Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL BACĂU

SECȚIA I CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ Nr. 144/A/2015

Ședința publică de la 04 Martie 2015

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE C_______ D______

Judecător G______ D_______

Grefier A____ M____ S_____

Pe rol fiind judecarea apelului civil declarat de apelantul-reclamant B_____ C______ împotriva sentinței civile nr. 4159/30.06.2014 pronunțată de Judecătoria Bacău în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX în contradictoriu cu intimații-pârâți - moștenitorii defunctei Măriuți T_____: MĂRIUȚI A_____, MĂRIUȚI C_____, MĂRIUȚI M_________, MĂRIUȚI C____, MĂRIUȚI M____ M______, având ca obiect „uzucapiune”.

La apelul nominal făcut în ședința publică, la ordine, s-au prezentat apelantul-reclamant B_____ C______, și intimații-pârâți prin procurator P_______ A____, cu procuri judiciare la file 17-19 dosar.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a expus referatul oral asupra cauzei de grefier, evidențiind părțile, obiectul pricinii, stadiul în care se află judecata precum și că procedurii de citare, precizând că la data de 26.02.2015, apelantul-reclamant B_____ C______ a depus la dosar, prin registratură, dovada achitării taxei judiciare de timbru de 812,5 lei, astfel cu aceasta a fost redusă prin încheierea de ajutor public judiciar din 04.02.2015.

Apelantul-reclamant B_____ C______ solicită lăsarea cauzei la a doua strigare față de lipsa apărătorului său ales.

Având cuvântul, procuratorul intimaților-pârâți arată că arată că este de acord cu solicitarea de mai sus.

Având in vedere cererea formulată de către apelantul-reclamant, pentru a da posibilitatea apărătorului său ales de a se prezenta la termenul de astăzi, văzând și acordul părții adverse exprimat în acest sens, instanța dispune lăsarea cauzei la a doua strigare .

La reluarea apelului nominal făcut în ședința publică, la a doua strigare, s-au prezentat apelantul-reclamant B_____ C______, asistat de avocat S______ D____ cu împuternicire avocațială la fila 16 dosar și intimații-pârâți prin procurator P_______ A____.

Părțile prezente arată că nu au alte cereri de formulat.

Avocat S______ D____ solicită instanței să ia act de tranzacția părților.

În fața instanței, apelantul –reclamant și procuratorul intimaților-pârâți datează și semnează, contractul de tranzacție de la fila 25 dosar.

La solicitarea instanței, apelantul-reclamant precizează că tranzacția reprezintă voința sa.

La solicitarea instanței, avocat S______ D____ certifică pentru conformitate titlurile de proprietate de la dosar.

La interpelarea instanței, procuratorul intimaților-pârâți prezintă spre observare instanței originalele titlurilor de proprietate aflate la dosar.

Nemaifiind formulate alte cereri, instanța constată cauza in stare de judecată și acordă cuvântul pe apel. Instanța aduce la cunoștința procuratorului intimaților-pârâți că nu poate formula concluzii la termenul de astăzi.

Având cuvântul pentru apelantul-reclamant, avocat S______ D____ solicită instanței să admită apelul, să schimbe in tot sentința civilă apelată, să reține cauza spre rejudecare și pe fond, dând eficiență tranzacției părților, să admită acțiunea formulată, să constate că reclamantul a dobândit dreptul de proprietate pentru suprafața de 2565 mp situată in Comuna Mărgineni, ___________________________ menționate in acțiune și inclus in TP nr. xxxxxx/30.05.1994 în numele moștenitorilor lui B_____ M____ și B_____ M____. Solicită instanței să aibă în vedere poziția părților exprimată la termenul de astăzi atât a apelantului, cât și procuratorului care arată că apelantul a fost cel care a stăpânit.

Nu solicită cheltuieli de judecată.

Dezbaterile fiind închise, instanța rămâne în pronunțare.

TRIBUNALUL

-deliberând-

Asupra apelului de față, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 4159/30.06.2014 pronunțată în dos. nr. XXXXXXXXXXXXX Judecătoria Bacău a respins acțiunea ca nefondată având ca obiect „uzucapiune „ formulată de reclamantul B_____ C______ în contradictoriu cu pârâta MĂRIUȚI T_____- decedată, cu moștenitorii: MĂRIUȚI A_____ , MĂRIUȚI C_____, MĂRIUȚI M_________ , MĂRIUȚI C____ și MĂRIUȚI M____ M______ .

Pentru a se pronunța în acest sens prima instanță a reținut următoarele:

„Conform Certificatului de moștenitor de la pg 45 din dosarul cauzei în urma decesului lui B_____ M____ și B_____ M____ la datele de 10.06.1983 și respectiv 20.11.1982 au rămas ca moștenitor Măriuți T_____ în calitate de fiică și B_____ C______ în calitate de fiu.

În titlul de proprietate de la pg. 46 din dosarul cauzei, emis la data de 30.05.1994 , apare ca proprietară a terenului , prin reconstituirea dreptului de proprietate, Măriuți T_____, pârâta din prezenta cauză.

Martora L____ T____ declară că reclamantul a locuit în casa din localitatea Mărgineni de când s-a născut, casa aparținând bunicilor, iar mai apoi părinților săi, că pârâta nu a locuit niciodată în casa reclamantului , că reclamantul stăpânește și o grădină, că terenul stăpânit de către reclamant este îngrădit și este cultivat cu pomi fructiferi și viță de vie.

Cu privire la uzucapiunea de treizeci de ani solicitată de către reclamant, instanța apreciază că de la data emiterii titlului de proprietate al pârâtei și până la formularea prezentei acțiuni nu a fost împlinit termenul legal prevăzut de lege, această perioadă fiind doar de 18 ani , iar nu de 30.

De altfel, nici din anul 1998 de când menționează reclamantul că pârâta nu a mai locuit în casa părintească și până la data formulării prezentei acțiuni nu a trecut decât o perioadă de 14 ani, astfel încât urmează a fi analizate condițiile uzucapiunii scurte, cu mențiunea că acestea se aplică și uzucapiunii de 30 de ani, mai puțin perioada și justul titlu.

Potrivit art. 1864 din Vechiul Cod civil, pentru a se beneficia de efectele uzucapiunii scurte este necesară îndeplinirea a patru condiții: exercitarea unei posesii asupra imobilului în termenul prevăzut de lege, de 10 până la 20 de ani, posesia exercitată să fie utilă, posesorul să fi intrat în posesie printr-un just titlu și posesorul să fi fost de bună credință la momentul intrării în posesie.

În cazul de față se observă că pârâta are calitatea de unic proprietar trecut într-un titlu valabil, respectiv Titlul de proprietate nr xxxxxx din data de 30.05.1994.

D__ fiind faptul că există acest titlu emis pe numele pârâtei iar terenul a fost dobândit prin reconstituirea dreptului de proprietate al părinților părților , poesia reclamantului apare ca fiind echivocă , din probele administrate în cauză nerezultând că acesta stăpânește în nume propriu și sub nume de proprietar terenul respectiv , cât timp autoarea pârâților a întreprins demersurile juridice necesare obținerii titlului de proprietate asupra respectivului bun,astfel încât elementul psihologic sau intelectual al posesiei-animus respectiv animus domini sau animus sibi habendi ( animus possidendi) nu este întrunit în cauză.

Deși posesiei autoarei pârâților îi lipsește elementul material ce presupune contactul direct cu bunul , elementul psihologic, animus , subzistă și este materializat prin demersurile juridice la care s-a făcut referire în paragraful anterior.

Fiind vorba de un bun pe care reclamantul l-a moștenit împreună cu sora sa de la părinții acestora, posesia este echivocă și în sensul că nu rezultă dacă reclamantul a înțeles să stăpânească bunul ca și coproprietar ori ca proprietar exclusiv , cu atât mai mult cu cât reclamantul nu se poate prevala nici de vreunul dintre cazurile de intervertire a precarității în posesie prevăzute de art. 1858 din Codul Civil , respectiv ca reclamantul, printr-o manifestare exterioară a sa a înțeles să transforme posesia din comună în exclusivă, producându-se o intervertire de fapt a posesiei, acesta neinvocând o asemenea situație în favoarea sa, probată de actele și de lucrările din dosarul cauzei.

Mai mult decât atât, uzucapiunea de 10 la 20 de ani presupune existența în favoarea celui care o invocă a unui just titlu ( justă cauză prevede art 1895 Cod civil) , ori în cazul de față singura care are un titlu de proprietate cu privire la terenuri este pârâta.

Astfel cum s-a statuat în doctrină și în practica judiciară, certificatul de moștenitor deținut de către reclamant nu reprezintă un just titlu, întrucât acesta confirmă doar calitatea de moștenitor și întinderea drepturilor succesorale, neconstituind prin el însuși un titlu de proprietate.

Față de toate aceste aspecte, nefiind întrunite în cauză condițiile legale ale operării prescripției achizitive , urmează a fi respinsă acțiunea ca nefondată. ”

Împotriva acestei sentințe a declarat Recurs (calificat apel prin încheierea din 12.11.2014) reclamantul B_____ C______ pentru următoarele motive:

-instanța de fond a apreciat greșit că data începerii posesiei reclamantului este data emiterii titlului de proprietate nr. xxxxxx/30.05.1994 întrucât , susține apelantul, titlu de proprietate consfințește existența dreptului de proprietate al surorii sale (deci al pârâților ca moștenitori ai acesteia) prin reconstituirea în calitate de descendent după autorul lor B_____ M____. Efectului unui astfel de act operează pentru trecut (ex tunc) consfințind ,prin emiterea actului , un drept care era în ființă la data posesiei și înscrierii terenului în rolul agricol al defunctului tată , formularea cererii de reconstituire în anul 1991 de către Măriuți T_____ și emiterea acestuia fiind doar formalități ulterioare care nu au ca efect juridic constituirea dreptului de proprietate la data de 30.05.1994.

-instanța de fond nu a făcut referire la apărările reclamantului referitore la joncțiunea posesiei sale cu cea a autorului său. Instanța a argumentat o chestiune de drept pe care reclamantul nu a cerut-o și anume dobândirea dreptului de proprietate în baza posesiei de 10-20 ani.

Consideră apelantul – reclamant că a posedat un interval de 30 de ani , iar posesia trebuia calculată strict de la care a început să stăpânească singur imobilele în litigiu ,perioadă care trebuie cumulată cu cea în care autorul său a posedat suprafața ce face obiectul recursului.

Apelul este declarat și motivat în termen și timbrat cu 50+812,5 lei, diferența de 812,5 lei fiind eșalonată conform încheierii de ajutor public judiciar din 4.02.2015 .

În apel părțile au depus un contract de tranzacție și au solicitat consfințirea înțelegerii dintre părți și constatarea uzucapiunii pentru suprafața de 2565 m.p.

Cu privire la tranzacția depusă în faza procesuală a apelului instanța reține următoarele:

Potrivit art.2268 NCCIV „Nu se poate tranzacționa asupra capacității sau stării civile a persoanelor și nici cu privire la drepturi de care părțile nu pot să dispună potrivit legii.

Din dispozițiile de mai sus rezultă că instanța poate da eficiență convenției încheiate de părți doar cu condiția ca tranzacția să privească drepturi de care părțile pot dispune.

În speță, prin tranzacția depusă în apel părțile au tranzacționat asupra suprafeței de 2565 m.p. , aferentă imobilului casă, suprafață pentru care, prin cererea de chemare în judecată, apelantul- reclamant a solicitat instanței să constate că a dobândit dreptul de proprietate ca urmare a împlinirii termenului de prescripție achizitivă de 30 de ani prin joncțiunea posesiei sale cu cea a autorului.

Având în vedere că termenul de prescripție de 30 de ani este un termen legal , de la care părțile nu pot deroga , instanța va respinge cererea părților de consfințire a convenție și de a constata că reclamantul a dobândit ca urmare a acordului părților dreptul de proprietate asupra suprafeței 2565 m.p. prin uzucapiune.

Pe fondul cauzei, apelul este nefondat.

Criticile apelantului privind momentul de la care începe să curgă termenul de 30 de ani sunt neîntemeiate, efectele titlului de proprietate nefiind cele arătate de apelant. Legea fondului funciar are ca scop reconstituirea dreptului de proprietate sau constituirea acestuia pentru terenurile persoanelor care au avut teren în proprietate dar care au pierdut această proprietate în condițiile legii , însă titlul de proprietate are un caracter constitutiv de proprietate, de la data emiterii titlului, doar pentru titularul cererii de reconstituire, în speță, pentru Măriuți T_____, care a formulat cererea în nume propriu .Prin urmare, în mod corect a reținut prima instanță că termenul de 30 de ani începe să curgă de la data emiterii titlului de proprietate, dată până la care nici posesia reclamantului și nici a autorilor săi nu este una utilă ci una precară , ea nefiind exercitată sub nume de proprietar, dat fiind că suprafața de teren a fost cooperativizată , deci trecută în proprietatea statului.

Față de cele de mai sus, în temeiul art.480 alin.1 C__ va respinge apelul ca nefondat.

În temeiul art.19 alin.1 din OUG nr.51/2008 cheltuielile privind taxa judiciară de timbru în cuantum de 812,5 lei pentru care apelantul a beneficiat de ajutor public judiciar rămân în sarcina statului

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge cererea de consfințire a înțelegerii părților prin tranzacție.

Respinge apelul civil declarat de apelantul-reclamant B_____ C______ cu domiciliul in Sat Mărgineni, _______________________.44, Jud. Bacău împotriva sentinței civile nr. 4159/30.06.2014 pronunțată de Judecătoria Bacău în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX în contradictoriu cu intimații-pârâți - moștenitorii defunctei Măriuți T_____: MĂRIUȚI A_____, MĂRIUȚI C_____, MĂRIUȚI M_________, MĂRIUȚI C____, MĂRIUȚI M____ M______, toți cu domiciliul in _______________________________, Jud. Bacău, ca nefondat.

Cheltuielile privind taxa judiciară de timbru în cuantum de 812,5 lei pentru care a beneficiat de ajutor public judiciar rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică, azi,a 04 Martie 2015.

Președinte, C_______ D______		Judecător, G______ D_______
	Grefier, A____ M____ S_____

Red. sent. civ. M______ S_____

Red./Tehnored dec. civ. C.D./02.07.2015

S.A.M./ 13.08.xxxxxxxxxxxxx15/3ex