Cod ECLI ECLI:RO:TBGRJ:2016:051.xxxxxx

Cod operator 2442

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL GORJ

SECȚIA I CIVILĂ

DECIZIE Nr. 9/2016

Ședința publică din 12 Ianuarie 2016

Completul compus din:

Președinte G______ D_____

Judecător D______ B______

Grefier E____ C______

Pe rol fiind judecarea apelului declarat de apelanții reclamanți S_____ E___ și S_____ F______ împotriva sentinței civile nr. 4313/15.06.2015 pronunțată de Judecătoria Tg-J__ în dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX în contradictoriu cu intimata C________ E________ Oltenia S.A.

La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit apelanții reclamanți S_____ E___ și S_____ F______, reprezentați de avocat P_____ C_______ în substituire avocat P________ G_______ , a răspuns consilier juridic B____ V_____ pentru intimata C________ E________ Oltenia S.A.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care constatând apelul în stare de judecată , s-a acordat cuvântul.

Avocat P_____ C_______ în substituire avocat P________ G_______ pentru apelanți a solicitat admiterea apelului având în vedere că instanța de fond a apreciat în mod eronat că cererea reclamanților nu se încadrează în prevederile OUG 195/2005 întrucât răspunderea civilă a poluatorului reprezintă o formă particulară a răspunderii civile delictuale pornind de la obligațiile impuse în art.94 lit. i din acest act normativ legea specială stabilind că poluatorul suportă costul pentru repararea prejudiciului. Mai arată că obligația de reconstruire are la bază prejudiciul produs asupra proprietății iar restabilirea situației anterioare nu se poate obține decât prin reconstrucția gospodăriei persoanelor afectate prin poluare, pe un alt amplasament sau dacă acesta nu este posibilă prin despăgubire.

Consilier juridic B____ V_____ pentru intimata C________ E________ Oltenia S.A. a solicitat respingerea apelului ca nefondat arătând că din raportul de expertiză reiese că valorile determinate pot crea o stare de disconfort subiecților care locuiesc în zonă, însă afectarea stării de sănătate poate fi determinată doar prin efectuarea unui studiu de evaluare a impactului asupra stării de sănătate a populației.

TRIBUNALUL

Asupra apelului de față.

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Tg-J__ sub nr. XXXXXXXXXXXXXX, reclamanții S_____ E___ și S_____ F______ au chemat în judecată pârâta C________ E________ Oltenia SA, solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța, să se dispună reconstruirea într-o zonă nepoluantă, pe un teren pus la dispoziție de către pârâtă, locuința proprietate personală a reclamanților situată în ________________________________________, iar dacă nu este posibilă reconstrucția să despăgubească reclamanții în echivalent printr-o negociere ulterioară directă cu cheltuieli de judecată.

În motivarea acțiunii, reclamanții au arătat că sunt proprietari ai unei suprafețe de teren de 1468 mp curți-construcții, pe care se află o casă de locuit, cu suprafață construită la sol de 83 mp ( construită din B.C.A., lemn și acoperită cu tablă) și plantație de vie, situate în intravilanul satului Rogojelu, __________________________ și având numărul cadastral xxxxx.

Au menționat faptul că reclamanții locuiesc la această adresă împreună cu un minor în vârstă de numai 4 ani, iar proprietatea reclamanților a făcut obiectul mai multor decrete de expropriere, în vederea strămutării gospodăriilor, pentru a facilita activitățile pârâtei (în zonă nefiind eliberate autorizații de construire) și se află la o distanță de aprox. 150 m de Depozitul de C______ al pârâtei și la aprox. 300 m de Termocentrala Rovinari.

Că, prin activitățile specifice efectuate de către pârâtă nivelul de poluare fonică și atmosferică sunt peste limita admisă, aerul fiind aproape irespirabil. Acest lucru este demonstrat de rapoartele de expertiză efectuate în cazurile celorlalți vecini ai reclamanților (P_______ I__ dosar nr.XXXXXXXXXXXXX; R________ N______ dosar nr. XXXXXXXXXXXXX sau S_____ I. I__ dosar XXXXXXXXXXXX), care au deschis acțiuni împotriva pârâtei și care atestă că în zonă există suspensii de cărbune și că valoarea maximă admisă, privind nivelul poluării atmosferice, a fost depășită de 6,4 ori, respectiv 17gr/mp/lună, iar nivelul de zgomot este continuu, fiind înregistrat 64,3 d. B, față de 50 dB maxim admis.

Având în vedere prevederile art. 5 lit. e din OUG 195/2005, care constituie cadrul general în materie de protecție a mediului, statul recunoaște oricărei persoane dreptul la un mediu sănătos și echilibrat ecologic, garantând în acest scop dreptul la despăgubire pentru prejudiciul suferit.

În art. 64 din OUG 195/2005 sunt menționate obligațiile ce revin persoanelor fizice și juridice, printre care: obligația asigurării de măsuri și dotări speciale pentru izolarea și protecția fonică, generatoare de zgomote și vibrații, astfel încât să nu conducă prin funcționarea acestora la depășirea nivelului limită a zgomotului ambiental, obligația respectării reglementărilor privind protecția atmosferei, adoptând măsuri tehnologice adecvate de reținere ași neutralizare a poluanților atmosferici, obligația dotării instalațiilor tehnologice care sunt surse de poluare cu sisteme de automonitorizare și să asigure corecta lor funcționare.

În cazul de față, chiar dacă pârâta deține autorizația integrată de mediu și a întreprins unele măsuri în scopul protecției atmosferice și a izolării fonice totuși aceste măsuri s-au dovedit a fi ineficiente, în sensul că nu s-a redus concentrația de pulberi de cărbune din atmosferă și nici nivelul zgomotului, așa cum reiese din măsurătorile efectuate de specialiști și din realitate de la fața locului.

În conformitate cu art. 94 lit. i din OUG 195/2005 protecția mediului constituie o obligație a tuturor persoanelor fizice și juridice în care scop acestea suportă costul pentru repararea prejudiciului și înlătură urmările produse de acesta, restabilind condițiile anterioare producerii prejudiciului, conform principiului „poluatorul plătește". Consideră că obligarea pârâtei la reconstrucția locuinței are la bază prejudiciul produs asupra proprietății, iar restabilirea situației anterioare nu se poate obține decât prin reconstrucția gospodăriei reclamanților, afectată prin poluare, pe un alt amplasament, într-o zonă nepoluată.

Au mai arătat reclamanții că OUG 195/2005 constituie cadrul general în materie de protecție a mediului și a fost adoptată în baza Constituției României, care în art. 35, pct. 1 statuează că „Statul recunoaște dreptul oricărei persoane la un mediu înconjurător sănătos și echilibrat ecologic" , iar în art. 5 lit. d din OUG 195/2005 orice cetățean are dreptul de a se adresa direct sau prin intermediul unei asociații autorităților administrative sau judecătorești în vederea prevenirii, sau în cazul producerii unui prejudiciu direct sau indirect, și la lit. e prevede dreptul la despăgubire pentru prejudiciul suferit.

Din perspectiva jurisprudenței internaționale Convenția Europeană , prin art. 8, a afirmat principiul integrării dreptului la un mediu sănătos, protejând dreptul la viața privată și de familie.

Astfel Curtea Europeană A Drepturilor Omului în cauze precum Lopez Ostra c. Spaniei(9.dec. 1994), Rayner c. Regatul Unit al Marii Britanii(16 Iulie 1986), T____ c. România(xxxxx/1, 27 Ian. 2009), B_______ c. România( H. din 7 Aprilie 2009) sau B_____ c. Româniaț H. din 30 Martie 2010) a statutat că poluarea mediului poate afecta bunăstarea persoanelor și dreptul acestora la domiciliu, într-o manieră ce aduce atingere vieții private și de familie.

Toate aceste argumente duc la concluzia că prin activitățile de producție ale pârâtei a fost încălcat dreptul reclamanților și familiei acestora la un mediu sănătos, parte componentă a dreptului la viață privată, fiind produs un prejudiciu ce se impune a fi reparat prin obligarea pârâtei la reconstrucția într-o zonă nepoluantă, pe un teren pus la dispoziție de către pârâtă, a locuinței proprietate personală a reclamanților, iar dacă nu este posibilă reconstrucția să despăgubească reclamanții în echivalent printr-o negociere ulterioară directă.

Că, având în vedere prevederile art.43 si 44 din Legea 192/2006 au convocat la mediere pârâta în data de 04.04.2014, la Birou Mediator C_____ G______, în vederea soluționării pe cale amiabilă a diferendului apărut, demers rămas fără rezultat, fapt pentru care au formulat prezenta acțiune.

În drept și-au întemeiat cererea pe prevederile OUG 195/2005, Constituția României și Convenția Europeană a Drepturilor Omului, iar în conformitate cu art. 223 Cod Procedură Civilă solicită judecarea și în lipsă.

La data de 08.07.2014, pârâta C________ E________ Oltenia SA a formulat întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii, motivat de faptul că prin cererea de chemare în judecată se solicită "reconstrucția unei case cu suprafața construită la sol de 83 m.p. într-o zonă nepoluată și pe un teren pus la dispoziție de unitatea pârâtă", motivând poluarea fonică și atmosferică sau "despăgubirea în echivalent printr-o negociere directă", considerând cererea reclamanților neîntemeiată, din perspectiva următoarelor considerente:

Răspunderea civilă a poluatorului, reglementată prin O.U.G. nr. 195/2005 privind protecția mediului - modificată prin Legea nr. 265/2006 de aprobare a ordonanței - este o formă particulară a răspunderii civile delictuale și pornește de la obligația impusă prin, art. 94 lit. i, tuturor persoanelor fizice și juridice de a proteja mediul, legea specială stabilind că poluatorul suportă costul pentru repararea prejudiciului și înlătură urmările produse, restabilind condițiile anterioare producerii prejudiciului.

Articolul 64 din O.U.G. nr. 195/2005 privind protecția mediului prevede, de asemenea, obligația tuturor persoanelor fizice și juridice de a adopta măsuri tehnologice adecvate de reținere și neutralizare a poluanților atmosferici, de a dota instalațiile tehnologice care sunt surse de poluare, cu sisteme de automonitorizare și să asigure perfecta lor funcționare, să îmbunătățească performanțele tehnologice în scopul reducerii emisiilor și să asigure măsuri și dotări speciale pentru izolarea și protecția fonică generatoare de zgomot și vibrații, astfel încât să nu conducă, prin funcționarea acestora, la depășirea nivelurilor limită a zgomotului ambiental.

Pentru nerespectarea acestor obligații este recunoscut, prin art. 5 din același act normativ, dreptul celui prejudiciat la despăgubiri, răspunderea pentru acest prejudiciu având un caracter obiectiv, dependent de culpă. Concluzia care se desprinde din aplicarea acestor texte de lege este aceea că se stabilește obligația legală a celui ce desfășoară o activitate legală, dar cu consecințe nocive asupra mediului înconjurător, de a repara prejudiciul, în principal prin restabilirea situației anterioare. Ori, în speță, o asemenea restabilire s-a făcut deja, astfel că în cele ce urmează vor fi detaliate o parte din măsurile luate la Termocentrala Rovinari ce s-au concretizat în investiții de sute de milioane de lei, realizate în vederea conformării cu cerințele europene de mediu:

A învederat că Sucursala Electrocentrale Rovinari deține Autorizația Integrată de Mediu nr. 12/2006, valabilă până în anul 2017, în care este cuprins planul de măsuri ce vizează reducerea etapizată a emisiilor de noxe, în conformitate cu angajamentele asumate de România prin Tratatul de aderare la Uniunea Europeană. A fost respectat cu strictețe planul de măsuri de conformare cu legislația actuală de mediu, acționându-se permanent în vederea prevenirii și combaterii poluării generate de activitatea de producere de energie electrică, realizând în aceste sens investiții de sute de milioane de lei.

În vederea respectării Directivei nr. 1999/31/CE privind depozitarea deșeurilor și pentru alinierea la normele europene de mediu, a fost realizat și dat în exploatare Depozitul nou de zgură și cenușă de la Gârla și a fost pusă în funcțiune instalația de fluid dens. Avantajele noului depozit sunt de transformare a zgurii și cenușii în șlam fluid dens, un deșeu inert care nu prezintă impact negativ asupra mediului înconjurător. Astfel, tehnologia clasică de evacuare și depozitare a zgurii și cenușii a fost înlocuită cu noua tehnologie de evacuare în fluid dens în diluție de 1/1.

Pentru realizarea măsurilor impuse de Directiva nr. 2001/80/EC, respectiv pentru reducerea concentrației de SO 2, a pulberilor din gazele de ardere și a concentrației de Noxe, Sucursala Electrocentrale Rovinari a realizat desulfurarea umedă a gazelor de ardere la două blocuri energetice fiind prima unitate energetică din România care a reușit să pună în funcțiune instalația de desulfurare și să reducă emisiile de noxe cu 94 %, cu mențiunea că "fumul” alb care iese pe coșurile termocentralei este abur în proporție de 94%.

Ca urmare a realizării acestor investiții, impactul activității desfășurate de Sucursala Electrocentrale Rovinari asupra mediului din zona adiacentă perimetrului unității pârâte a fost diminuat considerabil. Astfel, concentrațiile de poluanți din gazele de ardere au fost reduse pentru oxizii de sulf de la valori cuprinse între 4500 - 6000 de mg/Nmc la valori mai mici de 400 mg/Nmc iar pentru pulberi de la 300 de mg/N mc la valori sub 50 mg/Nmc, iar prin schimbarea tehnologiei de transport și depozitare a zgurii și cenușii au fost eliminate în totalitate, episoadele scurte de poluare înregistrate în cazul intensificării puternice a vântului. (Anexăm Stadiul realizării măsurilor din Planul de Acțiuni la data de 31.10.2013, conform Autorizației Integrate de Mediu nr. 12/19.07.2007).

Prin adresa nr. 2528/04.12. 2012, Sucursala Electrocentrale Rovinari a notificat Garda Națională de Mediu - Comisariatul Județean Gorj cu privire la soluțiile identificate și asumate de proiectantul și executantul instalațiilor de desulfurare și programul de implementare al măsurilor necesare reducerii nivelului de zgomot. Astfel, soluția propusă de executant și acceptată de operatorul economic, este de executare a barierelor de zgomot compuse din panouri absorbante, o tehnologie "matură" și cu un număr mare de aplicații și rezultate confirmate.

A precizat că lucrările la această investiție s-au finalizat la data de 31.05.2013 astfel că în prezent nivelul de zgomot se încadrează în limitele prevăzute de legislația în vigoare, sub 65 db. - conform STAS xxxxxx/1988-, și respectă cerințele Autorizației Integrate de Mediu, conform Raportului de încercare nivel de zgomot nr. 260/13.01.2014, emis de A.P.M. Gorj.

În concluzie, C________ E________ Oltenia S.A. - Sucursala Electrocentrale Rovinari și-a respectat întocmai obligațiile stabilite persoanelor juridice prin O.U.G. nr. 195/2005, cadrul general în materia protecției mediului, și a făcut dovada că a întreprins măsurile necesare pentru conformare cu cerințele europene de mediu, în vederea reducerii emisiilor de poluanți și a disconfortului creat de zgomot, stabilite în planul de măsuri din cuprinsul Autorizației Integrate de Mediu nr. 12/2006, în baza căreia își desfășoară activitatea. Referitor la solicitarea reclamanților de reconstrucție a gospodăriei, arătă în cele ce urmează că strămutarea nu este prevăzută ca și modalitate de despăgubire în cuprinsul O.U.G. nr. 195/2005. Pentru nerespectarea obligațiilor stabilite de legislația de mediu în vigoare, ceea ce nu este cazul unității pârâte, prin art. 64, art. 5, lit. e) din Ordonanță se recunoaște dreptul celui prejudiciat la despăgubiri.

Având în vedere că prevenirea și repararea unui eventual prejudiciu se realizează numai în condițiile O.U.G. nr. 195/2005, reclamanții pot solicita despăgubiri într-un alt cadru procesual, dar nu poate fi posibilă strămutarea, care înseamnă o obligație de a face, neprevăzută de legea specială, în materie. Strămutarea gospodăriei în care locuiesc reclamanții, prin preluarea acesteia de unitatea pârâtă și reconstrucția alteia într-o zonă nepoluată este o măsură ce poate fi dispusă numai în urma acordului de voință al părților, activitățile realizându-se în conformitate cu Regulamentul aprobat prin Ordinul Ministerului Economiei nr. 579/13.10.2005.

Regulamentul prevede principiile de bază privind strămutarea imobilelor case de locuit care se află în perimetrele de licență, prin anumite proceduri de dobândire precum și modalități de acordare a drepturilor de compensare. Prin acest regulament este prevăzută posibilitatea strămutării în situația în care nu a putut fi evitată și se referă în general la strămutarea unei întregi așezări, ori, reclamanții au în vedere numai locuința lor, care face parte dintr-o așezare (_______________________ nu s-a solicitat și nu este inclusă într-un perimetrul de licență de exploatare/explorare.

În concluzie, strămutarea este o măsură excepțională care presupune negocieri între părți și are în vedere o întreagă așezare, ori în zonă sunt și alte locuințe ale căror proprietari, cu excepția reclamanților, nu au solicitat strămutarea.

În situația de față nu au existat niciun fel de negocieri între părți astfel că instanța nu poate obliga unitatea pârâtă la strămutarea gospodăriei în cauză fiind incidente prevederile art. 5 lit. e) din O.U.G. nr. 195/20 05, cu condiția ca reclamanții să dovedească prejudiciul suferit. Ca atare, dată fiind posibilitatea legală de acoperire a prejudiciului cauzat reclamanților într-un alt cadru procesual, se apreciază nefondate criticile ce vizează încălcarea dispozițiilor C.E.D.O., cu referire la dreptul de proprietate al reclamanților asupra bunurilor atâta timp cât, în măsura în care bunul, obiect al dreptului de proprietate este afectat, proprietarul primește, dacă solicită, despăgubiri.

A mai arătat pârâta că drepturile prevăzute de lege trebuie exercitate cu bună credință și apreciază cererea de reconstrucție formulată de reclamanții ca un abuz de drept, prin care se încearcă obținerea unor noi proprietăți într-o zonă în care valoarea acestora ar crește și implicit realizarea unei îmbogățiri fără justă cauză.

Din considerentele expuse, în temeiul prevederilor O.U.G. nr. 195/2005 și ale Autorizației Integrate de Mediu nr. 12/ 2006, solicită respingerea acțiunii formulate de S_____ E___ și de S_____ F______, ca neîntemeiată.

În drept, și-a întemeiat prezenta pe dispozițiile art. 205 C. proc. civ..

Prin încheierea de ședință din 27.10.2014 a fost încuviințată efectuarea în cauză a unei expertize specialitatea mediu, numindu-se expert N_____ I__, raportul de expertiză fiind atașat la dosar. Asupra acestuia au fost formulate obiecțiuni, răspunsul expertului regăsindu-se la dosar. Pârâta a solicitat nulitatea absolută a raportului de expertiză tehnică judiciară întocmit de expert N_____ I__. Prin încheierea din 08.06.2015 a fost respinsă cererea privind constatarea nulității absolute a raportului de expertiză.

Prin sentința civilă nr. 4313/15.06.2015 pronunțată de Judecătoria Tg-J__ în dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX, a fost respinsă acțiunea formulată de reclamanții S_____ E___, CNP xxxxxxxxxxxxx și S_____ F______, CNP xxxxxxxxxxxxx, ambii domiciliați în comuna Fărcășești, __________________________, cu domiciliul ales pentru citare și comunicare în Tg-J__, _________________________, județul Gorj în contradictoriu cu pârâta C________ E________ Oltenia SA, cu sediul în Târgu-J__, __________________, nr. 5, județul Gorj.

Pentru a pronunța această sentință s-a reținut că, conform contractului de vânzare cumpărare cu clauză de întreținere autentificat la BNP C_________ N_________ sub nr. 2306/30.06.2011, reclamanții dețin în proprietate în _____________________________________________, un imobil compus din casă de locuit, amplasat pe terenul în suprafață de 1445 mp reconstituit potrivit titlului de proprietate nr.xxxxxxx/03.07.1996.

Potrivit raportului de expertiză efectuat în cauză, distanța de la imobil la sursa de poluare este mai mare de 400 m.p.. Expertul a concluzionat că atât la indicatorii pulberi sedimentabile cât și la indicatorul nivel de zgomot se depășesc valorile maxime admise conform reglementărilor în vigoare. Potrivit concluziilor expertului, valorile ridicate pot crea un disconfort al subiecților care locuiesc în zonă. Starea de sănătate a populației dintr-o anumită zonă industrială la un moment dat însă, menționează în continuare expertul, poate fi determinată numai pe baza unui amplu „Studiu de evaluare a impactului asupra stării de sănătate a populației”. În privința degradării locuinței, expertul a arătat că nu se poate pronunța tehnic referitor la aceasta însă conform celor constatate la fața locului, eventualele vibrații ce pot apărea la locuința reclamanților se datorează în primul rând traficului rutier din zonă.

Instanța a reținut că din raportul de expertiză întocmit în cauză, reiese că pârâta deține autorizația integrată de mediu nr.12/2006, cu privire la conformarea la prevederile Directivei 2001/80/EC privind limitarea emisiilor anumitor poluanți în aer proveniți din instalațiile mari de ardere, stabilindu-se în cuprinsul acesteia plafoane de emisie până în anul 2017, iar în cazul nerespectării acestor plafoane se prevede aplicarea de sancțiuni, inclusiv măsuri de suspendare și închidere a instalației de ardere.

S-a constatat că, potrivit autorizației integrate de mediu nr.12/2006, pârâta are obligația să reducă succesiv nivelul emisiilor de poluanți în aer, astfel că în anul 2017 nivelul acestora trebuie să atingă cotele prevăzute în plafonul menționat în cuprinsul autorizației de mediu.

Instanța a reținut că în speță sunt aplicabile dispozițiile OUG 195/2005, lege specială care reglementează protecția mediului.

Potrivit art.5 lit.e din OUG 195/2002, statul recunoaște oricărei persoane dreptul la un mediu sănătos și echilibrat ecologic, garantând în acest scop dreptul la despăgubire pentru prejudiciul suferit.

În articolul 64 din OUG 195/2005 sunt menționate obligațiile ce revin persoanelor fizice și juridice care desfășoară activități printre care: obligația asigurării de măsuri și dotări speciale pentru izolarea și protecția fonică, generatoare de zgomot și vibrații, astfel încât să nu conducă prin funcționarea acestora la depășirea nivelurilor limită a zgomotului ambiental, obligația respectării reglementărilor privind protecția atmosferei, adoptând măsuri tehnologice adecvate de reținere și neutralizare a poluanților atmosferici, obligația dotării instalațiilor tehnologice care sunt surse de poluare cu sisteme de automonitorizare și să asigure corecta lor funcționare.

În speță, s-a făcut dovada că pârâta a întreprins unele măsuri în scopul protecției atmosferei și izolării fonice, numai că aceste măsuri s-au dovedit a fi ineficiente, în sensul că în prezent sunt depășite concentrația de pulberi și nivelul zgomotului.

Pentru nerespectarea acestor obligații, articolul 5 lit. e din OUG 195/2005 recunoaște dreptul celui prejudiciat la despăgubiri, răspunderea pentru acest prejudiciu având caracter obiectiv, independent de culpă, iar prevenirea și repararea acestuia se realizează numai în condițiile OUG 195/2005.

Strămutarea gospodăriei în care locuiesc reclamanții, prin preluarea acesteia de către pârâtă și reconstrucția alteia într-o zonă nepoluată nu este prevăzută însă ca și modalitate de despăgubire în cuprinsul OUG 195/2005. Strămutarea este o măsură care poate fi dispusă numai în urma unor negocieri în acest sens cu proprietarii, în condițiile în care pârâta nu a fost de acord, instanța neputându-se substitui voinței acesteia. Totodată, strămutarea este o măsură excepțională care are în vedere o întreagă așezare, în zonă fiind și alte locuințe și nu s-a solicitat strămutarea întregii așezări.

În concluzie, instanța a apreciat că reclamanții pot primi despăgubiri pentru nerespectarea obligațiilor prevăzute de art. 5 lit. e din OUG nr. 195/2005 și nu strămutarea locuinței.

Împotriva sentinței au declarat apel apelanții reclamanți S_____ E___ și S_____ F______, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie .

S-a susținut că instanța de fond a apreciat în mod eronat faptul că cererea reclamanților nu se încadrează în prevederile OUG 195/2005, nefiind prevăzut ca și modalitate de despăgubire strămutarea în cuprinsul acestei ordonanțe.

Instanța nu a avut în vedere că cererea are la bază executarea obligației de a face nu din prisma unui raport contractual, ci bazat pe principiile răspunderii civile delictuale , aceasta fiind o modalitate de reparare în natură a prejudiciului suferit.

S-a arătat că antrenarea obligației pârâtei de a repara prejudiciul cauzat reclamanților ca urmare a activității sale decurge din fapta cauzatoare de prejudicii.

S-a susținut că răspunderea civilă a poluatorului reglementată prin OUG 195/2005 privind protecția mediului modificată prin Legea 265/2006 este o formă particulară a răspunderii civile delictuale și pornește de al obligația impusă prin art. 94 lit. i tuturor persoanelor fizice și juridice de a proteja mediul,legea specială stabilind că poluatorul suportă costul pentru repararea prejudiciului și înlătură urmările produse, restabilind condițiile anterioare.

Au susținut apelanții că prejudiciul este rezultatul încălcării unui drept subiectiv, iar repararea lui se face în natură, iar în cazul în care aceasta nu este posibilă, se face în echivalent sub forma despăgubirilor .

S-a arătat că obligația de reconstruire are la bază prejudiciul produs asupra proprietății, iar potrivit art. 94 lit. i din OG 195/2005, constituie o obligație a tuturor persoanelor fizice și juridice ca acestea să suporte costul pentru repararea prejudiciului și înlăturarea urmărilor produse, restabilind condițiile anterioare nu se poate obține decât prin reconstrucția gospodăriei persoanelor afectate prin poluare pe un alt amplasament într-o zonă nepoluată , sau dacă aceasta nu este posibilă, prin despăgubirea în echivalent.

Intimata C________ E________ Oltenia S.A. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat , susținând că în mod corect în speță prima instanță a reținut că în cauză sunt aplicabile dispozițiile OUG 195/2005 privind protecția mediului. A arătat că din economia dispozițiilor OUG nr. 195/2005 rezultă că pentru a putea fi angajată răspunderea civilă trebuie să reiese în mod clar care este prejudiciul suferit, prima instanță reținând în mod corect că depășirea limitelor admise nu este de natură să facă impracticabilă locuința, solicitarea de reconstrucție a imobilului pe alt amplasament fiind disproporționată în raport cu pretinsul prejudiciu.

Tribunalul, analizând apelul declarat prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor legale aplicate reține că acesta este nefondat având în vedere următoarele considerente:

Prin prezenta cerere reclamanții solicită ca intimata să fie obligată să reconstruiască într-o zonă nepoluata, pe un teren pus la dispoziție de către pârâtă, o altă casă iar dacă nu este posibil solicită o justă despăgubire în echivalent printr-o negociere ulterioară directă.

Prima instanță a respins cererea reclamanților motivând în esență că potrivit raportului de expertiză efectuat în cauză, pârâta deține autorizație integrată de mediu nr. 12/2006, în care se stabilesc plafoane de emisie până în anul 2017 precum și obligația acesteia de a reduce succesiv nivelul emisiilor de poluanți în aer, astfel ca în anul 2017 nivelul acestora să atingă cotele prevăzute în plafonul din cuprinsul autorizației.

Tribunalul reține că în mod corect prima instanță a interpretat probatoriile administrate prin prisma dispozițiilor prev. de art. 5 lit. e din OUG nr. 195/2005 care recunoaște dreptul celui prejudiciat la despăgubiri, situație în care textul de lege vizează ca și modalitate de reparare a prejudiciului exclusiv acordare despăgubiri. De altfel, prima instanță a reținut ca strămutarea reprezintă o măsură ce poate să fie dispusă in mod excepțional, deci nu a exclus de plano aceasta posibilitate.

Potrivit raportului de expertiză efectuat în cauză se constată că la determinarea efectuată de către expert conform raportului de încercare se înregistrează depășiri ale nivelului de zgomot admis, precum și depășiri ale valorii maxime admise la indicatorul pulberi sedimentabile (poluare atmosferică) față de valoarea admisă, însă în răspunsul la obiectivul nr. 2 expertul tehnic constată că aceste valori reținute pot crea un disconfort subiecților iar în privința potențialilor factori de disconfort apreciază că aceștia sunt indicatori subiectivi și nu se pot cuantifica într-o formă matematică.

Din aceste concluzii, dar și văzând răspunsul expertului la obiectivul nr. 3 se reține că, raportat la distanța mai mare de 400 m între casa reclamanților și sursa de poluare, precum și la constatarea că pulberile emanate nu pot degrada locuința și anexele din zonă, reiese în mod evident că prejudiciul pretins de reclamanți este incert. Pentru ca instanța să admită o solicitare de reconstruire a unei locuințe într-o altă zonă, în condițiile în care intimata se opune, trebuie să existe date certe că prejudiciul adus reclamanților prin activitatea intimatei nu poate fi reparat decât prin reconstruirea imobilului in alta zona si doar în situația în care imobilul de locuit devine imposibil de folosit conform destinației sale sau sănătatea reclamanților ar fi afectata in mod ireversibil . Depășirea nivelului de poluare fonică, respectiv de poluare atmosferică, inclusiv vibrațiile emise de utilajele deținute de intimată nu sunt de natură să facă impracticabilă locuința reclamanților și deci apare ca fiind disproporționată măsura solicitata în raport de prejudiciul pretins în acest dosar.

Nu pot fi reținute criticile apelanților în sensul că instanța nu a avut în vedere că cererea are la bază executarea unei obligați de a face, având ca temei principiile răspunderii civile delictuale, întrucât în considerentele sentinței atacate se reține în mod evident că reclamanții pot primi despăgubiri pentru nerespectarea obligațiilor prev. de art. 5 lit.e din OUG nr. 195/2005, text de lege special în materie, iar respingerea capătului de cerere ce a avut ca obiect strămutare s-a întemeiat în principal pe aspectul că aceasta nu reprezintă decât o măsură excepțională, neoportuna in cauza.

Apelanții pretind că obligația de reconstruire are la bază prejudiciul produs asupra proprietății, invocând dispozițiile art. 94 lit. 1 din OUG nr. 195/2005, însă omit a preciza că repararea oricărui prejudiciu trebuie să fie proporțională și justă și nu să creeze o îmbogățire fără temei în detrimentul altei părți; de altfel în subsidiar reclamanții au solicitat să fie despăgubiți printr-o negociere ulterioară, directă în cazul în care reconstruirea locuinței nu este posibilă, însă prin acest capăt de cerere se tinde la obținerea unei hotărâri judecătorești prin care să se intervină în acordul de voință al celor părților litigante în condițiile în care anterior promovării acestui litigiu nu s-a făcut vreun demers de către reclamanți prin care să se aducă la cunoștință societății intimate situația specială în care se găsesc.

Hotărârile judecătorești depuse în probațiune care vizează situația unor persoane care au obținut în instanță reconstruirea imobilelor în alte zone nu pot fi avute în vedere la pronunțarea acestei soluții întrucât este vorba se situați diferite referitoare la starea imobilelor și nivelul de poluare, respectiv impactul poluării asupra proprietății și sănătății părților din respectivele litigii, ori în cauza de față probele administrate au relevat faptul că, deși există indicatori de poluare peste limita admisă, nu se poate stabili o legătură de cauzalitate între activitatea efectuată de intimată și eventualele degradări ale imobilului, cu atât mai mult cu cât există montate bariere de zgomot compuse din panouri fonoabsorbante de către pârâtă, la limita de proprietate a acesteia.

Se va reține că potențialele surse de poluare din zona locuinței reclamanților pot avea în timp efecte negative asupra factorilor de mediu și asupra sănătății umane datorită expunerii îndelungate la valori ce depășesc limitele admise, aspect ce poate determina îndreptățirea reclamanților la a solicita repararea prejudiciului suferit, însă aceasta trebuie solicitată în mod clar și direct și nu prin obligarea intimatei să procedeze la o negociere cu privire la acest aspect, întrucât printr-o astfel de formulare se tinde la a cenzura un refuz manifest de despăgubire, în condițiile în care nu a existat niciodată o astfel de negociere.

Reclamanții nu au făcut dovada că ar fi adus la cunoștința intimatei nemulțumirile lor sau că ar fi cerut acesteia să ia măsuri certe privind reducerea nivelului de zgomot sau a emisiilor poluante.

În raport de aceste considerente tribunalul apreciază că apelul este nefondat sentința judecătoriei urmând a fi mentinuta.

Văzând și art. 480 C.p.civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat apelul declarat de apelanții reclamanți S_____ E___, CNP xxxxxxxxxxxxx și S_____ F______, CNP xxxxxxxxxxxxx, ambii domiciliați în comuna Fărcășești, __________________________, cu domiciliul ales pentru citare și comunicare în Tg-J__, _________________________, județul Gorj, împotriva sentinței civile nr. 4313/15.06.2015 pronunțată de Judecătoria Tg-J__ în dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX în contradictoriu cu intimata C________ E________ Oltenia S.A., cu sediul în Târgu-J__, __________________, nr. 5, județul Gorj.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la 12 Ianuarie 2016 la Tribunalul Gorj.

Președinte, G______ D_____		Judecător, D______ B______
	Grefier, E____ C______

Red. DB

j.f. T________ M.

ex. 5