Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX (Număr în format vechi 638/2013)
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A V-A CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 690
Ședința publică de la 01 Aprilie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE M____-SPERANȚA C_____
Judecător G_______ G______
Judecător I_____ P______
Grefier C______ R______
*****************
Pe rol soluționarea recursului formulat de recurenta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE BUCUREȘTI – în reprezentarea ADMINISTRAȚIEI FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 2, în contradictoriu cu intimata R___ A____, împotriva sentinței civile nr.xxxxx/20.11.2012, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VII-a Civilă, în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXXX.
La apelul nominal făcut în ședință publică nu se prezintă părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefier, care învederează Curții lipsa părților, lipsa de procedură constatată cu intimata, dovada de citare a acesteia fiind restituită la dosar cu mențiunea „destinatar necunoscut la adresă”, precum și faptul că recurenta a solicitat judecarea cauzei în lipsă conform disp.art.242 alin.2 c.p.civ.
Curtea face aplicarea disp.art.98 c.p.civ. apreciind procedura legal îndeplinită cu intimata – pârâtă R___ A____, față de împrejurarea că aceasta nu a adus la cunoștința instanței schimbarea domiciliului și din oficiu, invocă excepția lipsei calității procesuale active a recurentei, în raport de disp.art.138 alin.6 din Legea 85/2006, reținând cauza în pronunțare pe această excepție.
C U R T E A,
Prin sentința civilă nr.5048/27.04.2012 a Tribunalului București- Secția a VII-a civilă, pronunțată în dosarul nr.XXXXXXXXX12, s-a dispus deschiderea procedurii insolvenței în forma generală față de debitoarea _______________ SRL, iar în calitate de administrator judiciar a fost desemnat practicianul în insolvență ISD INSOLVENCY SPRL, cu atribuțiile prevăzute de art.20 din legea insolvenței.
Prin sentința civilă nr.8778/11.09.2012, s-a dispus deschiderea procedurii falimentului în formă generală față de debitoare, în calitate de lichidator a fost desemnat ISD INSOLVENCY SPRL și s-au luat măsurile legale subsecvente deschiderii procedurii falimentului.
Prin Serviciul registratură al secției, la data de 11.09.2012, creditoarea-reclamantă D.G.F.P. București - BIROU JURIDIC C_________ 2 a depus cerere privind atragerea răspunderii personale a pârâtei R___ A____, în calitate de fost administrator al debitoarei, cerere ce a fost înregistrată ca dosar civil distinct sub nr.XXXXXXXXXXXXXX.
În motivarea cererii, creditoarea-reclamantă a arătat că pârâta, deși cunoștea că societatea se afla în încetare vădită de plăți, nu și-a îndeplinit obligația legală de a sesiza tribunalul cu o cerere de deschidere a procedurii insolvenței, ci a continuat în propriul interes activitatea neprofitabilă a societății.
Reclamanta a susținut că sunt îndeplinite condițiile răspunderii patrimoniale, solicitând obligarea pârâtei la plata pasivului societății debitoare.
Prin sentința civilă nr.xxxxx din 20.11.2012 a Tribunalului București- Secția a VII-a Civilă, s-a respins ca neîntemeiată cererea formulată de reclamantul D.G.F.P. BUCUREȘTI – BIROUL JURIDIC C_________ 2, privind atragerea răspunderii patrimoniale a pârâtei R___ A____.
Pentru a hotărî astfel judecătorul – sindic a reținut că, răspunderea reglementată de Legea nr.85/2006 este de natură delictuală și pentru a fi antrenată trebuiau îndeplinite condițiile generale ale răspunderii civile delictuale, care reieșeau din art.998-999 C.civil, respectiv fapta ilicită, prejudiciul, legătura de cauzalitate și culpa.
Legea nu prezumă nici unul din elementele răspunderii persoanelor care pot sta în judecată, în baza art.138 din lege, iar părțile trebuie să facă dovada celor afirmate conform art.1169 C.civil.
Răspunderea patrimonială a pârâtei este antrenată întrucât aceștia au cauzat starea de insolvență a debitorului prin săvârșirea uneia ori mai multora dintre faptele ilicite enumerate limitativ de la lit.a) la lit.g) ale art.138 alin.1 din lege, iar, consecutiv, prin cauzarea insolvenței, au determinat insuficiența ori lipsa lichidităților din patrimoniul debitorului necesare pentru plata integrală și la termen a datoriilor bănești certe și exigibile, prejudiciindu-i în acest fel pe creditori.
În privința faptelor de a ține o contabilitate fictivă și de a face să dispară contabilitatea societății (art.138 alin. 1 lit. d tezele I și II din Legea nr. 85/2006), instanța a constatat că reclamanta nu și-a îndeplinit obligația procesuală, potrivit art.1169 C.civ., de a dovedi actele și operațiunile materiale ce ar fi fost săvârșite de pârâtă și care s-ar încadra în conținutul fapte ilicite a ținerii unei contabilități fictive și nici actele materiale prin care pârâta ar fi distrus ori ascuns contabilitatea societății debitoare.
Împrejurarea săvârșirii de pârâtă a faptelor ilicite în discuție nu poate conduce la angajarea răspunderii patrimoniale și obligarea lor la suportarea pasivului societății, sens în care, nefiind întrunite toate condițiile de existență cumulative ale răspunderii patrimoniale prevăzute de art.138 alin.1 din lege, a respins cererea ca neîntemeiată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs de DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE BUCUREȘTI - în reprezentarea ADMINISTRAȚIEI FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 2 BUCUREȘTI, recurs înregistrat pe rolul Curții de Apel București – Secția a V a Civilă sub nr. XXXXXXXXXXXXXX din 1.03.2013.
În motivarea recursului s-a arătat că instanța în mod greșit a reținut că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru angajarea răspunderii potrivit prevederilor art. 138 alin. 1 lit. c din Legea nr. 85/2006, ca reclamanta nu a făcut dovada săvârșirii de către pârâtă a faptelor respective si nu a dovedit existenta cumulativa a elementelor generale si speciale ale răspunderii patrimoniale.
Faptele sesizate în sarcina pârâtei care se încadrau in dispozițiile art. 138 alin. 1 lit. c din lege erau, in concret, următoarele: faptele ilicite, culpabile ale reprezentanților debitoarei constând in dezinteresul arătat in ceea ce privește funcționarea normala si in condiții de legalitate a societății si prejudiciul cauzat de către aceștia, in cazul nostru fiind vorba de neplata sumelor datorate către creditori, acesta fiind raportul de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciu. O societate nu poate funcționa viabil, in situația in care administratorul sau manifesta dezinteres total in ceea ce privește îndeplinirea condițiilor minime pentru funcționarea societății.
Deși prevederile art. 138 din lege nu conțineau in mod explicit cerința culpei sau a greșelii membrilor organelor de conducere ale societății comerciale ajunsă în încetare de plați, modul de formulare, în textul legii a faptelor care atrag răspunderea membrilor organelor de conducere nu înlătura posibilitatea culpei, ci sublinia vinovăția acestor membri, noțiune care desemna atât intenția cat si culpa propriu-zisa.
Prin închiderea procedurii în baza art. 131 din Legea nr. 85/2006 si radierea societății debitoare din evidentele registrului comerțului se stopa creditorilor orice posibilitate de a recupera creanțele debitoarei.
În ședința publică de la 1 aprilie 2013, Curtea, din oficiu, a pus în discuție excepția lipsei calității procesuale active a recurentei DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE BUCUREȘTI - în reprezentarea ADMINISTRAȚIEI FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 2 BUCUREȘTI, excepție pe care o va admite pentru următoarele considerente:
Potrivit dispozițiilor art. 138 alin. 6 din Legea nr.85/2006, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 169/2010, în cazul în care s-a pronunțat o hotărâre de respingere a acțiunii introduse în temeiul alin. 1 sau, după caz, alin. 3, administratorul judiciar/lichidatorul care nu intenționează să formuleze recurs împotriva acesteia va notifica creditorii asupra intenției sale. În cazul în care adunarea generală sau creditorul care deține mai mult de jumătate din valoarea tuturor creanțelor decide că se impune introducerea recursului, administratorul judiciar trebuie să formuleze calea de atac, potrivit legii.
Din dispozițiile legale precitate rezultă că legiuitorul a dorit să acorde vocație procesuală activă în promovarea căii de atac a recursului împotriva hotărârii de respingere a acțiunii introduse în temeiul alin. 1 al art. 138 din Legea nr. 85/2006, doar administratorului/lichidatorul judiciar.
Per a contrario, nici un alt creditor, indiferent de faptul dacă acesta este titularul cererii de atragere a răspunderii patrimoniale, nu poate declara recurs împotriva hotărârii de respingere a cererii ci doar să solicite aceasta administratorului judiciar sau lichidatorului judiciar, în condițiile legii.
Pentru aceste considerente, Curtea, față de dispozițiile articolului 8 alineat 1 din Legea nr.85/2006, articolul 312 alineat 1 Cod procedură civilă, admite excepția lipsei calității procesuale active a recurentului.
Respinge recursul ca fiind promovat de o persoană fără calitate procesuală activă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite excepția lipsei calității procesuale active a recurentei.
Respinge recursul formulat de recurenta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE BUCUREȘTI – în reprezentarea ADMINISTRAȚIEI FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 2, în contradictoriu cu intimata R___ A____, împotriva sentinței civile nr.xxxxx/20.11.2012, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VII-a Civilă, în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXXX, ca fiind declarat de către o persoană fără calitate procesuală activă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 1.04.2013.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
M____ SPERANȚA G_______ G______ I_____ P______
C_____
GREFIER
C______ R______
Red.Jud.S.M.C.
Tehnored.A.A.
2 ex.
4.04.2013
Tribunalul București – Secția a VII a Civilă
Judecător - sindic: S____ C______ V_____