile în prezentul dosar sunt cele prevăzute de noul Cod de procedură civilă.
Totodată, se constată că nu se impune analizarea cererii de suspendare a judecății acțiunii principale, deoarece prin încheierea de ședință pronunțată la data de 02.07.2014, în dosarul nr. XXXXXXXXXX13, Judecătoria Însurăței a suspendat judecata cauzei în temeiul art. 413 alin. 1 pct. 1 Cod procedură civilă până la soluționarea apelului de față.
Analizând cauza prin prisma motivelor invocate de apelantă și în raport de dispozițiile legale incidente, tribunalul constată următoarele:
P___ acțiunea formulată, reclamanta intimată a solicitat aplicarea unei amenzi civile și obligarea pârâtelor la plata de daune cominatorii pentru fiecare zi de întârziere de la data rămânerii definitive și irevocabile a sentinței civile nr. 430/28.04.2011 a Judecătoriei Însuratei până la data executării ei efective. Reclamanta a precizat că prin notificarea trimisă la data de 16.12.2011 a solicitat pârâtei C______ L_____ pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor V_____ să execute sentința, prin punerea în posesia terenurilor pentru care s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate. A mai precizat că a cerut daune cominatorii deoarece neexecutarea voluntară a hotărârii îi provoacă mari prejudicii.
Se observă astfel că obiectul acțiunii nu îl constituie obligarea pârâtelor la punerea în executare a sentinței, ci la plata unei amenzi civile și a unor daune cominatorii în scopul de a le determina să îndeplinească obligația stabilită prin sentință și a acoperi prejudiciile cauzate prin neexecutarea acestei obligații.
P___ cererea de intervenție apelanta se opune punerii în posesie a reclamantei intimate asupra unuia dintre terenurile indicate în sentință, invocând un drept de superficie propriu.
Conform art. 61 alin. 2 Cod procedură civilă, cererea de intervenție principală este admisibilă în condițiile în care intervenientul pretinde pentru sine, în tot sau în parte, dreptul dedus judecății sau un drept strâns legat de acesta.
În speță, tribunalul apreciază că între dreptul de superficie pretins de intervenientă și dreptul reclamantei de a obține urgentarea executării și daune interese pentru neexecutare nu există o legătură strânsă, suficientă pentru a justifica rezolvarea împreună a celor două cereri, așa cum cere textul de lege menționat.
Este adevărat că, potrivit susținerilor făcute de părți în prezentul apel, există legătură între modalitatea în care a fost reconstituit dreptul de proprietate al reclamantei și dreptul de superficie pretins de intervenientă.
Aspectele invocate se referă însă la chestiuni vizând fondul relațiilor dintre cele două părți cu privire la terenul în cauză, putând fi puse în discuție și analizate în cadrul unui litigiu separat.
Față de considerentele expuse tribunalul constată că apelul este nefondat, motiv pentru care în temeiul art. 480 alin. 1 Cod procedură civilă îl va respinge, păstrând încheierea atacată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul formulat de intervenienta F__________ B_____, cu sediul social în B_____, _______________________, județul B_____, împotriva Încheierii/13.05.2014 pronunțată de Judecătoria Însurăței în dosarul nr. XXXXXXXXXX13, în contradictoriu cu reclamanta G_______ V_______, domiciliată în București, ___________________ nr. 5 A, sector 1 și pârâtele C______ L_____ de Aplicare a Legii 247/2005 A Comunei V_____, cu sediul în ____________________________ și C______ Județeană B_____, de Aplicarea a Legii 247/2005, cu sediul în B_____, Piața Independenței nr. 1, județul B_____;
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică astăzi, 09 octombrie 2014.
Președinte Judecător
L_____ M_____ A__-M___ Cășaru
Grefier
L______ E____ P______
Red. CAM/30.12.2014
Tehnored. LEP/6 ex.
Judecător fond – E_______ P______