R O M Â N I A

JUDECĂTORIA BEIUȘ-JUDEȚUL BIHOR

Dosar nr. XXXXXXXXXX

SENTINȚA CIVILĂ NR. 94/2015

Ședința camerei de consiliu din data de 05.02.2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE : M____ A__-M____, judecător

GREFIER: B____ A_____

Pe rol se află judecarea cererii formulată de către reclamanta B__ F______, CNP xxxxxxxxxxxxx, cu domiciliul în localitatea Răbăgani, nr. 134, ______________________________, în contradictoriu cu pârâtul B__ C_____ V_____, cu domiciliul în localitatea Răbăgani, nr. 134, ______________________________.

Mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 04.02.2015, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, instanța având nevoie de timp pentru a delibera a dispus amânarea pronunțării pentru data de 05.02.2015, când s-a hotărât prezenta cauză.

JUDECATORIA

DELIBERÂND

Asupra cererii de față, reține următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 06.01.2015, legal timbrată cu suma de 100 lei taxă judiciară de timbru, conform chitanței de la fila 21 dosar, reclamanta B__ F______, în contradictoriu cu pârâtul B__ C_____ V_____, a solicitat instanței ca prin hotărârea ce va pronunța să dispună evacuarea pârâtului B__ C_____ V_____, din imobilul situat în localitatea Răbăgani, nr.134, ______________________________, identificat cu nr. top 128, înscris în CF xxxxx Răbăgani, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea în fapt a cererii, reclamanta a arătat că aceasta a divorțat de pârât în anul 2010, astfel cum rezultă din Sentința civilă nr. 285/2010, pronunțată de Judecătoria Beiuș în dosarul nr. 36XXXXX/2009, rămasă definitivă, însă nici până în prezent pârâtul nu a părăsit locuința proprietatea acesteia.

Totodată, reclamanta a arătat faptul că, părțile au avut domiciliul conjugal în locuința proprietatea reclamantei, însă cu toate că au divorțat, pârâtul nu a părăsit locuința proprietatea reclamantei nici până în prezent, deși, pârâtul are casă, atât în localitatea Răbăgani, nr 141, județul Bihor, cât și o altă casă în municipiul Oradea, ___________________, județul Bihor, în care locuiește în prezent doar mama acestuia, prin urmare are unde să locuiască, dar acesta preferă să locuiască în locuința reclamantei cu scopul de a o șicana în mod constant.

De asemenea, reclamanta a arătat faptul că, în ultimii ani, pârâtul a lucrat în Italia și Anglia, dar când se reîntoarce în țară vine tot la casa reclamantei cu toate că aceasta i-a comunicat, atât verbal, cât și prin notificare, să nu mai locuiască la ea, însă fără niciun rezultat.

Față de împrejurarea că părțile sunt divorțate, iar reclamanta este unica proprietară a locuinței, potrivit Contractului de donație nr. 1640/25.07.2013, autentificat de BNP M_____ A____, precum și datorită faptului că pârâtul refuză să părăsească locuința proprietatea reclamantei, reclamanta a solicitat evacuarea pârâtului și obligarea acestuia la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea în drept a cererii, reclamanta a invocat prevederile art. 1033 și următ.Cod civil, iar în probațiune aceasta a depus la dosar, în xerocopie, notificarea emisă către pârâtul B__ C_____ V_____, confirmarea de primirea a acesteia, actul de identitate al reclamantei, factura fiscală ___________ nr. xxxxxxxxxx, emisă pe numele B__ C_____ V_____, cu domiciliul în localitatea Răbăgani, nr. 141, județul Bihor, Contractul de donație autentificat de BNP M_____ A____ sub nr. 1640/25.07.2013 și Sentința civilă nr.285/24.02.2010, pronunțată de Judecătoria Beiuș în dosarul nr. 36XXXXX/2009.

La data de 13.01.2015, prin serviciul registratură, reclamanta a depus la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru în sumă de 100 lei iar, în xerocopie, Sentința civilă nr. 285/24.02.2010, pronunțată de Judecătoria Beiuș în dosarul nr. 36XXXXX/2009 având mențiunea definitivă și irevocabilă și CF xxxxx Răbăgani.

Totodată, la data de 23.01.2015, reclamanta a depus la dosar, în xerocopie, buletinul de identitate ________ nr. xxxxxx, privind pe numita B__ M____.

Pârâtul B__ C_____ V_____ nu a depus la dosar întâmpinare prin care să-și exprime poziția față de cererea reclamantei. deși a fost citat cu mențiunea că are obligația de a-și pregăti apărarea pentru primul termen de judecată, propunând toate probele de care înțelege să se folosească.

În cauză a fost încuviințată proba cu înscrisuri.

Analizând cererea de față prin prisma motivelor formulate, a probelor administrate și ținând cont de atitudinea procesuală a pârâților instanța reține următoarele:

În baza Contractului de donație cu sarcini și scutire de raport autentificat de BNP M_____ A____ sub nr. 1640/25.07.2013, aflat la filele 10-11 dosar, încheiat între reclamanta B__ F______, în calitate de donatară și numita G__ M____, în calitate de donatoare, reclamanta a dobândit nuda proprietate asupra imobilului reprezentat de casă și anexe gospodărești construite din lemn în anul 1960 împreună cu terenul aferent în suprafață de 4159 mp, situate în localitatea Răbăgani, nr. 134, cu nr. top 128 , înscrise în CF xxxxx Răbăgani, donatoarea G__ M____(care este mama reclamantei) rezervându-și dreptul de uzufruct viager asupra acestor imobile.

Din examinarea colii CF xxxxx Răbăgani, aflată la fila 24-25 dosar, instanța reține faptul că, imobilul cu nr. top. 128, înscris la poziția A 1 are o suprafață totală de 4159 mp teren, iar asupra acestuia se află amplasate construcțiile de locuințe evidențiate la pozițiile A1.1.

Totodată instanța reține că, dreptul de proprietate dobândit de către reclamantă în temeiul contractului de donație mai sus indicat a fost operat în această coală în favoarea reclamantei, la poziția B4, cu titlu de donație,bun propriu, în baza încheierii de intabulare nr. 1640/25.07.2013, în timp ce la poziția C2 din această coală a fost înscris dreptul de uzufruct viager în favoarea mamei reclamantei, numita G__ M____.

Ca atare, în prezent reclamanta este singura proprietară, respectiv deține nuda proprietate asupra construcțiilor notate la poziția A1.1 și a nr. top.128 Răbăgani, ce reprezintă în natură casă și anexe gospodărești cu teren aferent în suprafață de 4159 mp, iar mama acesteia deține dreptul de uzufruct viager asupra acestor imobile.

Trebuie menționat că, anterior dobândirii de către reclamantă a dreptului de proprietate asupra acestor imobile, la poziția B2, în CF xxxxx Răbăgani, în baza încheierii de intabulare nr. 600/20.02.1997, a fost intabulat dreptul de proprietate cu titlu de întreținere asupra acestor imobile în favoarea reclamantei B__ F______ și a soțului acesteia pârâtul B__ C_____, în timp ce la poziția C1 din această coală au fost înscrise dreptul de uzufruct viager și sarcina de întreținere, în favoarea mamei reclamantei, numita G__ M____, însă, potrivit mențiunilor de sub B3 prin sentința civilă nr. 472/02.04.2009 pronunțată de Judecătoria Beiuș aceste înscrieri de CF și încheierea de întabulare nr. 600/1997 au fost anulate și s-a dispus restabilirea situației anterioare de CF.

Prin Sentința civilă nr.285/24.02.2010, pronunțată de Judecătoria Beiuș în dosarul nr.36XXXXX/2009, rămasă definitivă și irevocabilă la data de 13.04.2010 prin neapelare, conform mențiunilor din cuprinsul său-filele 22,23 dosar, a fost admisă acțiunea civilă precizată și formulată de către reclamantul B__ C_____ V_____, domiciliat în ________________________, jud. Bihor, împotriva pârâtei B__ F______, domiciliată în _______________________, jud. Bihor și în consecință a fost desfăcută căsătoria încheiată între părți la 10.02.1991, la Primăria Comunei Răbăgani, și înregistrată sub nr. 3/1991, din vina ambilor soți, instanța încuviințând ca pe viitor reclamanta să-și păstreze numele dobândit în timpul căsătoriei, acela de „B__”.

În motivarea acestei hotărâri, printre altele instanța a reținut faptul că, părțile s-au căsătorit în anul 1991 și și-au stabilit domiciliul în casa părinților pârâtei din localitatea Răbăgani, iar din căsătoria părților au rezultat minorii B__ P___ E______ și B__ T_____ V_____, care prin hotărârea de divorț au fost încredințați spre creștere și educare la mamă, tatăl fiind obligat să plătească pe seama acestora pensie de întreținere.

Față de această stare de fapt analizând excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei invocată în cauză din oficiu, instanța o va respinge ca neîntemeiată, în considerarea următoarelor argumente:

Art. 703 Cod civil definește dreptul de uzufruct ca fiind ,,dreptul de a folosi bunul altei persoane și de a culege fructele acestuia, întocmai ca proprietarul, însă cu îndatorirea de a-i conserva substanța,, .

Altfel spus, uzufructul reprezintă un drept real principal, esențialmente temporar, ce conferă uzufructuarului atributul folosinței asupra lucrului altuia, respectiv prerogativa de a utiliza lucrul și de a-i culege fructele cu obligația de a conserva substanța și de a restitui proprietarului lucrul la încetarea uzufructului.

Rezultă astfel că uzufructuarul are calitatea de posesor în raport cu terții și poate să exercite împotriva acestora chiar acțiunea posesorie solicitând respectarea posesiei sale, ca simplă stare de fapt, precum și exercitarea acțiunii confesorie de uzufruct, prin care să obțină recunoașterea dreptului său și înlăturarea oricăror tulburări ce i s-ar aduce.

Totodată uzufructuarului poate să exercite chiar împotriva nudului proprietar o acțiune personală, izvorâtă din convenție (dacă uzufructul este constituit prin convenție), solicitând, spre exemplu predarea folosinței bunului.

În acest sens, art.733 Cod civil, stabilește în sarcina uzufructuarului obligația de a suporta toate sarcinile și cheltuielile izvorâte din litigiile privind folosința bunului, culegerea fructelor ori încasarea veniturilor.

Nudul proprietar beneficiază doar de ius abutendi, precum și în raporturile cu uzufructuarul de ius possidendi, astfel că are doar posibilitatea de a exercita acțiunile în justiție în vederea apărării drepturilor conferite de nuda proprietate (acțiunea în revendicare, acțiunea posesorie, acțiunea personală izvorâtă din convenția de constituire a dreptului de uzufruct, acțiunea negatorie).

Deoarece acțiunea în evacuare reprezintă o acțiune personală, este evident că în situația în care există constituit drept uzufruct viager asupra proprietății, ca și în speța de față, calitate procesuală activă pentru exercitarea unei astfel de acțiuni are doar uzufructuarul.

Cu toate acestea, instanța urmează a reține o astfel de calitate și în privința reclamantei B__ F______, având în vedere clauza contractuală inserată în pagina a doua a Contractului de donație cu sarcini și scutire de raport autentificat de BNP M_____ A____ sub nr. 1640/25.07.2013, aflat la filele 10-11 dosar, încheiat între reclamanta B__ F______, în calitate de donatară și numita G__ M____, în calitate de donatoare, potrivit căreia, în baza acestui act, donatoarea a transmis în favoarea donatarei, atât proprietatea, cât și posesia, precum și folosința bunurilor ce fac obiectul convenției. O astfel de clauză poate fi interpretată în sensul că, datorită legăturilor de rudenie, uzufructuarul G__ M____ acceptă ca dreptul de posesie și folosință asupra imobilelor să fie exercitat și de către nudul proprietar, numita B__ F______, context în care aceasta din urmă justifică legitimitate procesuală activă în cauză.

Pentru aceste motive, instanța va respinge, ca neîntemeiată, excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei invocată în cauză din oficiu, apreciind că, reclamanta este titular al dreptului de folosință asupra imobilelor și poate să promoveze prezenta acțiune de evacuare.

Referitor la temeinicia prezentei cereri, instanța reține că poziția procesuală exprimată de către reclamantă în prezenta cauză, necontrazisă în vreun fel de către pârât, coroborată cu înscrisurile depuse la dosar, în special coala CF xxxxx Răbăgani și sentința civilă nr.285/24.02.2010, pronunțată de Judecătoria Beiuș în dosarul nr.36XXXXX/2009, relevă faptul că, pârâtul, deși anterior a deținut în calitatea de proprietar al imobilelor, iar apoi pe aceea de tolerat în imobilele în litigiu, în prezent ocupă fără a deține vreun titlu valabil imobilele în litigiu, care se află din anul 2013 în întregime în proprietatea reclamantei.

Față de aspectele prezentate, instanța apreciază că, pârâtul ocupă imobilele în litigiu în lipsa unui titlu valabil și fără a avea acordul proprietarului sau uzufructuarului imobilelor în acest sens, o astfel de probă nu a fost invocată și nici depusă la dosar de către pârât, deși sarcina probei îi revenea în exclusivitate

În acest context, instanța reține că, reclamanta este singura proprietară asupra imobilelor în litigiu, însă exercitarea atributelor sale de folosința și posesie asupra acestora este împiedicată de atitudinea pârâtului, care nu a făcut dovada unui drept locativ propriu, care să rezulte dintr-un titlu opozabil reclamantei, astfel încât, ocuparea imobilului de către acesta apare ca abuzivă.

Potrivit art. 555 alin. 1 din Noul Cod civil –Legea nr. 287/2009 ,,proprietatea privată este dreptul titularului de a poseda, folosi si dispune de un bun în mod exclusiv, absolut și perpetuu, în limitele stabilite de lege,,.

Rezultă așadar că, dreptul de proprietate fiind un drept real, absolut și opozabil erga omnes conferă titularului său atributele de folosință, posesie și dispoziție asupra unui bun, atribute pe care numai el le poate exercita în plenitudinea lor, în putere proprie și în interesul său propriu.

Ocuparea bunului ce face obiectul derivat al dreptului de proprietate în absența voinței titularului său este de natură să aducă atingere primelor două atribute mai sus amintite.

Art. 136 al. 5 din Constituția României, în concordanta cu prev. art. 1, Protocolul nr. 1 din Convenția Europeana a Drepturilor Omului consacră caracterul inviolabil al dreptului de proprietate, acest drept neputând fi încălcat de nimeni. Față de situația de fapt expusă mai sus, instanța apreciază că dreptul de proprietate al reclamantei este încălcat de către pârât și se poate restabili doar prin evacuarea acestuia din imobilul în litigiu.

În fapt, reclamanta beneficiază de dispozițiile art. 44 din Constituție și art. 1 Protocolul 1 din CEDO, care garantează dreptul de proprietate privată, contra oricărei ingerințe nejustificate și disproporționate. Fiind proprietară exclusivă a imobilului din litigiu, reclamantei, trebuie să i se garanteze liniștita folosință și posesie a acestuia, statul având datoria prin instituțiile sale, să sancționeze orice ingerință nelegală și orice îngrădire a acestui drept.

În speță, pârâtul fără a face dovada vreunui titlu împotriva proprietarului nu poate fi menținut în imobilele în litigiu, fără acordul acestuia. Ingerința în dreptul de proprietate al reclamantei, prin menținerea pârâtului împotriva voinței acesteia în imobile este una nejustificată, de natură să încalce dreptul consfințit reclamantei prin textele legale mai sus invocate.

Pentru considerentele de fapt si de drept prezentate, apreciind că în calitate de proprietar, reclamanta poate dispune de imobilele după bunul său plac, iar prin prezența pârâtului în imobilele în litigiu este încălcat dreptul de proprietate al reclamantei, instanța în baza art. 555 alin. 1 din Noul Cod Civil, art. 1 din Protocolul 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, art. 44 și art. 136 alin 5 din Constituția României, art.1033 și urm. C.pr.civ. apreciază întemeiată cererea formulată de către reclamantă, astfel că o va admite și va dispune evacuarea pârâtului din imobilele în litigiu.

Având în vedere ca prezenta cerere a fost admisă, iar culpa procesuală aparține pârâtului, în baza prev. art. 453 alin. 1 și 2 C.pr.civ. instanța va obliga pârâtul să plătească în favoarea reclamantei suma totală de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, din care suma de 100 lei reprezintă taxă judiciară de timbru, justificată prin chitanța de la fila 21 dosar, iar suma de 400 lei reprezintă onorariu avocațial, justificat prin chitanța de la fila 4 dosar.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei invocată în cauză din oficiu.

Admite cererea formulată de către reclamanta B__ F______, CNP xxxxxxxxxxxxx, cu domiciliul în localitatea Răbăgani, nr. 134, ______________________________, în contradictoriu cu pârâtul B__ C_____ V_____, cu domiciliul în localitatea Răbăgani, nr. 134, ______________________________.

Dispune evacuarea pârâtului B__ C_____ V_____, din imobilele situate în localitatea Răbăgani, nr.134, ______________________________, identificate cu nr. top 128, înscrise în CF xxxxx Răbăgani.

Obligă pârâtul să plătească în favoarea reclamantei suma de 500 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Executorie.

Cu drept de apel în termen de 5 zile de la pronunțare, cale de atac care se depune la Judecătoria Beiuș.

Dată în camera de consiliu și pronunțată în ședință publică, azi 05.02.2015.

PREȘEDINTE, GREFIER,

M____ A__ -M____ B____ A_____

Red. M.A.M.

Tehnored. B.A.

4 ex/10.02.2015

Se comunică cu:

1. reclamanta B__ F______, CNP xxxxxxxxxxxxx, cu domiciliul în localitatea Răbăgani, nr. 134, ______________________________ și

2. pârâtul B__ C_____ V_____, cu domiciliul în localitatea Răbăgani, nr. 134, ______________________________.