Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX- Art.260 Cod penal -
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL C______
SECȚIA PENALĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI
INSTANTA DE RECURS
DECIZIA PENALĂ NR.596
Ședința publică de la 13 Martie 2012
PREȘEDINTE C______ Coadăjudecător
M_____ M______ Șeleajudecător
L____ Balacijudecător
Grefier Ș_____ Cătalin D______
Ministerul Public reprezentat de procuror C_________ C____
din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C______
c.c.c.
Pe rol, pronunțarea asupra rezultatului dezbaterilor ce au avut loc în ședința publică de la 7 martie 2012, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie, privind recursurile declarate de inculpații B________ G_______ V_____ și T_______ T___, împotriva deciziei penale nr.53 din 23 mai 2011, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX.
C U R T E A
Asupra recursurilor de față;
Din actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 151 din 22.10.2009, Judecătoria Novaci, în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, în baza art. 260 alin. 4 raportat la art. 260 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 74 lit. a coroborat cu art.76 lit. d Cod penal, a condamnat pe inculpatul T_______ T___ - fiul lui T___ și I____, născut la data de 16.10.1930, în _________________________ Gorj, domiciliat în Tg-J__, ____________________, județul Gorj, cetățean român, studii superioare, pensionar, stagiul militar satisfăcut, fără antecedente penale, C.N.P. xxxxxxxxxxxxx, la pedeapsa de 6 luni închisoare.
În baza art. 290 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, a fost condamnat inculpatul B________ G_______ V_____ - fiul lui I__ și E____, născut la data de 24.05.1962, în Tg-J__, județul Gorj, domiciliat în comuna Bengești - Ciocadia, __________________________, cetățean român, studii superioare, stagiul militar satisfăcut, secretar la Primăria Comunei Bengești-Ciocadia, fără antecedente penale, C.N.P. xxxxxxxxxxxxx, la pedeapsa de 1 an închisoare.
În baza art. 25 raportat la art. 260 alin. 4 Cod penal raportat la art. 260 alin. 1 Cod penal, a fost condamnat același inculpat la 1 an închisoare.
În baza art. 248 Cod penal, a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 1 an închisoare.
S-a constatat că faptele săvârșite de inculpatul B________ G_______ V_____ sunt concurente cu faptele pentru care a fost condamnat prin sentința penală nr. 468/2007 a Judecătoriei Novaci, modificată prin decizia penală nr.126/2009 a Curții de Apel C______.
În baza art. 85 Cod penal, s-a dispus anularea suspendării executării pedepsei de 6 luni închisoare aplicată inculpatului prin hotărârile menționate.
S-a descontopit pedeapsa de 6 luni închisoare în pedepsele componente de câte 6 luni închisoare aplicate pentru faptele prevăzute de art.289 Cod penal, cu art. 41 alin. 2 Cod penal, și respectiv art. 248 Cod penal, cu art. 41 alin. 2 Cod penal și în baza art. 33-34 Cod penal, le-a contopit cu pedepsele de câte 1 an închisoare stabilite pentru infracțiunile prezentei cauze, astfel că, inculpatul B________ G_______ V_____ urmând să execute pedeapsa de 1 an închisoare.
Au fost interzise celor doi inculpați exercitarea drepturilor civile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și c Cod penal.
În baza art. 81 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepselor pe o durată de 3 ani în ceea ce-l privește pe inculpatul B________ G_______ V_____ și pe o durată de 2 ani și 6 luni privind pe inculpatul T_______ T___.
În baza art. 71 alin. 5 Cod penal, s-a dispus suspendarea executării pedepselor accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepselor închisorii.
S-a dispus anularea înscrisurilor false.
A fost obligat inculpatul B________ G_______ V_____ la 400 lei cheltuieli judiciare statului, iar inculpatul T_______ T___ la 550 lei cu același titlu.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarele:
Denunțătorul S_______ C_________ a sesizat organele de urmărire penală că numitul B________ G_______ V_____, în calitate de secretar al Primăriei Bengești - Ciocadia, a întocmit acte false, cu ajutorul cărora numitei A___ R_____ din București, i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 9,75 ha. teren forestier, la care nu era îndreptățită, pe care apoi, aceasta l-a vândut în baza unor chitanțe de mână, numiților B_____ C_______ și Z_______ I__. Ulterior, cei doi au introdus acțiune în constatarea dreptului de proprietate la instanță, unde s-ar fi redactat în numele Ancăi R_____ declarația din data de 22.02.2005 în dosarul nr.XXXXXXXXXXXX, în sensul că a vândut terenul prevăzut în chitanță, deși aceasta nu ar fi fost prezentă la instanță, iar declarația ar fi fost dusă la București de B________ G_______, unde ar fi fost semnată de A___ R_____.
Întrucât din denunț, a rezultat că sunt implicați în comiterea falsurilor și judecătorul B_____ V_____ și grefiera U________ M_____, cauza a fost trimisă spre soluționare Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C______, care prin ordonanța nr.576/P/2007 s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de cei doi, iar cauza a fost declinată Parchetului de pe lângă Judecătoria Novaci în vederea efectuării de cercetări față de B________ G_______ V_____ și B_____ C_______ pentru infracțiunea de fals intelectual și fals în înscrisuri sub semnătură privată.
Prin rezoluția din 21.02.2008 s-a confirmat începerea urmăririi penale față de B________ G_______ V_____ pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art.25 raportat la art. 260 cp, art. 290 C.pen., art. 291 C.pen. și art. 289 C.pen., față de B_____ C_______ pentru comiterea a 2 infracțiuni prevăzute de art.260 cp și față de T_______ T___ pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 260 C.pen..
Din materialul de urmărire penală a rezultat că anterior anului 2002, numita V_____ M____ (mama Ancăi R_____) a trimis inculpatului B________ G_______ V_____ mai multe documente, cu solicitarea de a analiza dacă are dreptul la reconstituirea dreptului de proprietate pe mai multe terenuri.
În anul 2002, V_____ M____ a decedat, iar la solicitările moștenitoarei acesteia, inculpatul B________ G_______ V_____ a demarat procedurile de validare a suprafeței de 0,5 ha, cât era îndreptățită, la comisiile legii fondului funciar.
În aceste condiții, inculpatul a formulat acțiune în instanță, în numele martorei A___ R_____, prin care ataca hotărârea comisiei județene de invalidare a cererii.
Deși inculpatul B________ G_______ V_____ trebuia să apere interesele Comisiei LFF, acesta s-a implicat în soluționarea cauzei civile nr.XXXXXXXXXXXXX, aflată pe rolul Judecătoriei Novaci, cu toate că era într-un evident conflict de interese în favoarea martorei A___ R_____, citațiile către aceasta fiind făcute la adresa inculpatului care a și semnat pentru ele.
Din declarația martorei A___ R_____ a rezultat că aceasta nu i-a dat procură inculpatului B________ G_______ V_____, care la rândul său, s-a apărat că martora este mătușa lui și a ajutat-o să-și câștige drepturile și nu se consideră vinovat pentru nici o faptă penală.
De fapt, inculpatul B________ G_______ V_____ cunoștea că martora A___ R_____ nu e îndreptățită decât la obținerea unui titlu de proprietate pentru o suprafață de 0,5 ha., aspect recunoscut și de aceasta, însă a prezentat instanței înscrisuri ce nu aveau legătură cu terenul și mai mult, l-a instigat pe expertul T_______ T___ să efectueze o expertiză în care să menționeze date și împrejurări false, fapt acceptat de acesta.
Astfel la data de 02.12.2004, expertul a întocmit raportul de expertiză în dosarul nr.3013/2004 în care a consemnat date neconforme cu realitatea, în sensul că la cap.II a reținut fără a verifica dacă documentele depuse în vederea revendicării se referă sau nu la ascendenții martorei A___ R_____, menționând totodată că la măsurători au asistat părțile, când de fapt, nu s-au efectuat măsurători, ci numai o analiză a hărților, iar părțile nu au fost prezente.
Că inculpatul B________ G_______ V_____ a primit hotărârea prin care instanța îi dădea câștig de cauză mătușii acestuia, dar nu a atacat-o, deși știa că A___ R_____ nu era îndreptățită să primească suprafața de 9,2 ha, comițând astfel fapta de abuz în serviciu contra intereselor publice, prevăzute de art.248 cp.
Cu privire la primarul G_____ V_____, din actele efectuate cu ocazia instrumentării dosarului, s-a constatat că acesta nu a comis vreo faptă penală, motiv pentru care s-a dispus neînceperea urmăririi penale.
Referitor la B_____ C_______ s-a apreciat că fapta sa constând în întocmirea chitanței de vânzare-cumpărare în numele tatălui ei și folosirea în scopul producerii de consecințe juridice, nu prezintă gradul de pericol social necesar existenței unei infracțiuni, prin același rechizitoriu dispunându-se scoaterea de sub urmărire penală și aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ, respectiv amenda în cuantum de 500 lei.
Analizând întregul probatoriu, instanța a constatat că în ceea ce îl privește pe inculpatul T_______ T___, trimis în judecată așa cum s-a arătat pentru fapta prevăzută și pedepsită de art. 260 alin 4 raportat la art. 260 alin. 1 Cod penal, a rezultat fără putință de tăgadă că în calitatea sa de expert, însărcinat de organul judiciar să lămurească pe baza cunoștințelor de specialitate pe care le are anumite împrejurări ale cauzei nr. 3013/2004 a Judecătoriei Novaci, a alterat adevărul, în conținutul expertizei arătând că părțile în proces au participat la măsurători și că actele invocate sunt ale ascendenților celei ce era înregistrată ca petiționară.
S-a dovedit că petiționara din acea cauză, respectiv martora A___ R_____ nici nu avea cunoștință de litigiul respectiv și că expertul nu s-a deplasat în teren pentru măsurători în vederea identificării terenurilor, inculpatul declarând organelor de urmărire penală (filele 9,10) că stabilirea amplasamentului s-a făcut pe hartă pe baza situației prezentate de e inculpatul B________. În fața instanței de judecată inculpatul T_______ T___ i-a recunoscut prin memoriile și declarația de la termenul din data de 15 ianuarie 2009 (fila 41) că la efectuarea dispusă de organul judiciar „a participat” inculpatul B________ G_______ secretarul Comisiei locale, deși potrivit fișei postului acesta nu avea o astfel de atribuie pe linie de serviciu.
În drept, s-a reținut că fapta acestui inculpat, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de mărturie mincinoasă prevăzută d e art.260 alin 4 raportat la art. 260 alin 1 cod penal-text de lege în baza căruia s-a dispus condamnarea sa.
Comportarea bună avută până la săvârșirea faptei s-a reținut că este o împrejurare cu valoare de circumstanță atenuantă în sensul art. 74 lit. a Cod penal și în raport de acesta instanța a coborât pedeapsa ce i-a fost aplicată sub limita minimă specială prevăzută de lege, așa cum se prevede în dispozițiile art. 76 lit. d Cod penal.
În ceea ce privește pe inculpatul B________ G_______ V_____, instanța în baza probelor administrate în cauză, a reținut că acesta a comis infracțiunile pentru care a fost condamnat.
S-a reținut că fapta acestui inculpat, constând în instigarea expertului tehnic T_______ T___ la întocmirea unui raport de expertiză neconform cu realitatea pe baza unor acte ce nu aveau legătură cu ascendenții petiționarei, prin raportul de expertiză efectuat instanța fiind indusă în eroare, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de instigare la mărturie mincinoasă prevăzută și pedepsită de art. 25 raportat la art. 260 Cod penal.
În baza probelor dosarului, s-a reținut că acestea dovedesc faptul că inculpatul a promovat acțiunea cauzei nr.3013/2004 în numele martorei A___ R_____, fără a avea mandat pentru reprezentarea intereselor acesteia și fără ca aceasta să aibă cunoștință de respectivul dosar, astfel că, există prezumția că el este cel ce a depus la dosar documentele ce nu aveau legătură cu ascendenții celei în numele căreia formulează cererea de chemare în judecată și totodată și cererea de numire în cauză a expertului T_______ T___, deși se constată că este anterioară depunerii listei cu experți.
Apărarea inculpatului, în sensul că el nu poate fi subiect al acestei infracțiuni, întrucât actele existente la dosar i-au fost trimise de mama martorei A___ R_____ în timpul vieții, nu a fost însușită de instanță.
Martora A___ R_____ a precizat instanței în condiții de deplină respectare a principiilor oralității, contradictorialității și publicității că nici ea și nici mama sa nu a solicitat inculpatului B________ G_______ să facă demersuri pentru reconstituirea dreptului de proprietate, cu privire la altă suprafață de teren decât cea de 0,5 ha,validată de Comisiile de fond funciar.
Este neîndoielnic faptul că pentru reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 9,2 ha teren cu vegetație forestieră,inculpatul B________ G_______ V_____ s-a implicat și a uzat de calitate sa de secretar al Primăriei și al Comisiei locale de fond funciar. Acesta a promovat acțiunea în instanță, acesta a reprezentat Comisia locală de fond funciar Bengești-Ciocadia în procesul respectiv,acestea a participat la administrarea probelor pentru ambele părți, tot el a semnat dovezile de comunicare a hotărârii judecătorești atât pentru comisia locală cât și pentru petiționară ce a fost citată la domiciliul său și s-a ocupat de punerea în executare a hotărârii .
Ulterior, prin mijlocirea sa terenul a fost înstrăinat tatălui învinuitei B_____ C_______.
Mai mult, contrar dispozițiilor legilor speciale ale fondului funciar s-a implicat pentru a se emite proces-verbal de punere în posesie pe numele cumpărătorului.
Relevante sunt depozițiile martorilor Bădoaica M____ (fila 91) și G_____ V_____ (fila 102).
În drept, s-a reținut că fapta inculpatului B________ G_______ V_____, constând în redactarea și înaintarea unei cereri de chemare în judecată în numele martorei A___ R_____ urmată de formularea cererilor pentru depunere înscrisuri și numire expert în vederea producerii de consecințe juridice, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzute și pedepsite de art. 290 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen.
De asemenea, s-a reținut că fapta inculpatului B________ G_______ V_____, constând în efectuarea demersurilor pentru a obține pentru martora A___ R_____ a titlului de proprietate pentru o suprafață de teren mult mai mare decât i se cuvenea, deși știa că astfel se diminuează fondul funciar al comunei pe nedrept, demers urmat de îndemnul către B_____ C_______ de a cumpăra terenul, ajutorul dat acesteia pentru redactarea actelor de vânzare-cumpărare pentru a se legaliza practic câștigul ilicit de teren, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, prevăzute de art. 248 C.p..
Întrucât din fișa de cazier a inculpatului B________ G_______ V_____ a rezultat că acesta a fost anterior condamnat prin sentința penală nr.468/2007 a Judecătoriei Novaci, modificată prin decizia penală nr.126/2009 a Curții de Apel C______ la pedeapsa de 6 luni închisoare cu suspendare a condiționată a executării pedepsei, iar faptele din prezenta cauză sunt concurente cu faptele acelei hotărâri judecătorești, în baza art. 85 C.pen. s-a dispus anularea suspendării executării pedepsei de 6 luni închisoare aplicată inculpatului prin hotărârile menționate.
S-a dispus descontopirea pedepsei de 6 luni închisoare în pedepsele componente de câte 6 luni închisoare aplicate pentru faptele prevăzute de art. 289 C.pen. cu art. 41 alin. 2 C.pen. și respectiv art. 248 C.pen. cu art. 41 alin. 2 C.pen. și în baza art. 33-34 C.pen. au fost contopite cu pedepsele de câte 1 an închisoare stabilite pentru infracțiunile din prezenta cauză, urmând ca inculpatul B________ G_______ V_____ să execute pedeapsa de 1 an închisoare.
Împotriva hotărârii primei instanțe au declarat apel inculpații B________ G_______ V_____ și T_______ T___ și denunțătorul S_______ C_________.
Oral, apărătorul inculpatului B________ G_______ V_____ a criticat sentința, solicitând achitarea, în cauză neexistând probe care să confirme vinovăția sa, iar în subsidiar a solicitat reducerea pedepsei.
De asemenea, apărătorul inculpatului T_______ T___, în scris și oral, a criticat sentința, solicitând achitarea, întrucât acesta nu a făcut nici o mențiune falsă în raportul de expertiză întocmit.
La rândul său, denunțătorul S_______ C_________ a criticat sentința, solicitând majorarea pedepselor pentru cei doi inculpați.
Prin decizia penală nr. 204 A din 14 iunie 2010, Tribunalul Gorj, a respins ca nefondate apelurile declarate de inculpații B________ G_______ V_____ și T_______ T___ și de denunțătorul S_______ C_________.
Au fost obligați inculpații la câte 380 lei fiecare cheltuieli judiciare statului.
A fost obligat denunțătorul S_______ C_________ la 50 lei cheltuieli judiciare statului.
Examinând sentința apelată prin prisma motivelor de apel invocate, cât și din oficiu, s-a constatat că este temeinică și legală.
În speță, prima instanță, în concordanță cu probele administrate în cauză, a reținut în mod corect starea de fapt și vinovăția inculpaților, a dat o încadrare juridică corespunzătoare faptelor comise și a individualizat just pedepsele, cu respectarea criteriilor de individualizare prevăzute de art.72 Cod penal.
În ceea ce privește vinovăția inculpatului T_______ T___, din probele dosarului rezultă fără putință de tăgadă că acesta în calitatea sa de expert însărcinat de organul judiciar să lămurească pe baza cunoștințelor de specialitate pe care le are anumite împrejurări ale cauzei nr. 3013/2004 a Judecătoriei Novaci, a consemnat în raportul de expertiză întocmit date neconforme cu realitatea, în sensul că la Cap. II, a reținut, fără a verifica, dacă documentele depuse se referă sau nu la ascendenții martorei A___ R_____, menționând totodată că la măsurători au asistat părțile, când de fapt, nu s-au efectuat măsurători, ci numai o analiză a hărților, iar părțile nu au fost prezente.
Petiționara din acea cauză, respectiv martora A___ R_____, s-a dovedit că nici nu avea cunoștință de litigiul respectiv, inculpatul T_______ T___, recunoscând prin memoriile și declarația dată în instanță că la efectuarea expertizei a participat inculpatul B________ G_______, secretarul Comisiei Locale de Fond Funciar, deși potrivit fișei postului, acesta nu avea o astfel de atribuție pe linie de serviciu.
Referitor la vinovăția inculpatului B________ G_______ V_____, probele dosarului confirmă că acesta a instigat pe inculpatul T_______ T___, expert tehnic, să întocmească un raport de expertiză neconform cu realitatea.
Pe de altă parte, același inculpat a redactat și înaintat o cerere de chemare în judecată, în numele martorei A___ R_____, urmată de formularea cererilor pentru depunere de înscrisuri și numire expert, în vederea producerii de consecințe juridice.
Același inculpat, a efectuat demersuri în scopul de a obține pentru martora A___ R_____ un titlu de proprietate pentru o suprafață de teren mult mai mare decât i se cuvenea, deși știa că în acest mod se diminuează fondul funciar al comunei pe nedrept, demers urmat de îndemnul către B_____ C_______ de a cumpăra terenul și ajutorul dat acesteia pentru redactarea actelor de vânzare-cumpărare pentru a se legaliza practic câștigul ilicit de teren.
Așadar, față de cele arătate, s-a constatat că nu există nici un dubiu cu privire la faptele pentru care inculpații au fost condamnați.
În ceea ce privește individualizarea pedepselor aplicate inculpaților, s-a constatat că nu există nici un motiv de reducere sau majorare a acestora, prima instanță, ținând seama la stabilirea cuantumului pedepselor, de lipsa antecedentelor penale, conduita pe parcursul procesului, vârsta inculpatului T_______ T___ (79 ani) și pericolul social concret al faptelor comise.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs inculpații B________ G_______ V_____ și T_______ T___.
În motivare inculpatul B________ G_______ V_____, într-o primă teză, a solicitat în baza art.3859 pct.6 C.pr.pen., raportat la art. 38515 pct.2 lit. c C.pr.pen., casarea deciziei penale și trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Gorj, deoarece a soluționat cauza fără a fi prezent apărătorul ales, deși acesta a formulat o cerere de amânare, instanța nici nu a pus în discuție această cerere, fiind încălcat dreptul la apărare.
În a doua teză, a solicitat achitarea în baza art.11 pct.2 lit. a rap. la art.10 lit. a C.pr.pen., pentru infracțiunea prevăzută de art. 25 rap. la art. 260 alin.4 Cod penal și achitarea în baza art.11 pct.2 lit. a rap. la art. 10 lit. b C.pr.pen., pentru infracțiunile prevăzute de art. 248 și art. 290 Cod penal, lipsind intenția, existând cazul de casare prevăzute de art. 3859 pct.172 C.pr.pen..
Inculpatul T_______ T___ a solicitat achitarea în baza art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. a C.pr.pen., deoarece din lucrările dosarului nu rezultă că a urmărit prejudicierea părților sau că a încercat să stabilească ceva nereal.
Prin decizia penală nr. 292 din 02.03.2011 pronunțată de Curtea de Apel C______, au fost admise recursurile declarate de inculpați, casată decizia și trimisă cauza spre rejudecare instanței de apel, cu motivarea că, la termenul din 31 mai 2010, în fața instanței de apel s-a prezentat inculpatul B________ G_______ V_____, care a solicitat amânarea cauzei în vederea angajării unui apărător, cererea fiind încuviințată, cauza fiind amânată la 14 iunie 2010.
La data de 11 iunie 2010, apărătorul ales al inculpatului B________ G_______ V_____, avocat C_______ A_____, a depus o cerere prin care solicita un nou termen de judecată pentru motivul că nu se poate prezenta și pentru a formula motivele de apel.
Cererea a fost însoțită de copie de pe împuternicirea avocațială, fiind înregistrată la Tribunalul Gorj la 11 iunie 2010, dar la dosarul cauzei a ajuns la data de 14 iunie 2010, ora 16,05, după pronunțarea deciziei instanței de apel.
S-a apreciat că, chiar dacă cererea formulată de apărătorul ales al inculpatului a ajuns la dosar după pronunțarea deciziei, nu este culpa inculpatului, deoarece cererea a fost înregistrată la Tribunalul Gorj la 11 iunie 2010, cu 3 zile înainte de termenul din 14 iunie 2010. În condițiile în care la termenul din 14 iunie 2010 cauza a fost soluționată în lipsa inculpatului B________ G_______ V_____, în lipsa apărătorului ales al acestuia, avocat C_______ A_____, prezent fiind doar apărătorul desemnat din oficiu, a cărui delegație încetase prin depunerea delegației apărătorului ales, deși se formulase cerere de amânare de către apărătorul ales al inculpatului, Curtea a apreciat că s-au încălcat dispozițiile art. 6 C.pr.pen., existând cazul de casare prevăzut de art. 3859 alin. 1 pct.6 C.pr.pen.
Prin decizia penală nr.53 din 23 mai 2011, Tribunalul Gorj, a respins ca nefondate apelurile declarate de inculpați.
S-a respins ca inadmisibil apelul martorului denunțător S_______ C_________.
A fost fiecare apelant la câte 60 lei cheltuieli judiciare statului.
În motivare, tribunalul a arătat următoarele:
Prima instanță, pe baza unui probatoriu complet administrat în condițiile art. 62 C.pr.pen., a stabilit o corectă stare de fapt și de drept.
În analiza propriului examen, instanța de prim control judiciar a reținut că în ceea ce îl privește pe inculpatul T_______ T___, trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă prevăzută și pedepsită de art. 260 alin. 4 raportat la art. 260 alin. 1 Cod penal, rezultă fără putință de tăgadă că în calitatea sa de expert, însărcinat de instanța de judecată să lămurească pe baza cunoștințelor de specialitate pe care le are anumite împrejurări ale cauzei nr. 3013/2004 a Judecătoriei Novaci, a alterat adevărul, în conținutul expertizei arătând în mod mincinos că părțile în proces au participat la măsurători și că actele invocate sunt ale ascendenților celei ce era înregistrată ca petiționară.
Fără putință de contrazicere rezultă că petiționara din această cauză civilă, respectiv martora A___ R_____ nici nu avea cunoștință de litigiul respectiv și că expertul nu s-a deplasat în teren pentru măsurători în vederea identificării terenurilor, inculpatul declarând organelor de urmărire penală că stabilirea amplasamentului s-a făcut pe hartă pe baza situației prezentate de inculpatul B________. În fața instanței de judecată inculpatul T_______ T___ i-a recunoscut prin memoriile și declarația de la termenul din data de 15 ianuarie 2009 că la efectuarea dispusă de instanța de judecată „a participat” inculpatul B________ G_______ secretarul Comisiei locale, deși potrivit fișei postului acesta nu avea o astfel de atribuție pe linie de serviciu și că au fost prezente părțile, deși acestea au lipsit, întrucât a evitat refacerea raportului de expertiză. Totodată, inculpatul a recunoscut că nu s-a deplasat la fața locului și nu a măsurat trenul, preluând dimensiunile terenului de pe schițele de cadastru puse la dispoziție de o altă persoană.
S-a observat că inculpatul nu a întocmit un convocator prin care părțile să ia cunoștință de data și locul efectuării expertizei.
De altfel, expertul nu consemnează ce părți au participat la măsurătorile din teren și este evident așa cum rezultă din probele administrate în cauză, acesta a fost instigat de celălalt coinculpat să efectueze această lucrare, fără a se deplasa pe teren, numai pe baza documentelor și hărților puse la dispoziție de inculpatul B________ G_______ V_____. Ca un amănunt, se observă în schița întocmită de expert, aflată la fila 36, că expertul nu datează lucrarea respectivă, stabilind generic ca dată efectuării schiței în noiembrie 2004, ceea ce confirmă pe deplin faptul că părțile nu au fost convocate și nu au avut cunoștință de această lucrare.
Mai mult, expertul nu a putut preciza dacă a întocmit raportul de expertiză sau doar l-a semnat și nici nu este sigur dacă expertiza este lucrarea sa. Or, ca urmare a acestei activități, inculpatul, expert judiciar desemnat în cauză, prin afirmațiile și omisiunile sale a alterat în mod flagrant adevărul cu privire la împrejurările esențiale în cauză asupra cărora a fost întrebat prin obiectivele stabilite de către instanță.
S-a mai observat că la baza hotărârii pronunțată în dosarul nr. 3013/2004 au stat concluziile raportului de expertiză și actele de proprietate depuse de martora A___ R_____.
În drept, fapta acestui inculpat, descrisă mai sus, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de mărturie mincinoasă prevăzută de art. 260 alin. 4 raportat la art. 260 alin 1 cod penal-text de lege în baza căruia s-a dispus condamnarea sa.
În mod justificat prima instanță a reținut comportarea bună avută până la săvârșirea faptei și că aceasta este o împrejurare cu valoare de circumstanță atenuantă în sensul art. 74 lit. a Cod penal și în raport de acesta instanța a redus limitele pedepsei ce i-a fost aplicată sub limita minimă specială prevăzută de lege, așa cum se prevede în dispozițiile art. 76 lit. d Cod penal.
Referitor la inculpatul B________ G_______ V_____, instanța în baza probelor administrate în cauză, a reținut că acesta a comis infracțiunile pentru care a fost condamnat.
Astfel, instanța de apel a reținut fapta acestui inculpat, constând în instigarea celuilalt inculpat expertului tehnic T_______ T___ la întocmirea unui raport de expertiză neconform cu realitatea pe baza unor acte ce nu aveau legătură cu ascendenții petiționarei, prin raportul de expertiză efectuat instanța fiind indusă în eroare, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de instigare la mărturie mincinoasă prevăzută și pedepsită de art. 25 raportat la art. 260 Cod penal.
În baza probelor administrate instanța de apel a reținut că acestea dovedesc faptul că inculpatul a promovat acțiunea ce a făcut obiectul cauzei nr. 3013/2004 în numele martorei A___ R_____, fără a avea mandat pentru reprezentarea intereselor acesteia și fără ca aceasta să aibă cunoștință de respectivul dosar, astfel că, rezultă fără echivoc că acesta este cel ce a depus la dosar documentele ce nu aveau legătură cu ascendenții celei în numele căreia formulează cererea de chemare în judecată și totodată și cererea de numire în cauză a expertului T_______ T___, deși se constată că este anterioară depunerii listei cu experți.
Apărarea inculpatului, în sensul că el nu poate fi subiect al acestei infracțiuni, întrucât actele existente la dosar i-au fost trimise de mama martorei A___ R_____ în timpul vieții, nu a fost în mod just însușită de prima instanță.
Astfel, martora A___ R_____ a precizat instanței de fond în condiții de deplină respectare a principiilor oralității, contradictorialității și publicității că nici ea și nici mama sa nu a solicitat inculpatului B________ G_______ să facă demersuri pentru reconstituirea dreptului de proprietate, cu privire la altă suprafață de teren decât cea de 0,5 ha, validată de Comisiile de fond funciar.
Este neîndoielnic faptul că pentru reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 9,2 ha teren cu vegetație forestieră, inculpatul B________ G_______ V_____ s-a implicat și a uzat de calitate sa de secretar al Primăriei și al Comisiei locale de fond funciar. Acesta a promovat acțiunea în instanță, așa cum de altfel recunoaște, acesta a reprezentat Comisia locală de fond funciar Bengești-Ciocadia în procesul respectiv, acestea a participat la administrarea probelor pentru ambele părți, tot el a semnat dovezile de comunicare a hotărârii judecătorești atât pentru comisia locală cât și pentru petiționară ce a fost citată la domiciliul său și s-a ocupat de punerea în executare a hotărârii.
Ulterior, prin mijlocirea sa terenul a fost înstrăinat tatălui învinuitei B_____ C_______.
Mai mult, contrar dispozițiilor legilor speciale ale fondului funciar s-a implicat pentru a se emite proces-verbal de punere în posesie pe numele cumpărătorului.
Relevante sunt depozițiile martorilor Bădoaica M____ și G_____ V_____.
Apărarea inculpatului că nu a săvârșit această faptă întrucât modalitatea sa de operare nu se circumscrie legii penale, nu poate fi primită. Astfel, latura obiectivă a infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată se realizează prin falsificarea unui înscris sub semnătură privată, prin vreunul din modurile arătate în art. 288 C.pen., adică prin contrafacerea scrierii așa cum este cazul în prezența speță, dacă inculpatul a folosit înscrisul falsificat, lucru cert în prezenta cauză, în vederea producerii de consecințe juridice, respectiv reconstituirea dreptului de proprietate. A falsifica un înscris prin contrafacerea scrierii nu înseamnă a falsifica înscrisul prin imitarea scrisului, cu atât mai mult cu cât cererea de chemare în judecată falsificată de inculpat este dactilografiată, ci înseamnă, a reproduce conținutul pe care îl are, în mod obișnuit, un asemenea înscris adevărat.
Este evident că elementul material al acestei infracțiuni s-a realizat prin contrafacerea scrierii, ci nu a subscrierii, respectiv falsificarea semnăturii de pe cererea de chemare în judecată, semnătură care de altfel nici nu există.
În drept, s-a reținut că fapta inculpatului B________ G_______ V_____, constând în redactarea și înaintarea unei cereri de chemare în judecată în numele martorei A___ R_____ urmată de formularea cererilor pentru depunere înscrisuri și numire expert în vederea producerii de consecințe juridice, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzute și pedepsite de art. 290 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen.
De asemenea, în mod just prima instanță a reținut că fapta inculpatului B________ G_______ V_____, constând în efectuarea demersurilor pentru a obține pentru martora A___ R_____ a titlului de proprietate pentru o suprafață de teren mult mai mare decât i se cuvenea, deși știa că astfel se diminuează fondul funciar al comunei pe nedrept, demers urmat de îndemnul către B_____ C_______ de a cumpăra terenul, ajutorul dat acesteia pentru redactarea actelor de vânzare-cumpărare pentru a se legaliza practic câștigul ilicit de teren, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, prevăzute de art. 248 C.pen.
Referitor la reducerea pedepsei inculpatului B________ G_______ V_____ invocat în subsidiar de acesta, instanța de apel a reținut că aceasta este nefondată.
În activitatea de individualizare judiciară a pedepsei, judecătorul trebuie să asigure un echilibru între criteriile de individualizare a pedepsei și scopurile pedepsei; o judecată echitabilă trebuie să aibă ca finalitate realizarea unei proporționalități juste, corespunzătoare faptei comise și vinovăției infractorului, reeducarea și reinserția socială a acestuia în restabilirea ordinii de drept prin stabilirea pedepsei de o manieră în care să funcționeze ca o forță socială pedagogică în societate.
Din considerentele enunțate de către instanța de control judiciar a rezultat că instanța de fond s-a conformat cerințelor expuse mai sus.
Astfel, s-a dat relevanță atitudinii procesuale a inculpatului care nu a recunoscut faptele și, în trecut, a mai fost condamnat pentru infracțiuni de fals.
Din fișa de cazier a inculpatului B________ G_______ V_____ a rezultat că acesta a fost anterior condamnat prin sentința penală nr. 468/2007 a Judecătoriei Novaci, modificată prin decizia penală nr.126/2009 a Curții de Apel C______ la pedeapsa de 6 luni închisoare cu suspendare a condiționată a executării pedepsei, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 289 C.pen.
În aceste condiții, a apreciat tribunalul că o pedeapsă orientată sub minimum special nu este aptă de a satisface cerințele art. 52 C.pen.
A mai reținut tribunalul că și cu privire la modalitatea de executare a pedepsei aplicate, instanța de fond în mod corect a avut în vedere dispozițiile art. 81 C.pen.
Astfel, întrucât principala funcție a pedepsei este aceea de reeducare și îndreptare a infractorului care trebuie să ducă la formarea acestuia ca om cu stăpânire de sine, cetățean capabil să îmbine interesul personal cu cele obștești, pe viitor să nu mai comisă infracțiuni din convingere și din respect față de lege, iar de nu de teama pedepsei. Uneori îndreptarea și reeducarea este asigurată prin însăși pronunțarea condamnării care exprimă oprobiul societății, produce o suferință morală infractorului și un simț al răspunderii pentru faptele sale în viitor.
În consecință, ținându-se cont de caracterul evolutiv al factorilor psihosociali, cu relevanță asupra conduitei generale, în mod corect a reținut instanța de fond că sunt conturate perspective realiste fezabile privind reinserția socială a inculpatului fiind aplicabile dispozițiile art.81 Cod penal.
Referitor la apelul formulat de martorul S_______ C_________, instanța de prim control judiciar l-a găsit inadmisibil, apel ce a fost respins.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs inculpații B________ G_______ V_____ și T_______ T___.
Inculpatul B________ G_______ V_____, a solicitat achitarea în baza art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.d Cod pr.penală, pentru infracțiunea prev.de art.290 alin.2 Cod penal, întrucât martora A___ R_____ a arătat că atât ea, cât și mama ei l-au împuternicit pe el să se ocupe de vânzarea terenului, motiv pentru care a formulat cerere de chemare în judecată.
Totodată, în declarația dată la 9 aprilie 2009, martora A___ R_____ nu contestă înscrisurile sub semnătură privată, iar martora P______ M______ a afirmat că nu el a întocmit înscrisul încheiat între A___ R_____ și B_____ C______.
A solicitat achitarea în baza art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.d Cod pr.penală, pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art.248 Cod penal, întrucât nu el trebuia să ia hotărârea dacă se declară recurs sau nu împotriva unei hotărâri civile, ci hotărârea trebuia să o ia comisia din cadrul Consiliului local.
A solicitat achitarea în baza art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.a Cod pr.penală, pentru infracțiunea prev.de art.25 rap.la art.260 Cod penal, întrucât expertul a fost stabilit de instanță prin tragere la sorți, iar el nu l-a instigat la mărturie mincinoasă pe inculpatul T_______ T___, existând doar declarația acestuia.
Inculpatul T_______ T___, a solicitat achitarea în baza art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.d Cod pr.penală, deoarece nu există probe din care să rezulte intenția lui de a săvârși infracțiunea, nu a urmărit prejudicierea părților și nici nu le-a prejudiciat. Raportul de expertiză a avut în vedere actele depuse la dosar, dar și situația denaturată prezentată de inculpatul B________ G_______.
În a doua teză, a solicitat achitarea în baza art.10 lit.b1 Cod pr.penală, fapta neavând gradul de pericol social al unei infracțiuni, având în vedere modul de comitere, vârsta inculpatului, studiile acestuia.
În a treia teză, a solicitat reducerea pedepsei, o mai mare eficiență dispozițiilor art.74, 76 Cod penal, reducerea pedepsei până la minimul general.
În concluziile scrise inculpatul B________ G_______ V_____ a arătat că i s-a respins în mod nejustificat cererea de reaudiere a martorei A___ R_____ și cererea de efectuare a unei expertize grafice, a semnăturii acesteia, instanțele dând o interpretare greșită probelor.
A mai arătat că martora A___ R_____ a dat declarații neadevărate, nerecunoscând că personal l-a rugat să formuleze cerere în numele ei, ea fiind prezentă în perioada respectivă la 3 dosare, a semnat chitanțele de înstrăinare a terenului.
Referitor la infracțiunea prev.de art.290 Cod penal, a arătat că martora A___ R_____ l-a rugat să-i formuleze și să-i depună la Judecătorie două acțiuni, una făcând obiectul dosarului nr.3013/2004, iar alta obiectul dosarului nr.180/2005.
A mai precizat că martora A___ R_____ a fost prezentă la Judecătoria Novaci în anii 2004- 2005 la două dosare civile, deplasându-se de mai multe ori împreună cu soțul său cu trenul, așa cum rezultă din tichetele CFR atașate concluziilor scrise.
A mai arătat că A___ R_____ a fost prezentă la Judecătoria Novaci în data de 6 aprilie 2005, iar cu o zi înainte a dat declarație de martor în dosarul nr.180/2005, care nu a fost atașat la prezenta cauză.
Totodată, la 22 februarie 2005 A___ R_____ a încheiat la BNP Novaci o procură pentru soțul său care o reprezenta în dosarul nr.180/2005 la completul de dimineață, iar în aceiași zi la completul de după amiază în dosarul nr.406/2005, s-a prezentat personal și a dat declarație de martor. Semnătura de pe declarația de martor este aceeași cu cea de pe procură, respectiv chitanța de mână încheiată cu B_____ C_______, astfel încât a mințit când a zis că nu a știut de vânzare.
Inculpatul a menționat că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii prev.de art.290 Cod penal, lipsind urmarea imediată, adică starea de pericol pentru relațiile social ocrotite, înscrisul fiind redactat cu consimțământul persoanei în beneficiul căreia a fost întocmit, cu atât mai mut cu cât cererile nu au fost semnate de el, iar acuzațiile i-au fost aduse fără efectuarea unei expertize grafice.
A mai arătat că acuzația potrivit căreia ar fi formulat cerere pentru numirea expertului anterior depunerii listei cu experți este nereală, cererea fiind depusă la 17 noiembrie 2004 (fila 11 din dosar nr.3013/2004), după înregistrarea adresei nr.2795 din 12 noiembrie 2004, privind comunicarea listei de experți.
Privitor la infracțiunea prev.de art.25 Cod penal rap.la art.260 Cod penal, arată că documentele avute în vedere de expert la întocmirea raportului de expertiză existau în dosarul nr.3013/2004 – filele 8-16, iar expertul a luat cunoștință de ele din dosar. Mai mult, expertul T_______ T___ în declarația de la 15 ianuarie 2009, dată la Judecătoria Novaci a precizat acest aspect și a mai arătat că schițele cu terenurile i-au fost puse la dispoziție nu de către el, ci de un angajat al Primăriei.
Referitor la infracțiunea prev.de art.248 Cod penal, a arătat că se consideră nevinovat, întrucât hotărârea privind formularea unei căi de atac împotriva hotărârilor judecătorești nu aparținea secretarului comunei, ci primarului, iar în lipsa acestuia viceprimarului, așa cum rezultă din declarația primarului G_____ V_____ din 9 aprilie 2009. Potrivit aceluiași martor, hotărârile judecătorești sunt atacate numai dacă nu puteau fi puse în aplicare.
A mai arătat că și celelalte acuzații privind efectuarea demersurilor pentru întocmirea pe numele martorei A___ R_____ a titlului de proprietate pe o suprafață mult mai mare, sunt nefondate, în condițiile în care exista sentința civilă nr.1604 din 2 decembrie 2004, definitivă prin nerecurare.
A mai precizat că nu a dat niciun fel de ajutor lui B_____ C_______ pentru ca tatăl său să cumpere terenul și nu a contribuit la redactarea actelor de vânzare-cumpărare.
Inculpatul a subliniat faptul că nu s-a făcut niciun fel de cercetare a gradului de rudenie între petiționară și autorii din acte pentru a se stabili dacă și în ce cotă solicitantei îi revenea dreptul de proprietate pentru suprafața de teren cu vegetație forestieră, așa cum s-a stabilit în raportul de expertiză. Actele de proprietate ale ascendenților petentei au fost depuse la instanță și admise ca probe de judecător, fiind lesne de înțeles că acesta a verificat legalitatea și veridicitatea actelor pe baza cărora expertul a întocmit expertiza.
Analizând recursurile prin prisma motivelor invocate și din oficiu în limitele prevăzute de lege, Curtea apreciază că sunt nefondate.
Privitor la recursul inculpatului B________ G_______ V_____:
Potrivit art.290 alin.1 Cod penal, infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, constă în falsificarea unui înscris sub semnătură privată prin contrafacerea scrierii ori a subscrierii sau prin alterarea lui în orice mod, dacă făptuitorul folosește înscrisul falsificat ori îl încredințează altei persoane spre folosire, în vederea producerii unei consecințe juridice.
În speță, fără a avea vreo împuternicire în acest sens, inculpatul redactează în numele martorei A___ R_____ o cerere de chemare în judecată, prin care contesta hotărârea Consiliului județean nr.2861 din 27 octombrie 2000 și solicita în baza Legii nr.169/1997 reconstituirea dreptului de proprietate pentru teren cu vegetație forestieră, cererea fiind depusă la Judecătoria Novaci de către inculpat la data de 5 octombrie 2004, fiind stabilit termen de judecată la 4 noiembrie 2004.
La acest dosar este depusă o cerere în numele martorei A___ R_____ prin care arată că înțelege să renunțe la acțiune, cererea fiind datată la 12 octombrie 2004 (fila 2 dosar nr.3013/2004, al Judecătoriei Novaci).
La data de 3 noiembrie 2004 la dosar este depusă o nouă cerere în numele martorei A___ R_____ prin care arată că depune acte doveditoare ale proprietății terenului cu vegetație forestieră, făcând referire totodată și la cererea prin care a arătat că renunță la acțiune (fila 7 dosar nr.3013/2004 al Judecătoriei Novaci).
Această cerere este datată 2 noiembrie 2004.
La data de 17 noiembrie 2004, a fost depusă la dosar o altă cerere în numele martorei A___ R_____, în care arată că a luat la cunoștință de adresa Biroului Județean de Experți și solicită numirea în calitate de expert a inginerului T_______ T___ (fila 24).
În declarația dată de inculpatul B________ G_______ la data de 9 aprilie 2009, în fața instanței de fond (fila 104), acesta arată că recunoaște că a formulat cerere de chemare în judecată în dosarul nr.3013/2004, a scris cererea existentă la fila 7 din aceiași cauză, dar nu recunoaște că ar fi scris cererile existente la filele 2 și 24 din dosarul respectiv.
În acest context, nu era utilă efectuarea unei expertize grafice pentru a stabili cine a scris cererile depuse în dosarul nr. 3013/2004 al Judecătoriei Novaci, în condițiile în care inculpatul recunoaște că a scris cel puțin două înscrisuri depuse la dosarul respectiv, în numele martorei A___ R_____, fără să aibă împuternicire în acest sens din partea martorei, fiind realizată latura subiectivă sub aspectul elementului material al infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, așa cum în mod corect au reținut instanțele de fond și de apel.
În altă ordine de idei, în condițiile în care martora A___ R_____ a susținut tot timpul că nu a avut cunoștință de faptul că pe rolul Judecătoriei Novaci se află o cerere formulată în numele ei de inculpatul B________ G_______ V_____, prin care ar fi solicitat reconstituirea dreptului de proprietate și implicit nu a cunoscut că s-ar fi pronunțat o hotărâre judecătorească, aspect confirmat și de faptul că dovezile privind îndeplinirea procedurii de citare în dosarul nr.3013/2004 și comunicarea sentinței civile nr.1604 din 2 decembrie 2004, au fost semnate de inculpatul B________ G_______ V_____, concluzia logică este că toate cererile depuse în dosarul nr.3013/2004 au fost formulate de inculpatul B________ G_______ V_____.
Având în vedere că înscrisurile sub semnătură privată falsificate au fost folosite de inculpatul B________ G_______ V_____ în vederea producerii consecințelor juridice, fiind produse astfel de consecințe, prin pronunțarea unei hotărâri judecătorești de reconstituire a unui drept de proprietate sunt realizate elementele constitutive atât sub aspectul laturii obiective, cât și sub aspectul laturii subiective ale infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev.de art.290 Cod penal, în condițiile în care inculpatul cunoștea faptul că martora A___ R_____ nu știa de existența cererii de chemare în judecată formulată de el.
Nu au relevanță apărările inculpatului, potrivit cărora martora A___ R_____ ar fi participat la Judecătoria Novaci la alte dosare de natură civilă, în condițiile în care dosarul nr.3013/2004 a fost soluționat la 2 decembrie 2004, prin sentința civilă nr.1604 din 2 decembrie 2004, iar celelalte dosare au luat naștere ulterior acestei date, acțiunea ce a formulat obiectul dosarului civil nr.406/2005 fiind înregistrată la Judecătoria Novaci la 24 ianuarie 2005.
De altfel, tichetele CFR depuse de inculpatul B________ G_______ V_____ împreună cu concluziile scrise, nu au relevanță în condițiile în care două sunt emise în data de 10 februarie 2004 – înainte de data de 5 octombrie 2004, când a fost introdusă acțiunea care a dus la formarea dosarului nr.3013/2004, iar două sunt emise la 26 ianuarie 2005, după ce s-a pronunțat hotărârea în dosarul respectiv.
Referitor la infracțiunea de instigare la mărturie mincinoasă, semnificativ este faptul că expertul T_______ T___ în declarațiile date la urmărirea penală a arătat că inculpatul B________ V_____ a reprezentat-o pe numita A___ R_____ la efectuarea expertizei, expertul având încredere în inculpatul B________ V_____ care i-a prezentat actele invocate în susținerea acțiunii și modul în care au fost dobândite terenurile.
A mai arătat că a fost condus în teren de inculpatul B________ V_____ care i-a indicat amplasamentele terenurilor cu vegetație forestieră, aceste aspecte fiind avute în vedere de expert la întocmirea raportului de expertiză.
Un aspect deosebit de important este faptul că expertul nu a întocmit proces-verbal de măsurători, având încredere în cele spuse de B________ V_____ care era secretarul Consiliului Local.
Susținerea inculpatului B________ G_______, potrivit căreia inculpatul T_______ T___ ar fi întocmit expertiza în baza înscrisurilor depuse la dosarul nr.3013/2004, nu are relevanță asupra existenței infracțiunii de instigare la mărturie mincinoasă, în condițiile în care așa cum a recunoscut în declarația dată la 29 aprilie 2009, în fața instanței de fond (fila 104), inculpatul B________ G_______ V_____ a depus la dosarul nr.3013/2004 la 3 noiembrie 2004, o cerere formulată în numele martorei A___ R_____ însoțită de înscrisuri, prin care vroia să dovedească cele arătate în cererea de chemare în judecată. Mai mult, expertul a arătat că inculpatul B________ G_______ V_____ i-a prezentat situația „conform actelor invocate la dosar și modul cum A___ R_____ dobândise terenul ca moștenitoare”.
Expertul T_______ T___ a menționat că stabilirea amplasamentului s-a făcut pe hartă din lipsă de repere topografice care să marcheze delimitările dintre proprietăți.
Faptul că inculpatul B________ G_______ V_____ a urmărit instigarea expertului la mărturie mincinoasă rezultă și din împrejurarea că la data de 17 noiembrie 2004, depune la dosarul nr.3013/2004 o cerere în numele martorei A___ R_____, prin care solicită numirea în calitate de expert în cauză a inginerului T_______ T___, cererea fiind înregistrată sub nr.3956 din 17 noiembrie 2004, înainte ca adresa cu experți înaintată de Biroul local de expertize judiciare tehnice și contabile de pe lângă Tribunalul D___ să fie înregistrată la instanță și depusă la dosar, aceasta având numărul de înregistrare nr.3959 din 17 noiembrie 2004, după cererea formulată de B________ G_______ V_____ în numele martorei A___ R_____, care are număr de înregistrare mai mic.
Faptul că Biroul local de expertize a emis adresa nr.2795 la 12 noiembrie 2004, prin care transmite instanței propunerile cu experții specialitatea topografie, cadastru și geodezie, nu are importanță în condițiile în care aceasta nu fusese înregistrată la Judecătoria Novaci.
Ori, inculpatul B________ G_______ V_____ nu avea cum să ia cunoștință de această adresă înainte să fie înregistrată la Judecătoria Novaci.
Referitor la infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, prev.de art.248 Cod penal, în mod corect instanțele de fond și de apel au apreciat că sunt realizate elementele constitutive atât sub aspectul laturii obiective, cât și la laturii subiective, în condițiile în care, fără să aibă vreo împuternicire din partea martorei A___ R_____ și fără ca aceasta să aibă cunoștință de demersurile inculpatului B________ G_______, inculpatul după ce a introdus acțiune civilă în numele martorei și a obținut o hotărâre judecătorească, s-a ocupat de formalitățile prin care o parte din terenul astfel obținut a fost vândut numitului S_______ I__, inculpatul având o mare contribuție la redactarea actelor de vânzare-cumpărare.
Este semnificativ faptul că inculpatul B________ G_______ V_____ a depus la dosar înscrisuri pentru susținerea acțiunii civile, înscrisuri care nu o priveau pe martora A___ R_____, ci se refereau la alte persoane, inculpatul având intenția de a induce ideea că martora A___ R_____ ar fi moștenit terenurile de la persoanele care figurau în înscrisurile depuse.
Acest aspect nu corespunde adevărului, așa cum rezultă din declarația martorei C_____ M____ – moștenitoarea defunctului V_____ M____, declarație susținută de titlul de proprietate nr.333 emis la 22 martie 2006 de Comisia Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Gorj, sentința civilă nr.370 din 18 martie 2004 a Judecătoriei Novaci, definitivă prin nerecurare, titlul de proprietate nr.32 emis la 16 octombrie 2002, de Comisia Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Gorj.
Pe de altă parte, în dosarul nr.3013/2004 care a luat naștere ca urmare a acțiunii introdusă de inculpatul B________ G_______ în numele martorei A___ R_____ avea calitate de pârât și Consiliul Local al comunei Bengești Ciocadia, județul Gorj, inculpatul B________ G_______ prezentându-se în fața instanței ca reprezentant al Consiliului local. Dar, același inculpat a primit și actele de procedură emise pe numele martorei A___ R_____.
De altfel, în momentul efectuării expertizei inculpatul B________ G_______ i-a spus expertului T_______ T___ că o reprezintă pe A___ R_____, calitate în care i-a prezentat expertului înscrisuri și i-a indicat amplasamentele terenurilor cu vegetație forestieră.
Hotărârea pronunțată în dosarul nr.3013/2004, comunicată Consiliului Local al comunei Bengești Ciocadia, în calitate de pârât, a fost primită de inculpatul B________ G_______ V_____.
Tot inculpatul B________ G_______ V_____ a primit și hotărârea comunicată martorei A___ R_____, în calitate de reclamant.
Potrivit registrului de intrare-ieșire a corespondenței din data de 18 ianuarie 2005, în care a fost înregistrată hotărârea pronunțată în dosarul nr.3013/2004, această hotărâre i-a fost repartizată inculpatului B________ G_______, în calitate de secretar.
Deși martorul G_____ V_____ – primarul comunei Bengești Ciocadia, a subliniat faptul că această hotărâre ar fi fost repartizată compartimentului agricol, nu a putut preciza motivul pentru care în registrul de intrare-ieșire această hotărâre a fost menționată ca fiind repartizată secretarului.
Același martor a precizat că hotărârea declarării căii de atac împotriva hotărârii judecătorești aparține primarului, iar în lipsa acestuia viceprimarului, dar în cazul respectiv documentul era repartizat secretatului care avea atribuții juridice.
Din declarația martorului G_____ V_____ rezultă că asistența juridică în procesele în care Primăria sau Comisia locală erau parte, era asigurată de secretarul B________ G_______, dar nu și în acele litigii în care B________ reprezenta interesele părții contrare. Martorul a precizat că niciodată secretarul nu i-a adus la cunoștință vreo situație de acest fel și nu a avut cunoștință despre vreo eventuală cerere de reconstituire a dreptului de proprietate formulată de A___ R_____ cu privire la teren cu pădure, adresată Primăriei Bengești Ciocadia.
Prin urmare, inculpatul B________ G_______ nu l-a înștiințat pe primar de faptul că el a formulat în numele martorei A___ R_____ o acțiune civilă în care Consiliul Local al comunei Bengești Ciocadia avea calitatea de pârât, iar inculpatul a formulat în numele martorei mai multe cereri și a depus la dosar înscrisuri în sprijinul acțiunii, înscrisuri care însă nu aveau legătură cu A___ R_____.
Chiar dacă potrivit declarației primarului, inculpatul nu avea atribuții în privința hotărârii de a declara sau nu cale de atac împotriva unei hotărâri judecătorești, inculpatul B________ G_______ intenționat nu l-a informat pe primar cu privire la faptul că a formulat acțiune în numele martorei A___ R_____, prin care a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate asupra unor terenuri cu vegetație forestieră aflate pe raza teritorială a comunei Bengești Ciocadia, depunând înscrisuri care nu o priveau pe A___ R_____, inculpatul fiind cel care primea actele procedurale comunicate atât numitei A___ R_____, în calitate de reclamantă, cât și Consiliului Local al comunei Bengești Ciocadia, în calitate de pârât.
Ori, în cazul în care primarul ar fi cunoscut aceste aspecte, ar fi dat o mai mare importanță sentinței civile nr.1604 pronunțată la 2 decembrie 2004 de Judecătoria Novaci, în dosarul nr.3013/2004 și ar fi analizat cu atenție oportunitatea declarării sau nu a căii de atac.
În aceste condiții, inculpatul B________ G_______ nu mai poate invoca în apărarea sa faptul că sentința civilă nr.1604 pronunțată la 2 decembrie 2004 de Judecătoria Novaci, în dosarul nr.3013/2004, nu a fost desființată până la această dată, iar înscrisurile depuse de el cu prilejul soluționării litigiului respectiv, au fost admise ca probe.
Este nefondată critica inculpatului B________, potrivit căreia nu s-a verificat faptul dacă înscrisurile depuse de el la dosar, ar aparține sau nu ascendenților martorei A___ R_____, în condițiile în care martora C_____ M____ a declarat că ea este singura moștenitoare a defunctului V______ R. M____, declarație susținută și de înscrisuri, A___ R_____ neavând legătură cu această persoană.
Din declarațiile martorilor A___ R_____, B_____ C_______, S_______ I__, rezultă că inculpatul B________ G_______ este cel care s-a ocupat de formalitățile privind vânzarea terenului de către A___ R_____ lui Sgipcea I__.
Astfel, inculpatul a redactat actul de vânzare-cumpărare, intitulat „chitanță”, i-a dictat martorei B_____ C_______ modul de redactare al acțiunii în constatare, acțiune care a fost depusă la Judecătoria Novaci de către inculpatul B________ G_______ V_____, luând naștere dosarul nr.406/2005.
În acest sens, semnificative sunt precizările din declarațiile martorilor A___ R_____ și Sgipcea I__, potrivit cărora cei doi nu s-au întâlnit cu prilejul încheierii înscrisului de vânzare-cumpărare, intitulat „chitanță”, întâlnindu-se prima dată la P________ de pe lângă Curtea de Apel C______, când au fost citați pentru a fi audiați de procuror în legătură cu modul în care S_______ I__ a cumpărat terenul.
Privitor la recursul declarat de inculpatul T_______ T___, Curtea îl apreciază a fi nefondat.
Așa cum rezultă din raportul de expertiză întocmit în cauza ce a fost înregistrată sub nr.3013/2004, pe rolul Judecătoriei Novaci, în calitate de expert, inculpatul T_______ T___ a menționat date și împrejurări necorespunzătoare adevărului, arătând că la data de 23 noiembrie 2004, părțile au participat la măsurători.
Ori, martora A___ R_____ nu a fost prezentă și nici nu putea fi reprezentată în condițiile în care nici nu avea cunoștință de respectiva cauză și nici nu a împuternicit vreo persoană să o reprezinte.
Totodată, în expertiză inculpatul face mențiunea că „ascendenții petiționarei au cumpărat un teren cu pădure de 5,00 ha, aflat pe raza satului Bengești”, iar în concluziile expertizei a arătat că terenurile identificate se încadrează în dispozițiile Legii nr.1/2000, pentru a fi restituite în totalitate reclamantei.
Expertul T_______ T___ a arătat că numitul M____ V_____ este ascendentul petiționarei A___ R_____.
În realitate, între cei doi nu există legătură, singura moștenitoare a numitului M____ R.V______ fiind martora C_____ M____.
Un aspect important îl reprezintă faptul că expertul nu arată data la care a întocmit schița terenurilor, speci