Dosar nr. XXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL IAȘI

SECȚIA PENALĂ ȘI PT CAUZE CU MINORI - NCPP

DECIZIA PENALĂ Nr. 515/2015

Ședința publică de la 18 Iunie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE D______ D_________

Judecător G___ S____

Grefier G_______ A_____

Pe rol judecarea apelului declarat de inculpatul R_______ M____ împotriva sentinței penale nr. 44/18.03.2015 pronunțată de Tribunalul V_____ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXX, având ca obiect infracțiunea de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte (art.195 NCP) .

La apelul nominal făcut în ședința publică –lipsă părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care :

Dezbaterile pe fondul cauzei au avut loc în ședința publică din data de 8 iunie 2015, (cu participarea în calitate de reprezentant al Ministerului Public a d-nei procuror M_____ D______), susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi – ce face parte integrantă din prezenta decizie când din lipsă de timp pentru deliberare, instanța a amânat pronunțarea pentru azi , 18 iunie 2015.

INSTANȚA

Deliberând asupra apelului penal de față:

Prin sentința penală nr. 44 din 18.03.2015 , Tribunalul V_____ a condamnat pe inculpatul R_______ M____, fiul lui A________ și V______, născut la data de 29.04.1951 în _______________________, CNP xxxxxxxxxxxxx, cetățenie română, studii -10 clase, ocupația-pensionar, fără antecedente penale, cu domiciliul în V_____, ______________________, jud.V_____, la pedeapsa de 4 (patru) ani închisoare, pentru comiterea infracțiunii de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte, prevăzută de art.195 Cod penal, cu aplicarea art.199 alin. 1 Cod penal și cu aplic. art. 396 al. 2 și 10 Cod proc.pen.,

În baza art. 7 alin. 1 din Legea nr. 76/2008 raportat la art. 3, 4, 5 și 9 din Legea nr. 76/2008, a dispus, după rămânerea definitivă a hotărârii, prelevarea de probe biologice de la inculpatul R_______ M____ în vederea introducerii profilului genetic în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare, urmând ca, în baza art. 5 alin. 5 din Legea nr. 76/2008, să fie informat inculpatul că probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obținerea și stocarea în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare a profilului genetic.

A luat act că în cauză nu există constituiri de parte civilă.

În baza art. 272 și art. 274 alin.1 Cod de procedură penală, a obligat pe inculpatul R_______ M____ la plata sumei de 800 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de către stat (din care 600 lei reprezintă cheltuielile judiciare din cursul urmăririi penale).

Suma de 100 lei reprezentând onorariu apărător desemnat din oficiu – procedura cameră preliminară - va rămâne în sarcina statului și va fi suportată din fondurile Ministerului Justiției.

Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut următoarea situație de fapt și de drept :

Pe rolul Tribunalului V_____, în data de 13.11.2014, sub nr. XXXXXXXXXXXX, a fost înregistrat rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul V_____ nr. 648/P/2014 din data de 12.11.2014, prin care s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului R_______ M____ pentru săvârșirea infracțiunii de lovituri cauzatoare de moarte prev. si ped.de art.195 Noul cod penal cu aplic. art. 199 C.pen.

În fapt, prin actul de sesizare a instanței, s-a reținut, că inculpatul R_______ M____, în vârstă de 63 de ani, locuia împreună cu soția sa, victima R_______ D_____, în locuința comună din mun. V_____.

În seara zilei de 30.08.2014, în jurul orelor 21⁰⁰, în timp ce se aflau la domiciliu, inculpatul i-a reproșat victimei că aceasta ar fi adus pe cineva să repare mașina de spălat și că persoana respectivă ar fi sustras un ștuț de la chiuvetă.

Întrebând-o pe cine a adus să repare mașina de spălat, inculpatul a fost iritat de răspunsul victimei, precum și de faptul că aceasta nu 1-a lăsat pe el să aducă un meseriaș.

Văzând că inculpatul devenise nervos, victima a fugit ieșind din baie și îndreptându-se spre ieșire din casă. Inculpatul s-a luat după ea și a ajuns-o în camera aflată înaintea holului care dă spre ieșirea din casă, a lovit-o cu pumnul peste față și corp, a trântit-o la pământ și i-a mai aplicat 3 lovituri cu picioarele în zona abdominală.

La un moment dat victima s-a ridicat și s-a refugiat în bucătăria de vară din curtea locuinței, clădire separată de casă, unde a închis ușa pe dinăuntru.

Inculpatul și-a continuat activitatea în camera de baie, apoi s-a uitat la televizor, iar în jurul orei 23⁰⁰ a ieșit afară să vadă ce face soția sa. A observat că ușa de acces în bucătăria de vară era încuiată, apoi a mers în spatele construcției, unde s-a urcat pe o capră din lemn și s-a uitat pe geamul bucătăriei în interior, unde lumina era aprinsă, însă nu a văzut-o pe soția sa.

A strigat-o pe aceasta, însă nu a primit nici un răspuns, după care a mers în casă și s-a culcat.

În dimineața următoare, în jurul orei 05⁰⁰, inculpatul s-a trezit, a ieșit afară din casă și a încercat să intre în bucătăria de vară, însă ușa era în continuare încuiată. S-a uitat atent pe geamul ușii și a observat că soția sa era căzută jos, în fața ușii, sprijinită cu spatele de perete. După aceasta a muls vaca și a dus-o la cireada, apoi s-a întors acasă. S-a uitat din nou pe geamul ușii de la bucătăria de vară, văzând că soția sa se afla în aceeași poziție, nemișcată, moment în care a realizat că este posibil ca acesteia să i se fi întâmplat ceva.

Inculpatul s-a deplasat apoi cu autoturismul personal la sediul Poliției mun. V_____, unde a spus organelor de poliție ce s-a întâmplat.

Organele de poliție sosite la fața locului au pătruns în interiorul bucătăriei de vară prin forțarea sistemului de închidere al ușii de acces, găsind victima iară suflare poziționată pe holul bucătăriei, în fața ușii de acces, în șezut sprijinită cu spatele de perete. Din această poziție victima a fost mutată în încăperea bucătăriei, unde echipajul de ambulanță a încercat manevrele de resuscitare (în intervalul orar 08⁰¹- 08²⁵), însă a constatat în final că intervenise decesul victimei.

Potrivit concluziilor raportului de expertiză medico-legală autopsie, moartea victimei R_______ D_____ a fost violentă, datorându-se insuficienței cardio-respiratorii acute, survenite ca urmare a unui traumatism toraco-abdominal cu fracturi costale hemitorace stâng, ruptură de splină, contuzie de pancreas și hemoperitoneu; leziunile au putut fi produse în data de 30/31.08.2014 prin lovire cu mijloace și obiecte contondente, în număr de minim 3 loviri, în succesiune ce nu se poate stabili, aplicate pe fața postero-externă 1/3 inferioară hemitorace stâng, fără a se putea exclude în totalitate posibilitatea producerii leziunilor prin cădere pe teren denivelat, accidentat, în pantă; poziția victimă-agresor este mai probabilă cu victima aflată pe un plan inferior (căzută la pământ), pentru poziția de față în față, leziunile se puteau produce prin lovire cu pumnul, obiect contondent sau dacă agresorul putea ridica piciorul pentru a lovi repetat la o înălțime de aproximativ un metru; între traumatism și deces există o legătură de cauzalitate directă, necondiționată; data decesului poate fi 30/31.08.2014; cadavrul mai prezenta leziuni traumatice de tipul tumefierilor, excoriațiilor și echimozelor, cu infiltrate sangvine epicraniene, care au putut fi produse prin lovire cu mijloace contondente, cu și de obiecte contondente, mai probabil lovire activă pentru leziunile faciale, cu până la 2- 3 zile anterior decesului, posibil și în contextul traumatismului care a determinat decesul; sângele recoltat de la cadavru conținea 2,05 g%0 alcool.

Inculpatul a recunoscut fapta în cursul urmăririi penale, declarând că în seara respectivă victima se afla sub influenta băuturilor alcoolice, că s-a enervat urmare a discuției contradictorii avute cu aceasta, a lovit-o de două ori cu piciorul în spate și de 2 sau 3 ori cu palma peste față.

Din declarațiile martorei Șarca M______, vecină cu locuința inculpatului, reiese că inculpatul se mai certa cu soția sa și că acesta obișnuia să o bată, iar în momentele în care era agresată victima se refugia de frică și se încuia într-o cameră a locuinței.

S-a reținut în rechizitoriu că nu există constituiri de parte civilă, nici din partea unor membri ai familiei, nici din partea instituțiilor medicale (victima nu a fost transportată la spital).

S-a reținut că fapta inculpatului R_______ M____ întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de lovituri cauzatoare de moarte, prevăzută de art. 195 C. pen. cu referire Ia art. 199 al. 1 C. pen., constând în aplicarea de lovituri cu pumnii și picioarele soției sale, cauzându-i leziuni care au condus la decesul victimei.

Inculpatul R_______ M____ a fost cercetat în stare de libertate. Potrivit fișei de cazier judiciar, acesta nu este cunoscut cu antecedente penale.

Dosarul a fost în procedura de cameră preliminară începând cu data de 14.11.2014, însă nu s-au formulat cereri și excepții, astfel încât, la data de 14.01.2015, s-a constatat legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală.

S-a dispus astfel, începerea judecății cu termen la data de 11.02.2015.

La termenul de judecată din 11.02.2015, instanța a adus la cunoștință inculpatului prevederile art.396 alin. 10 Cod de procedură penală, privind procedura de judecată în cazul recunoașterii vinovăției.

Inculpatul a declarat că dorește să se judece pe baza probelor administrate in cursul urmăririi penale, apelând la procedura simplificată, prin recunoașterea faptei.

Inculpatul a dat declarație în fața instanței, precizând că își menține toate declarațiile din cursul urmăririi penale, arătând pe scurt, cum a comis fapta reținută în rechizitoriu.

A precizat inculpatul, că era sub influența băuturilor alcoolice și că regretă fapta.

În cauză nu au existat constituiri de parte civilă.

Inculpatul a învederat că dorește încuviințarea probei cu înscrisuri în circumstanțiere, probă care a fost admisă de către instanță.

Analizând actele și lucrările dosarului, precum și materialul probatoriu administrat, Tribunalul a reținut situația de fapt din rechizitoriu, descrisă mai sus și de asemenea, reține că fapta inculpatului întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de lovituri cauzatoare de moarte, prevăzută de art. 195 C. pen. cu referire la art. 199 al. 1 C. pen., constând în aplicarea de lovituri cu pumnii și picioarele soției sale, cauzându-i leziuni care au condus la decesul victimei.

Inculpatul a fost de acord cu toate probele administrate în cursul urmăririi penale și cu situația de fapt reținute în rechizitoriu, a avut un comportament sincer și a recunoscut comiterea faptei, el fiind cel care a sesizat organele de poliție.

Inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale.

Pentru fapta comisă, față de inculpatul R_______ M____, prin ordonanța din data de 31.08.2014 s-a dispus începerea urmăririi penale pentru infracțiunea de lovituri cauzatoare de moarte, prevăzută de art. 195 C. pen. cu referire la art. 199 C. pen.

Prin ordonanța din data de 31.08.2014 s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de suspectul R_______ M____ pentru săvârșirea infracțiunii de lovituri cauzatoare de moarte, prevăzută de art. 195 C. pen. cu referire la art. 199 C. pen.

Prin ordonanța din 28.10.2014 s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva inculpatului R_______ M____ pentru săvârșirea infracțiunii de lovituri cauzatoare de moarte, prevăzută de art. 195 C. pen. cu referire la art. 199 C. pen.

Conform art. 103 alin. 1 și 2 Cod de procedură penală, probele nu au o valoare dinainte stabilită prin lege și sunt supuse liberei aprecieri a organelor judiciare în urma evaluării tuturor probelor administrate în cauză.

În luarea deciziei asupra existenței infracțiunii și a vinovăției inculpatului, instanța hotărăște motivat, cu trimitere la toate probele evaluate. Condamnarea se dispune doar atunci când instanța are convingerea că acuzația a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă.

Aprecierea fiecărei probe se face de organul de urmărire penală sau de instanța de judecată, în urma examinării tuturor celor administrate, in scopul aflării adevărului. Relativ la aprecierea probelor se impune a se reține că aceasta este operațiunea finală a activității de probațiune, care permite instanței de judecată să determine măsura în care probele reflectă adevărul.

Prin aprecierea tuturor probelor administrate, în ansamblul lor, instanța își formează convingerea cu privire la temeinicia sau netemeinicia învinuirii, cu privire la măsura în care prezumția de nevinovăție a fost sau nu înlăturată prin probe certe de vinovăție, dacă se impune sau nu achitarea inculpatului pentru faptele deduse judecății. Mai mult, orice infracțiune poate fi dovedită prin orice mijloace de probă prevăzute de lege, dacă organul judiciar și-a format convingerea că a aflat adevărul în cauza dedusă judecății.

Pe de altă parte, prezumția de nevinovăție, astfel cum este reglementată și în dispozițiile art. 6 paragr. 2 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, produce, în principal, două categorii de consecințe: a) în privința organelor judiciare, care trebuie să manifeste prudență în examinarea actului de trimitere în judecată și să analizeze, în mod obiectiv, argumentele în favoarea și în defavoarea inculpatului; b) în privința inculpatului, prezumția de nevinovăție implică dreptul său de a propune probe în apărarea sa și acela de a nu depune mărturie contra lui însuși.

În sistemul nostru de drept, prezumția de nevinovăție – astfel cum este reglementată prin disp. art. 4 NCCP și art. 99 NCPP – îmbracă două coordonate: administrarea probelor și interpretarea acestora.

În cauza dedusă judecății, Tribunalul a constatat că prezumția de nevinovăție a fost înlăturată în privința inculpatului R_______ M____, probele administrate de organele judiciare demonstrând, fără echivoc, vinovăția acestuia.

Astfel, instanța de judecată a coroborat declarațiile inculpatului, declarațiile martorilor, actele depuse la dosar, proces-verbal de cercetare la fața locului, fotografii judiciare, expertiza medico-legală, fișa de urgență prespitalicească și fișa de cazier judiciar a inculpatului.

Instanța a avut în vedere poziția procesuală a inculpatului si anume recunoașterea vinovăției de către acesta, precum si solicitarea de a se judeca potrivit procedurii simplificate, doar pe baza probelor administrate in cursul urmăririi penale.

Astfel fapta săvârșită de inculpatul R_______ M____ întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de lovituri sau vătămări cauzatoare de moarte.

Având în vedere toate circumstanțele comiterii faptei, precum și persoana și atitudinea inculpatului, instanța s-a orientat spre un minim al pedepsei.

La alegerea și individualizarea pedepsei, aplicată inculpatului R_______ M____, s-au avut în vedere dispozițiile art. 396 alin. 2 și 10 C.pr. pen., precum și dispozițiile art. 199 C.pen.

Prin incriminarea acestei infracțiuni, legiuitorul a protejat relațiile sociale referitoare la dreptul la viață, valoare fundamentală ocrotită în mod legal, indiferent de titular.

Potrivit art. 2 alin. 1 CEDO, dreptul la viață al oricărei persoane este protejat de lege, iar conform art. 22 alin. 1 din Constituția României este garantat.

Individualizarea pedepsei este un proces interior, strict personal al judecătorului, însă trebuie să fie rezultatul unui examen obiectiv al întregului material probatoriu, studiat după anumite reguli și criterii precis determinate. Înscrierea în lege – în art. 74 C.pen. - a criteriilor generale de individualizare a pedepsei înseamnă consacrarea explicită a principiului alegerii sancțiunii, așa încât respectarea acestuia este obligatorie pentru instanță.

De altfel, ca să-și poată îndeplini funcțiile care-i sunt atribuite în vederea realizării scopului său și al legii, pedeapsa trebuie să corespundă sub aspectul naturii (privativă sau neprivativă de libertate) și duratei, atât gravității faptei și potențialului de pericol social pe care îl prezintă în mod real persoana infractorului, cât și atitudinii acestuia de a se îndrepta sub influența sancțiunii.

Funcțiile de constrângere și de reeducare, precum și scopul preventiv al pedepsei, pot fi realizate numai printr-o justă individualizare a sancțiunii, care să țină seama de persoana căreia îi este destinată, pentru a fi ajutată să se schimbe, în sensul adaptării la condițiile socio-etice impuse de societate.

Chiar dacă apărătorul inculpatului a solicitat reținerea circumstanței atenuante prevăzute de art. 75 alin. 2 lit b C.pen., instanța are în vedere circumstanțele concrete ale comiterii faptei, faptul că victima era soția inculpatului, precum și faptul că așa cum reiese din declarațiile martorilor, acesta nu se afla la primul conflict violent cu aceasta.

Astfel, Tribunalul nu a optat spre reținerea circumstanței atenuante indicate în cauză, tocmai pentru că apreciază că nu se impune reducerea mai mult a pedepsei, decât minimul care rezultă în urma reducerii cu 1/3 a limitelor de pedeapsă ca urmare a aplicării art. 396 alin. 2 și 10 C.pr.pen.

Tribunalul a reținut atunci când a stabilit cuantumul pedepsei efectiv aplicate, de comportarea bună a inculpatului înainte de săvârșirea faptei, constând în lipsa antecedentelor penale, faptul că este o persoană care a muncit în cadrul societății până la vârsta de pensionare, de faptul că a crescut doi copii, precum și de atitudinea de regret exprimată pe parcursul întregului proces.

Ca urmare a tuturor acestor elemente, instanța s-a orientat spre minimul pedepsei, care este de 4 ani, în urma aplicării reducerii cu 1/3.

Trebuie avut în vedere că limitele de pedeapsă sunt între 6 ani și 15 ani, ca urmare a aplicării agravantei prevăzute de art. 199 C.pen., însă în urma aplicării reducerii cu 1/3 aceste limite sunt între 4 ani și 10 ani.

Numai o pedeapsă justă și proporțională este de natură să asigure atât exemplaritatea cât și finalitatea acesteia, prevenția specială și generală.

Dar firește, gravitatea concretă a unei activități infracționale trebuie stabilită consecutiv unui examen aprofundat și cuprinzător al tuturor elementelor interne, specifice faptei și inculpatului.

Tribunalul a stabilit cuantumul pedepsei la 4 ani închisoare, cuantum la care s-a ajuns in urma reținerii cauzei de reducere a pedepsei, așa cum a fost descrisă mai sus.

Tribunalul a considerat că scopul educativ al pedepsei față de inculpatul R_______ M____ poate fi atins doar cu executarea efectivă a acesteia prin privare de libertate.

De altfel, nici nu este posibilă o suspendare sub supraveghere la acest cuantum al pedepsei aplicat în cauza de față.

Cum Tribunalul nu a optat pentru reținerea circumstanțelor atenuante, nu se poate reduce pedeapsa mai mult de 4 ani.

La alegerea minimului de pedeapsă, s-au avut în vedere toate cele arătate mai sus, cu privire la persoana inculpatului.

Tribunalul a reținut că scopul imediat al pedepsei, consecințele acesteia față de inculpat vor fi pe deplin realizate, iar scopul mediat al pedepsei pentru acest gen de fapte necesită nu doar o interventie promptă a organelor statului, dar si aplicarea unor sanctiuni care să asigure o preventie in materie.

Instanța nu a aplicat inculpatului nicio pedeapsă complementară.

Având în vedere că nu s-a aplicat nicio pedeapsă complementară, potrivit art. 65 alin. 1, nu s-a aplicat nici pedeapsă accesorie ( deoarece aceste dispoziții prevăd că pedeapsa accesorie constă în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute la art. 66….a căror exercitare a fost interzisă de instanță ca pedeapsă complementară ).

În baza art. 7 alin. 1 din Legea nr. 76/2008 raportat la art. 3, 4, 5 și 9 din Legea nr. 76/2008, va dispune, după rămânerea definitivă a hotărârii, prelevarea de probe biologice de la inculpatul R_______ M____ în vederea introducerii profilului genetic în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare, urmând ca, în baza art. 5 alin. 5 din Legea nr. 76/2008, să fie informat inculpatul că probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obținerea și stocarea în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare a profilului genetic.

Constatând culpa procesuală a inculpatului, în baza art. 272 și art. 274 alin. 1 Cod de procedură penală, a obligat pe inculpatul R_______ M____ la plata sumei de 800 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de către stat (din care 600 lei reprezintă cheltuielile judiciare din cursul urmăririi penale).

Suma de 100 lei reprezentând onorariu apărător desemnat din oficiu – procedura cameră preliminară – a rămas în sarcina statului și va fi suportată din fondurile Ministerului Justiției.

Hotărârea primei instanțe a fost apelată de inculpatul R_______ M____ .

Criticile formulate de inculpat au vizat următoarele aspecte .

-pe planul individualizării pedepsei a solicitat reținerea circumstanțelor atenuante judiciare prev. de art. 75 alin.2 lit.a și b Cod penal, respectiv eforturile depuse de inculpat pentru înlăturarea sau diminuarea consecințelor infracțiunii și împrejurările legate de fapta comisă care diminuează gravitatea infracțiunii sau periculozitatea infractorului .

Susține apelantul că a comis fapta într-un context conflictual generat în principal de starea soției sale ce se afla sub influența băuturilor alcoolice, stare ce devenise în ultima perioadă o obișnuință și îl enerva, însă, în timpul nopții s-a deplasat de mai multe ori la bucătăria de vară pentru a vedea ce face soția, regretând că a lovit-o.

În condițiile în care ușa era încuiată și nici nu au existat indicii că soția s-ar afla în pericol, a așteptat până dimineața când a anunțat imediat organele de poliție , se poate reține că a depus eforturi pentru diminuarea consecințelor infracțiunii.

Totodată, a solicitat a se ține seama că nu este cunoscut ca o persoană periculoasă, are doi copii cu studii superioare, iar, în prezent se află într –o situație grea deoarece copii și nepoții s-au îndepărtat de el, prietenii și vecinii îl evită și va trebui să trăiască permanent cu sentimentul de vinovăție.

În raport de aceste elemente, inculpatul a solicitat a fi reținute în favoarea sa circumstanțele prev. de art. 75 alin.2 lit. a și b Cod penal cu consecința reducerii pedepsei aplicate și schimbarea modalității de executare a pedepsei prin aplicarea dispozițiilor art. 91 Cod penal.

- sub aspectul cheltuielilor judiciare, a susținut că le-a achitat, astfel că nu se mai impune obligarea sa la plata acestor cheltuieli.

Verificând hotărârea apelată pe baza lucrările și a materialului din dosarul cauzei, atât prin prisma motivelor invocate, dar și din oficiu, în raport de prevederile art. 417 alin. 2 Cod de procedură penală , Curtea constată următoarele :

Prima instanță a realizat o justă interpretare a probelor administrate în faza de urmărire penală , stabilind corect starea de fapt dedusă judecății pe care inculpatul a recunoscut-o în condițiile prevăzute de art. 374 alin. 4 Cod procedură penală raportat la art. 396 alin. 10 Cod procedură penală privind judecata în cazul recunoașterii vinovăției .

În cauză s-a dat eficiență prevederilor art. 103 Cod procedură penală-privind aprecierea probelor, stabilindu-se în mod corect că inculpatul R_______ M____ în seara zilei de 30.08.2014, a aplicat lovituri cu pumnul și picioarele soției sale, cauzându-i leziuni care au condus la decesul victimei .

Pe baza situației de fapt relevată de probele administrate prima instanță a stabilit că fapta inculpatului R_______ M____ întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte, prevăzută de art.195 Cod penal, cu referire la art.199 alin. 1 Cod penal .

Analizând hotărârea apelată și sub aspectul tratamentului sancționator aplicat inculpatului, criticat de acesta prin apelul promovat, Curtea constată următoarele:

Fiind antrenată răspunderea penală a inculpatului, prima instanță a dat eficiență corespunzătoare tuturor împrejurărilor care să conducă la realizarea unei juste individualizări a pedepsei aplicate, atât în ceea ce privește cuantumul, cât și modalitatea de executare.

În conformitate cu criteriile generale de individualizare, dar și cu condițiile concrete în care s-a comis fapta și împrejurările legate de persoana inculpatului, prima instanță a apreciat în mod just că aplicarea unei pedepse privative de libertate în cuantum egal cu minimul special prevăzut de textul sancționator, redus cu o treime conform art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, înfăptuiește în concret atribuțiile sancțiunii penale ca mijloc de reeducare , de prevenire a săvârșirii de noi infracțiuni și de reinserție socială.

Aspectele invocate de inculpat prin apelul declarat au fost avute în vedere de prima instanță și nu sunt de natură a diminua gravitatea faptei comise ori a învedera o periculozitate redusă a persoanei sale,ele trebuie raportate la gradul de pericol social concret al infracțiunii săvârșite , la maniera în care a realizat activitatea infracțională și la urmarea produsă.

Este adevărat că inculpatul a recunoscut și regretat fapta, nu are antecedente penale, este pensionar și a crescut doi copii, dar , orientarea instanțelor pentru un asemenea criteriu vizând numai persoana inculpatului, lăsând în plan secund gradul de pericol social al faptei săvârșite de către inculpat cu urmarea gravă ireversibilă produsă constând în moartea soției sale la care se adaugă și modul în care inculpatul a realizat infracțiunea –inițial a lovit-o cu pumnii peste față și corp și a continuat să o lovească cu picioarele și după ce victima a căzut la pământ, împrejurarea că victima se afla sub influența băuturilor alcoolice nu poate justifica o asemenea conduită violentă, adoptată de inculpat față de soția sa și în perioada anterioară comiterii faptei-, comportarea inculpatului ulterior săvârșirii faptei-la 2 ore după incident inculpatul a mers la bucătăria unde se afla victima , dar nu a luat nici o măsură de ajutorare a propriei soții, ci s-a culcat, iar, a doua zi, deși a văzut că victima se afla în același loc, și-a continuat activitatea și abia după 2 ore a anunțat organele de poliție-, toate acestea îndreptățesc Curtea a susține că se impune asigurarea unui echilibru între criteriile vizând fapta și cele vizând persoana inculpatului ce se poate realiza doar prin menținerea pedepsei aplicate de prima instanță ce asigură o proporție echitabilă între gradul de pericol social al faptei și profilul socio-moral al inculpatului, astfel, că nu se justifică reducerea ei ca efect al reținerii de circumstanțe atenuante în favoarea sa, astfel cum solicită inculpatul.

Față de datele privitoare la faptă, anterior expuse, elementele ce caracterizează pozitiv persoana inculpatului nu sunt de natură a justifica aprecierea că reeducarea inculpatului și corectarea atitudinii sale pot fi realizate fără executarea efectivă a pedepsei, modalitatea de executare privativă de libertate stabilită de prima instanță fiind necesară pentru a se garanta atingerea scopului pedepsei.

În raport de cele menționate anterior, nu poate fi reținută critica formulată de inculpatul-apelant în sensul unei greșite individualizări a pedepsei deoarece au fost avute în vedere în mod plural toate criteriile ce caracterizează individualizarea pedepsei, criterii ce susțin concluzia că pedeapsa aplicată și modalitatea de executare aleasă de prima instanță corespund scopului prevăzut de lege și nu se impune modificarea lor.

În ce privește critica privitoare la obligația de plată a cheltuielilor judiciare către stat, Curtea constată că este fondată întrucât în cursul primei judecăți inculpatul a depus la dosar chitanța ________ 656 nr. xxxxxxxxxxx emisă de Trezoreria V_____ la data de 16.02.2015(fila 46 dosar fond) ce atestă plata sumei de 600 lei reprezentând contravaloarea cheltuielilor judiciare avansate de stat în cursul urmăririi penale, condiții în care prima instanță a dispus în mod greșit obligarea sa la plata acestor cheltuieli.

Pentru considerentele expuse, în baza art. 421 pct. 2 lit. a Cod procedură penală, Curtea va admite apelul declarat de inculpatul R_______ M____ împotriva Sentinței penale nr. 44 din 18 martie 2015 a Tribunalului V_____, pe care o va desființa în parte , în latură penală.

Ulterior rejudecării, se va reduce de la 800 lei la 200 lei, cuantumul cheltuielilor judiciare către stat la plata cărora a fost obligat inculpatul.

Se vor menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.

Potrivit art. 275 alin. 3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare efectuate în apelul de față vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite apelul declarat de inculpatul R_______ M____ împotriva Sentinței penale nr. 44 din 18 martie 2015 a Tribunalului V_____, pe care o desființează în parte , în latură penală.

Rejudecând cauza:

Reduce de la 800 lei la 200 lei , cuantumul cheltuielilor judiciare către stat la plata cărora a fost obligat inculpatul.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.

Cheltuielile judiciare efectuate în apel, rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 18.06. 2015.

Președinte,Judecător,

D______ DumitrescuGeta S____

Grefier,

G_______ A_____

Red. D.D.

Tehnored. A.G. - 4 ex. la 7.07.2015

Tribunalul V_____ : judecător A__________ E____ G_______