DOSAR NR. XXXXXXXXXXXXXXX

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECȚIA A VI A CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ NR. 519

Ședința publică de 8 martie 2013

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE D______ V_____

JUDECĂTOR D____ M_____ JUDECĂTOR R_____ Z______

GREFIER A________ G_______ S____

Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de recurenta DIRECȚIA G_______ A FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI în reprezentarea ADMINISTRAȚIEI FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 1 împotriva Sentinței civile nr.xxxxx din 16 octombrie 2012 pronunțate de Tribunalul București –Secția a VII a Civilă, în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimatul A_____ C______.

La apelul nominal făcut în ședință publică nu au răspuns părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că la dosar a fost depusă prin Serviciul Registratură din partea intimatei întâmpinare, în două exemplare.

Curtea constatând că recurenta a solicitat prin motivele de recurs judecarea în lipsă, în raport de dispozițiile art.242 alin. 2 C. proc.civilă reține pricina spre soluționare.

C U R T E A

Constată că prin sentința nr.xxxxx din 16.10.2012 a Tribunalului București – Secția a VII-a Civilă a fost respinsă cererea de atragerea răspunderii patrimoniale formulată de DIRECȚIA G_______ A FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI în reprezentarea ADMINISTRAȚIEI FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 1 împotriva pârâtului A_____ C______.

Pentru a decide astfel, judecătorul-sindic a constatat că la 09.04.2012 DIRECȚIA G_______ A FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI în reprezentarea ADMINISTRAȚIEI FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 1 a solicitat obligarea pârâtului A_____ C______ să răspundă patrimonial pentru pasivul debitoarei; sub motiv că acesta nu a formulat cererea de deschiderea procedurii insolvenței în 30 de zile de la data apariției stării de insolvență, așa cum prevede art.27 din Legea 85/2006 și a hotărât continuarea activității deși era conștient de starea de insolvență vădită a debitoarei deoarece aceasta se afla în încetare de plăți din moment ce nu putea să facă față datoriilor restante și cele curente către bugetul de stat.

Analizând cererea judecătorul-sindic a constatat că prin sentința comercială nr.4495 din 10.04.2012 a Tribunalului București a fost dispusă închiderea procedurii insolvenței față de debitoare.

Judecătorul-sindic a mai constatat că imposibilitatea de a face față plăților nu este un act imputabil administratorului atâta timp cât aceasta se poate datora și unor cauze obiective independente de voința administratorului; că reclamanta nu a indicat actul sau faptul concret din care rezultă că pârâtul a dispus în interes personal continuarea activității ce ducea în mod vădit la încetarea de plăți; că simpla omisiune de a formula cerere de deschiderea procedurii nu echivalează cu ipoteza reglementată de art.138 lit.c din Legea 85/2006; că deciziile economice greșite ale reprezentanților societății debitoare constituie un management defectuos însă această faptă nu se încadrează în ipoteza prevăzută de textul arătat; că nu este dovedită nici legătura de cauzalitate a acestei fapte cu starea de insolvență; și că, mai mult, din concluziile raportului lichidatorului judiciar întocmit în conformitate cu prevederile art.59 din Legea insolvenței nu există elemente care să justifice promovarea acțiunii în răspundere patrimonială; că răspunderea prevăzută de textul arătat nu este contractuală astfel că nu se poate prezuma culpa pârâtului.

În concluzie, judecătorul-sindic a decis respingerea cererii.

La 23.11.2012 DIRECȚIA G_______ A FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI în reprezentarea ADMINISTRAȚIEI FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 1 a declarat recurs criticând soluția instanței de fond ca nelegală.

Se susține că, greșit prima instanță a respins cererea de atragere a răspunderii patrimoniale a pârâtului pe temeiul art.138 lit.c din Legea 85/2006, omițând să observe că în speță fapta ilicită constă în omisiunea pârâtului de luare a măsurilor prevăzute de lege, respectiv de a formula cerere de deschidere a procedurii insolvenței cu toate că din analiza bilanțurilor contabile a perioadei 2008 – 2010 rezultă că societatea se afla în declin financiar încă din 2009; și că dezinteresul în îndeplinirea condițiilor minime de funcționare a societății constituie raportul de cauzalitate dintre fapta culpabilă și ________________________ debitoarei.

Se mai arată că din coroborarea art.1082 Cod civil cu art.72 din Legea 31/1990 și art.1540 Cod civil rezultă că pârâtul răspunde contractual și că în consecință culpa sa este prezumată.

Recursul nu este fondat.

Nu este fondată critica recurentei încadrată din oficiu de Curte în motivul prev. de art.304¹ C.pr.civ.

În esență, recurenta susține că judecătorul-sindic a reținut greșit situația de fapt deoarece nu a observat că sunt întrunite condițiile angajării răspunderii pârâtului pe temeiul art.138 lit.c din Legea 85/2006.

Verificând critica, Curtea constată că potrivit art.138 alin.1 lit.c din legea arătată poate fi angajată răspunderea administratorului societății dacă acesta a dispus în interesul său continuarea activității societății aflate în insolvență.

În speță, pârâtul a dispus continuarea activității societății însă această faptă nu întrunește și condiția interesului personal, prevăzut de lege ca o condiție a angajării răspunderii pârâtului.

În lipsa acestei condiții continuarea activității debitoarei a fost făcută în speranța că situația economică a acesteia se va redresa în timp.

Curtea reamintește că simpla lipsă a condiției arătate este suficientă pentru a respinge cererea de antrenare a răspunderii administratorului societății, așa cum corect a decis instanța de fond.

În speță, nu sunt întrunite nici celelalte condiții ale acestei răspunderi. Ne referim, în primul rând la lipsa dovezii întinderii prejudiciului.

Văzând și dispozițiile art.312 alin.1 C.pr.civ. va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta DIRECȚIA G_______ A FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI în reprezentarea ADMINISTRAȚIEI FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 1 împotriva Sentinței civile nr.xxxxx din 16 octombrie 2012 pronunțate de Tribunalul București – Secția a VII a Civilă, în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimatul A_____ C______.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 08.03.2013.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

D______ V_____ D____ M_____ R_____ Z______

GREFIER,

A________ G_______ S____

Red. Jud.D.V.- 27.03.2013

Tehnored.C.J.E.

2 ex.

Fond: Tribunalul București – Secția a VII-a Civilă

Președinte – Judecător-sindic – G______ L____ D______