Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL D___

SECȚIA I CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ Nr. 1220/2013

Ședința publică de la 25 Iunie 2013

Completul compus din:

PREȘEDINTE J___ S_____

Judecător D_____ O_______

Judecător S_____ L____ M________

Grefier L____ E____ C______

Pe rol, pronunțarea asupra dezbaterilor, care au avut loc în ședința publică de la 18 iunie 2013 și consemnate în încheierea de ședință de la aceeași dată, care face parte integrantă din prezenta decizie, privind judecarea recursului formulat de reclamanta _______________ împotriva sentinței civile nr. 1973 din 13.09.2012 pronunțată de Judecătoria Roșiori de Vede în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimații pârâți D____ M____ și ______________, având ca obiect acțiune în constatare și nulitate act.

T R I B U N A L U L

Asupra recursului civil de față:

Prin cererea introdusă la Judecătoria Roșiorii de Vede și înregistrată la nr. XXXXXXXX din 27 martie 2012, reclamanta ___________________., cu sediul în municipiul Roșiorii de Vede, județul Teleorman, reprezentată de Aydogan llker l-a chemat în judecată pe pârâtul D____ M____, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea acestuia să facă dovada rezilierii contractului de arendă încheiat cu __________________. pentru aceeași suprafață de teren pe care a arendat-o și cu reclamanta și înregistrată la Primăria comunei Săceni; cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii formulate reclamanta a arătat că în data de 01 septembrie 2010 a încheiat cu pârâtul contractul de arendă nr. 282, înregistrat la Primăria comunei Săceni și ulterior la APIA Teleorman, pe o perioadă de 10 ani, pentru suprafața totală de 9,68 ha. Pe parcursul derulării contractului relațiile contractuale au decurs în deplină concordanță cu prevederile contractuale.

Reclamanta și-a îndeplinit întotdeauna obligațiile asumate la timp, inclusiv în ceea ce privește termenul de plată al cuantumului arendei. Mai mult, pârâtul a precizat faptul că a primit la timp drepturile bănești și drepturile în natură, pe care reclamanta, în calitate de arendaș, și le-a asumat prin contract.

Cu toate acestea, fără a fi anunțați sau somați, pârâtul a încheiat un alt contract de arendă pentru aceeași suprafață de teren cu __________________., în calitate de arendaș, fără a rezilia contractul încheiat cu reclamanta. Noul contract nu a putut fi înregistrat la Primăria comunei Săceni și nici la APIA deoarece nu s-a făcut dovada rezilierii contractului încheiat cu reclamanta.

Printr-o notificare l-a chemat pe pârât pentru rezolvarea situației pe cale amiabilă, însă acesta nu a dat curs invitației. S-a adus la cunoștință pârâtului faptul că încheierea a două contracte alternativ contravine legii și că va suporta rigorile acesteia.

A susținut reclamanta că pârâtul, prin acest nou contract încheiat cu o altă firmă, îi aduce mari prejudicii materiale, rezervându-și dreptul de a-l acționa în judecată și pe cale penală, constituindu-se parte civilă în procesul penal cu c/val arendei pe ultimii 8 ani. în consecință, urmează a fi obligată pârâta ________________ la rezilierea contractului nou încheiat.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 480 Cod civil.

La data de 24 aprilie 2012 reclamanta a formulat cerere modificatoare, în temeiul art. 111 Cod procedură civilă, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate existența dreptului de folosință exclusiv al reclamantei cu privire la terenul agricol în suprafață de 9,68 ha, situat în ________________________________, în tarlaua 1, _____________________ 18/1, _______________ în tarlaua 9/1, _______________________ absolută a contractului de arendare încheiat între D____ M____ și __________________.

S-a susținut că anterior încheierii contractului de arendare a cărui anulare o solicită, pârâtul a arendat reclamantei aceeași suprafață de teren în baza contractului înregistrat la Consiliul Local Săceni sub nr. 282/01.09.2010. în prezent, acest contract nu este reziliat, își produce efectele juridice în continuare, reclamanta cultivă terenul, iar arendatorul își primește la termenul și în cuantumul stabilit în contract arenda.

Cu privire la contractul de arendare încheiat între pârât și __________________. s-a cerut să se constate că este lovit de nulitate absolută, întrucât lipsește obiectul contractului.

Faptul că în contract există o clauză (pact comisoriu de gradul IV) privind rezilierea de drept a contractului nu exonerează pe pârât să se adreseze instanței de judecată pentru ca instanța să constate această reziliere de drept a contractului.

S-a solicitat a se avea în vedere următoarele aspecte:

În anul 2011 a lucrat acest teren pentru prima dată, terenul fiind necultivat anterior, reclamanta făcând lucrări suplimentare de desțelenire, erbicidare, fertilizare etc, producția fiind scăzută față de media zonei. De asemenea, în acest an au efectuat lucrări agricole, respectiv însămânțarea culturilor pentru anul curent, cu efectuarea lucrărilor de erbicidare, fertilizare, etc. aferente și nu consideră normal să renunțe la acest contract, în condițiile în care nu au beneficiat de rezultatele muncii depuse.

Totodată, a plătit la timp arenda, la data de 09.09.2011, ultima zi de recoltare la câmp fiind data de 02.08.2011, astfel cum rezultă și din avizul de transport al recoltei către siloz.

Cererea modificatoare a fost întemeiată pe disp. art. 111, art. 132 Cod procedură civilă.

La termenul de judecată din 24 aprilie 2012 s-a dispus conceptarea și citarea în cauză, în calitate de pârâtă, a __________________.

Legal citată, la data de 22 mai 2012, pârâta __________________. a formulat întâmpinare, întemeiată pe disp. art. 115 Cod procedură civilă, solicitând respingerea acțiunii ca nefondată; cu cheltuieli de judecată.

În motivare, pârâta a arătat că prin cererea modificatoare formulată de reclamantă s-a solicitat, pe lângă un alt capăt de cerere care nu o privește, constatarea nulității absolute a contractului de arendare pe care l-a încheiat cu pârâtul D____ M____, pentru suprafața de 9,68 ha situată în extravilanul comunei Săceni, județul Teleorman, la data de 20.09.2011. A solicitat înscrierea acestui contract în registrul special ținut de Consiliul local al comunei Săceni, însă acest lucru a fost refuzat. Ca urmare, a solicitat, după o prealabilă notificare, pe calea unei acțiuni în contencios administrativ, obligarea Consiliului Local Săceni și a Primăriei comunei Săceni la înregistrarea contractului pentru a fi opozabil terților.

Prin sentința nr. 1050/18.11.2011 pronunțată de Tribunalul Teleorman cei doi pârâți au fost obligați să înregistreze contractul, sentința devenind irevocabilă și executorie la data de 18 mai 2012, dându-se astfel forță juridică contractului încheiat de D____ M____ cu __________________.

S-a susținut că acest contract încheiat de pârât cu __________________. respectă condițiile impuse de art. 5 din Legea 16/1994 a arendei, obiectul contractului fiind descris conform alin. 1 lit. b.

Mai mult decât atât, reclamanta este terț față de contractul de arendare încheiat de pârâți, astfel încât nu are calitatea de a solicita anularea contractului, motivul invocat fiind unul de nulitate relativă și nu absolută.

La aceeași dată, 22 mai 2012, pârâtul D____ M____ a formulat întâmpinare și cerere reconvențională, întemeiată pe disp. art. 115 și art. 119 Cod procedură civilă, solicitând respingerea acțiunii ca neîntemeiată, să se constate că la data de 10 septembrie 2011 a intervenit rezilierea de drept a Contractului de arendă nr. 282/1.09.2010 încheiat între el și societatea reclamantă și să se dispună obligarea reclamantei să-i lase în deplină posesie terenul în suprafață de 9.68 ha situat în extravilanul comunei Săceni, județul Teleorman; cu cheltuieli de judecată.

în motivare, pârâtul - reclamant a arătat că între el și societatea reclamantă a fost încheiat Contractul de arendă nr. 282/1.09.2010, număr sub care se pretinde că a fost înregistrat la Consiliul local al comunei Săceni, județul Teleorman. Deși se pretinde acest lucru pe contract nu este aplicată ștampila conciliului local ci ștampila Primăriei Săceni, știut fiind că nu poate exista identitate între cele două instituții. în aceste condiții contractul nu respectă prevederile art. 6 alin. 4 din Legea 16/1994 a arendei, act normativ ce a fost aplicabil la momentul încheierii și înregistrării contractului de arendă, nefiind astfel opozabil.

Pe de altă parte arendașul nu și-a îndeplinit obligațiile asumate prin contract, iar neîndeplinirea culpabilă a obligațiilor asumate conduce la rezilierea de drept a contractului de arendă, fără intervenția instanței, conform art. 9 alin. 1 din contract. Această clauză prevede posibilitatea denunțării unilaterale a contractului, neexecutarea obligației atrăgând rezilierea de drept, fără intervenția instanței.

În aceste condiții, începând cu data de 10 septembrie 2011 contractul se consideră reziliat de plin drept, întrucât reclamanta nu a executat corespunzător obligațiile asumate, conform clauzei contractuale prevăzute în art. 9 alin. 1 din contract, clauză ce consfințește un pact comisoriu de gradul IV.

În cazul inserării unui asemenea pact comisoriu, creditorul are posibilitatea să aleagă între o acțiune în justiție pentru executarea contractului sau rezoluțiunea/rezilierea unilaterală a contractului. Pârâtul a ales rezilierea deoarece reclamanta nu prezintă garanția că pe viitor poate exploata terenul în condițiile în care s-a obligat, neavând nici utilaje corespunzătoare, nici specialiști și mai ales spații de depozitare a produselor. Conform acestui pact comisoriu de gradul IV prevăzut în contract, rezilierea intervine la denunțarea unilaterală a oricăreia dintre părți, fără acțiune în justiție și fără nici o altă formalitate. Pârâtul a arătat că a notificat-o pe reclamantă și i-a solicitat restituirea terenului.

Culpa arendașului constă în aceea că nu a achitat plata arendei în termen de 45 de zile de la terminarea recoltatului, așa cum s-a obligat prin art. 6 alin. 4 din contract, recoltatul încheindu-se pe raza comunei Săceni anterior datei de 15 iulie 2011.

Mai mult decât atât, conform prevederilor art. 6 alin. 2 din contract reclamanta s-a obligat să efectueze plata arendei în maximum 45 de zile de la recoltare, iar produsul livrat, respectiv grâul, trebuie să corespundă din punct de vedere calitativ. Datorită faptului că reclamanta nu deține spații de depozitare, mai precis a depozitat recolta de grâu sub cerul liber, dar și a nerespectării tehnologiei de producție, grâul a fost impropriu consumului alimentar, fapt stabilit de probele făcute, nefiind asigurate condiții minime pentru ridicarea arendei în natură.

Pârâtul a susținut că a notificat denunțarea unilaterală a contratului atât reclamantei cât și Primăriei comunei Săceni, unde se află înregistrat contractul de arendare.

Cu privire la capătul de cerere referitor la constatarea nulității absolute a contractului de arendare încheiat cu __________________., pârâtul a solicitat respingerea acestuia. Contractul respectiv întrunește toate elementele de legalitate prev. de art. 5 (conf. Legea 16/1994).

S-a mai arătat că prin sentința civilă nr. 1050/18.11.2011 pronunțată de Tribunalul Teleorman, irevocabilă și executorie la data de 18 mai 2012. Consiliul Local și Primarul Comunei Săceni au fost obligați să înregistreze în registrul special contractul de arendă încheiat cu __________________.

în drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art.115 și art.119 C.pr.civ.

La data de 5 iunie 2012 reclamanta a formulat întâmpinate reconvențională formulată de pârâtul D____ M____, solicitând respingerea cererii reconvenționale ca

nefondată; cu cheltuieli de judecată.

S-a arătat că este vădit nefondată cererea pârâtului pentru următoarele argumente:

Nu se poate reproșa reclamantei neaplicarea ștampilei Consiliului Local pe înregistrarea contractului de arendare; prevederile art. 4 din Legea 16/1994 nu sancționează cu nulitate neaplicarea ștampilei consiliului.

Clauza de la art. 9 alin. 1 din contractul de arendare constituie un pact comisoriu de grad II deoarece nu s-a convenit că rezoluția va opera de drept, fără somație, în caz de neînțelegeri între părți, că în speță, instanța sesizată va putea doar să verifice condițiile rezoluției convenite și să constate că aceasta a operat de drept, fără a putea menține contractul și fără a putea să acorde un termen de grație.

Promovând cererea reconvențională pârâtul admite implicit că numai instanța poate să constate rezilierea de drept a contractului de arendare.

Neîntemeiată este și susținerea pârâtei că reclamanta este terț față de contractul de arendare încheiat cu __________________. și deci nu are calitatea de a solicita anularea contractului, motivul invocat fiind unul de nulitate relativă și nu absolută.

Potrivit art. 948 Cod civil în vigoare la data încheierii contractului, printre condițiile esențiale de validitate a contractelor se regăsesc: un obiect determinat și o cauză ilicită. Obiectul trebuie să fie posibil atât din punct de vedere material, fizic, dar și din punct de vedere juridic; în speță, pârâta nu mai avea folosința terenului și deci nu mai avea ce să transmită prin cel de-al doilea contract de arendare.

În conformitate cu prevederile art. 966, 968 Cod civil cauza licită a contractului reprezintă în realitate cauza obligațiilor asumate de părți, iar potrivit art. 966 și art. 968 Cod Civil cauza este nelicită, când este prohibită de legi, contra bunelor moravuri sau ordinii publice. În speță, nici Legea nr. 16/1994 și nici bunele moravuri sau ordinea publică n-ar accepta arendarea unui teren a cărui folosință nu o mai deții.

Sancțiunea juridică a lipsei cauzei obligației ca și caracterul ei ilicit este nulitatea absolută, iar nu nulitatea relativă, după cum susține eronat pârâta.

Celelalte motive (că arendașul nu a achitat în 45 de zile de la terminarea recoltatului, că grâul a fost impropriu consumului alimentar, că nu au fost asigurate condițiile pentru ridicarea arendei în natură), sunt doar pretexte prin care pârâta încearcă să dea aparență de temeinicie a cererii reconvenționale, în condițiile în care prin contractul de arendare s-a convenit că plata arendei se poate face și în bani, pe care pârâtul i-a primit fără nici o obiecțiune, semnând de primirea sumelor de bani cuvenite.

Prin sentința civilă nr. 1973/13 septembrie 2012, pronunțată de Judecătoria Roșiorii de Vede, în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, a fost respinsă acțiunea formulată de reclamanta ___________________., reprezentată de Aydogan llker, în contradictoriu cu pârâții D____ M____ și __________________., prin administrator Drăcman L_____ D_____, astfel cum a fost modificată și precizată la 24 aprilie 2012.

A fost admisă cererea reconvențională, având ca obiect acțiune în constatare și obligația de a face, cerere formulată de pârâtul D____ M____, împotriva reclamantei ___________________. și a constatat că la data de 10 septembrie 2011 a intervenit rezilierea de drept a contractului de arendă nr. 282/01.09.2010 încheiat între pârâtul D____ M____ și ___________________.

A fost obligată reclamanta să-i lase în deplină posesie pârâtului D____ M____ terenul în suprafață de 9,68 ha, situat în extravilanul comunei Săceni, județul Teleorman.

A fost obligată reclamanta la plata către pârâta __________________ .a sumei de 1000 lei cheltuieli de judecată.

A fost obligată reclamanta la plata către pârâtul D____ M____ a sumei de 1010,6 lei cheltuieli de judecată

Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut următoarele:

Prin contractul de arendare nr. 282 din 01.09.2010 pârâtul a dat în arendă suprafața de 9,68 ha. situată în extravilanul localității Săceni, către reclamanta S.C. AGRDL contract încheiat pe o perioadă de 10 ani și care poartă ștampila Primăriei comunei Săceni.

Același teren, pârâtul D____ M____ l-a dat în arendă _______________ contractul încheiat între cele două părți la 20.09.2011, contract înregistrat la Primăria Comunei Săceni, cum aceasta din urmă a fost obligată prin sentința 1050/18.11.2011, sentință rămasă definitivă și irevocabilă.

Din declarația martorei I______ B____ s-a reținut că a avut teren dat în arendă la societate al cărei administrator este o persoană de naționalitate turcă care anul trecut i-a dat grâul și l-a depozitat în șosea, grâu care nu a fost primit nici la moară, având în vedere că era de proastă calitate fiind cu țărână și cu pietre. Numai anul trecut a lucrat _______________ terenul și era singurul an în care a luat produsele de la această societate.

Înainte a avut terenul dat la altă persoană care avea asociație agricolă. Cei care au primit grâul în acest an, a fost ________________ împreună cu mai multe persoanea mers la primărie și le-a comunicat că nu mai doresc să fie muncit terenul de _______________ dar această societate i l-a arat în prezent.

Această societate nu are spații de depozitat grâul și i l-au lăsat în drum. Martorul a mai arătat că reprezentantul S.C.MIDRAGO avea cunoștință că au contract încheiat cu A_______ și că doresc să-i dea pământul societății pârâte.

Societatea A_______, prin reprezentanții săi, a luat contractele încheiate de ei cu societatea unde aveau înainte terenul. Se mai arată că un sfert din populația satului s-au prezentat la primărie și și-au manifestat nemulțumirea față de societatea în speță. Prin adresa primită prin poștă de la societatea reclamantă li s-a solicitat să se prezinte să-și ridice banii sau grâul însă martorul a refuzat să ia grâul pentru că l-a luat de la societatea pârâtă.

Martorul B____ T____ a arătat că anul trecut, la sfârșitul lui iulie, s-a dus să ridice grâul dar acesta era ud și ulterior a mai sosit o mașină în câmp cu grâu, însă nici această cantitate de grâu nu era de calitate, fiind plin cu țărână și praf, fiind descărcată mașina în țărână în drum, persoanele îndreptățite țineau de saci în momentul în care grâu era descărcat din mașină. Martorul a arătat că anul trecut au rămas foarte multe persoane fără grâu și reclamanta le-a dat acestora bani cu toate că proprietarii de teren aveau nevoie de grâu. Totodată, același martor a menționat că grâul primit de la societatea reclamantă, nu l-au putut măcina și nu a fost primit nicăieri pentru că era foarte murdar, așa încât l-au dat la animale, aspecte ce se coroborează cu înscrisurile depuse de pârâtă din care rezultă că grâul prezentat de B_____ E____, I___ llie, lliescu B____, M____ F______, B____ T____ S__________ I__, P____ F______ nu corespunde pentru panificație. Totodată, mai multe persoane au anunțat atât la primărie cât și pe persoanele de cetățenie turcă despre faptul că nu mai vor să lase terenul la societatea reclamantă, aspecte pe care le-au sesizat și în momentul în care le-a fost dat grâul. În acest sens, martorul a declarat că atunci când luat grâul de la reclamantă, el și mai multe persoane s-au certat cu un bărbat de cetățenie turcă căruia i-au spus că nu mai vor să lase terenul la societatea reclamantă. Nemulțumirile, a menționat martorul, au fost adresate verbal administratorului societății reclamante pentru că proprietarii de pământ nu au știut să facă în scris acest lucru. Mai mult, această societate nu are spații de depozitare, martorul menționând că D____ M____ a spus că și lui i s-a dat grâu tot de proastă calitate.

S-a reținut din declarațiile martorilor că grâul nu a corespuns din punct de vedere calitativ astfel încât au fost incidente în cauză dispozițiile art. 9, art. 6 alin. 2 teza a contractul nr. 282/2010 încheiat între pârât și reclamantă, instanța urmând sa dispună rezilierea de drept a contractului pentru neîndeplinirea clauzelor contractuale de către reclamantă.

Din declarațiile martorilor s-a reținut că recoltatul grâului s-a încheiat mai devreme, respectiv în luna iulie 2012.

Declarația martorului D______ M______ (fila 119) a fost înlăturată de motivarea că aceasta a făcut vorbire de cantitatea de grâu primită de la reclamantă dar livrată în satul Ciurari din ________________________________, pentru pârâți referindu-se în declarațiile date în mod expres de calitatea persoanelor din ___________________________________ de martoră că reclamanta făcea un favor proprietarilor de teren, că li se aducea în __________________ susținute de disp. art. 6 alin. 2 teza a II - a din contract în sensul că se prevede în mod livrat de către arendaș va corespunde din punct de vedere calitativ ", referindu-se la produsul în natură. De altfel, doar cu privire la plata în bani se face referire distincta această plată se va face direct la sediul arendașului.

Și această martoră a precizat că știe că reclamanta nu are spațiu pentru depozitarea produselor pe raza comunei, ci doar la sediul din Troianul.

În ceea ce privește nulitatea contractului de arendare încheiat între _______________ și pârât, instanța a reținut că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor art. 5 din Legea nr. 16/1994 deoarece obiectului contractului este descris și individualizat, nefiind necesară predarea obiectului contractului, ci doar individualizarea acestuia.

De altfel, reclamanta nu a contestat nici un moment rezilierea de drept a contractului, solicitând doar existența dreptului de folosință exclusiv al reclamantei proprietatea pârâtului, drept de folosință pe care nu îl mai are odată cu de drept a contractului.

Faptul că rezilierea contractelor a operat de drept rezultă din formularea art.9 coroborat cu art. 6 alin. 2 teza a Il-a din contract în sensul că s-a specificat, fără însă a fi trecută obligația transmiterii unei notificări.

Totodată, atât din declarațiile martorilor cât și din înscrisurile depuse s-a reținut că reprezentanții societății reclamante au avut cunoștință de manifestarea de voință a proprietarilor de teren, în sensul că nu - și mai doresc ca reclamanta să se ocupe de terenul lor. Mai mult, ca urmare a cererilor formulate de proprietarii de teren și a acțiunii ce a făcut obiectul dosarului nr. XXXXXXXXXXXX a Tribunalului Teleorman, contractele încheiate de ___________________________ de teren au fost înregistrate la Primăria Comunei Săceni.

La data de 31 octombrie 2012 a declarat recurs reclamanta A_______ SRL, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.

Prima instanță a schimbat obiectul cererii de chemare în judecată din acțiune în constatare și anulare în obligația de a face, aspect ce determină modificarea hotărârii recurate.

La termenul din 24.04.2012 reclamanta și-a precizat cererea de chemare în judecată, care conține două capete de cerere, ambele fiind acțiuni în constatare.

Reclamanta arată că contractul încheiat cu pârâtul D____ M____ este în vigoare, astfel cum rezultă și din adeverința depusă la dosarul cauzei și că și-a îndeplinit obligațiile privind plata arendei.

Astfel cum rezultă din avizele de însoțire a mărfii nr. 0049 și nr. 0050 din 2 august 2011, recoltarea grâului s-a încheiat în data de 01.08.2002, plata arendei efectuându-se în termenul de 45 de zile de la recoltare.

Reclamanta menționată că pârâtul a optat pentru echivalentul bănesc.

Deși pârâtul susține că a notificat reclamanta, aceasta nu a primit nicio notificare.

Reclamanta arată că denunțarea unilaterală, fără a exista o culpă dovedită a celeilalte părți nu este prevăzută nici în Legea arendării nr. 16/1004 și nici în contract ca modalitate de încetare a acestuia.

Mai arată că la momentul încheierii contractului de arendare cu _______________, pârâtul D____ M____ nu mai avea posesia terenului, deci nu putea transmite dreptul de folosință asupra terenului

Contractul de arendare cu _______________ nu respectă două condiții esențiale de validitate a contractului, prevăzute de art. 948 Cod Civil: nu există un obiect determinat și contratul se întemeiază pe o cauză ilicită.

Obiectul contractului îl reprezintă transmiterea dreptului de folosință, însă în momentul încheierii convenției arendatorul nu mai avea folosința terenul, deoarece fusese deja transmisă către reclamantă.

Cererea reconvențională formulată de pârât este inadmisibilă, deoarece prin înscrisurile depuse, reclamanta a respectat termenul de plată a arendei de 45 zile de la recoltare, conform avizelor de însoțire a mărfii recoltarea s-a încheiat la data de 02.08.2012, a plătit arenda în bani la data de 09.09.2011, deci în cadrul termenului de 45 de zile de la recoltare.

Reclamanta arată că a achitat arenda și nu se împlinise încă termenul de 45 de zile de la recoltare.

Referitor la calitatea grâului, reclamanta a făcut dovada cu înscrisuri a faptului că acesta se încadra în toți parametrii de calitate prevăzuți de lege pentru grâul de panificație, iar pârâtul a în casat arenda în echivalent bănesc, deci nu putea invoca eventuale neconformități calitative ale grâului, ca motiv de reziliere a contractului de arendare încheiat cu reclamanta.

Instanța a admis probe propuse de apărătorul pârâtelor telefonic, după încheierea ședinței de judecată, grefierul încheind o notă telefonică cu privire la acest aspect.

În momentul pronunțării sentinței, instanța nu a ținut cont, făcând vorbire inclusiv în hotărâre, de înscrisuri care nu au fost comunicate reclamantei în ședința de judecată și care au fost depuse la dosar ulterior rămânerii în pronunțare, prin serviciul registratură, fiind anexate concluziilor scrise.

În dosarul primei instanțe se poate observa cu ușurință faptul că înscrisurile depuse de pârâtă se află la filele 176-186, fiind anexate concluziilor scrise. Dacă s-ar fi depus în ședința de judecată, înscrisurile respective s-ar fi aflat la filele aflate înaintea încheierii de ședință din data de 28.08.2012.

Reclamanta arată că în mod greșit au fost respinse întrebările adresate, prin apărător, martorilor propuși de pârât.

S-a refuzat inclusiv consemnarea în caietul grefierului și în încheierea de ședință a întrebărilor pe care le-a adresat, dar care au fost respinse.

Deși martorii au declarat că nu cunosc aspecte legate de modul în care s-a derulat contractul de arendare încheiat cu reclamanta, instanța a insistat în adresarea unor întrebări ce conțineau implicit un răspuns favorabil părții adverse. Aceste declarații au fost avute în vedere la motivarea soluțiilor, în schimb declarațiile martorilor propuși de reclamantă nu au fost luate în considerare.

Reclamanta precizează că declarațiile martorilor B____ T____ și I______ B____ nu sunt concludente, pertinente și utile cauzei.

Reclamanta a făcut dovada și chiar pârâtul D____ M____ a recunoscut cu ocazia administrării interogatorului, faptul că a încasat arenda în bani, declarațiile martorilor cu privire la calitatea grâului, chiar dacă ar fi adevărate, sunt irelevante.

Instanța a calificat greșit calea de atac, ca fiind recursul, deși hotărârea este atacabilă cu apel, cum în mod greșit a calificat prima instanță.

Prin indicarea corectă a căii de atac, instanța competență cu soluționarea cauzei ar fi fost Curtea de Apel București.

În drept, invocă art. 24 alin. 2 din Legea nr. 16/1994, art. 948, 966, 969, 1161 Cod civil, art. 146 , art. 282¹, art. 304 pct. 8 și pct. 9, art. 312 alin. 3 C.pr.civ.

Solicită admiterea recursului, modificarea în totalitate a sentinței, în sensul admiterii acțiunii modificată și precizată ulterior și respingerea cererii reconvenționale a pârâtului

Având în vedere că prin încheierea nr. 586/02.02.2013, pron. în dosarul nr. XXXXXXXXXXX, a fost admisă de către ÎCCJ - Secția I civilă, cererea de strămutare a dosarului, formulată de recurentă, prin încheierea nr. 138/01.03.2013, pronunțată de Tribunalul Teleorman, în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, a fost scoasă cauza de pe rolul Tribunalul Teleorman și înaintată Tribunalului D___.

Dosarul a fost înregistrat sub nr. XXXXXXXXXXXXX

Analizând sentința prin prisma criticilor formulate și a dispozițiilor art. 304 și 304 indice 1 C. pr. civ., instanța de recurs apreciază că recursul formulat de recurenta reclamantă _______________ este fondat, soluția instanței de fond fiind rezultatul unei interpretări și aplicări greșite a dispozițiilor legale aplicabile în speță, în cauză fiind incident cazul de recurs prevăzut de art. 304 punct 9 Cpr.civ, pentru următoarele considerente:

Prin acțiunea civilă dedusă judecății, așa cum a fost modificată la termenul din 24.04.2012, reclamanta _______________ a chemat în judecată pe pârâții D____ M____ și ______________, solicitând ca în contradictoriu cu aceștia să se constate existența unui drept de folosință în favoarea reclamantei cu privire la terenul în suprafață de 9,68 ha, situat în localitatea Săceni, jud. Teleorman, în tarlaua 1, ____________________ 18/1, _______________ în tarlaua 9/1, _______________________ absolută a contractului de arendare încheiat între D____ M____ și __________________., invocând ca motiv de nulitate absolută cauza ilicită, imorală, frauda la lege și lipsa obiectului contractului .

Pârâtul D____ M____ a formulat cerere reconvențională, solicitând să se constate în contradictoriu cu reclamanta că la data de 10.09.2011 a intervenit rezilierea de drept a contractului de arendă nr. 282/01.09.2010 încheiat între părți, reclamanta pârâtă urmând să fie obligată să lase în deplină proprietate și posesie terenul de 9,68 ha ce a făcut obiectul contractului de arendă.

S-a susținut că potrivit art. 9 alin. 1 din contract părțile au inserat un pact comisoriu de gradul IV, clauză ce a fost activată întrucât arendașul nu a achitat în termen arenda.

Potrivit actelor și lucrărilor dosarului, tribunalul reține următoarea stare de fapt:

Prin contractul de arendă înregistrat la Consiliul Local al comunei Săceni sub nr. 282/01.09.2010 încheiat între _______________ în calitate de arendaș și D____ M____ în calitate de proprietar s-a convenit arendarea pe 10 ani a suprafeței de 9,68 ha, teren situat în localitatea Săceni, jud. Teleorman, în tarlaua 1, _____________________ 18/1, _______________ în tarlaua 9/1, ___________________________> Prețul arendei este de 500 kg/ha/an sau echivalentul în lei la data recoltării, plata arendei făcându-se cel mai târziu în 45 de zile de la recoltarea culturii.

Potrivit art. 9 din contract în caz de neexecutare culpabilă a obligațiilor de către una din părți, contractul se consideră reziliat de drept fără intervenția instanței, pentru neplata la timp a arendei arendașul urmând să plătească penalități de întârziere de 0,1% pe zi din suma datorată.

Potrivit susținerilor părților pentru anul agricol 2010-2011, reclamanta _______________ a folosit terenul, iar la 09.09.2011 a achitat pârâtului arenda în sumă de 2904 lei conform dispoziției de plată nr. 17, document depus la fila 12 din dosarul înregistrat pe rolul Judecătoriei Roșiorii de Vede.

Prin contractul încheiat la 20.09.2011 și înregistrat ulterior sub nr. 148/28.05.2012 la Consiliul Local al loc. Săceni, pârâtul D____ M____ a convenit cu _________________________ suprafeței de 9,68 ha, situată în tarlaua 1, _____________________ 18/1, _______________ în tarlaua 9/1, ________________ durată de 6 ani începând cu data de 20.09.2011.

Observând cele două contracte de arendă, se constată că ambele acte vizează aceeași suprafață de teren, pârâtul D____ M____ procedând la încheierea celui de-al doilea contract, deși contractul încheiat cu reclamanta era încă în vigoare.

Analizând contractul de arendă nr. 282/01.09.2010 încheiat între _______________ în calitate de arendaș și D____ M____, prin prisma cererii reconvenționale formulate de acesta din urmă, tribunalul, calificând natura dispozițiilor art. 9 din contract, respectiv dacă este un pact comisoriu de gradul III sau de gradul IV, constată și reține că susținerea pârâtului reclamant D____ M____ că a intervenit rezilierea de drept a contractului de arendă încheiat cu reclamanta, ca urmare a activării pactului comisoriu de gradul IV, prevăzut în articolul 9 din contract, este nefondată pentru următoarele considerente:

Observând dispozițiile art. 9 din contract, se constată că acesta are următorul conținut „în caz de neexecutare culpabilă a obligațiilor de către una dintre părți, contractul se consideră reziliat de drept fără intervenția instanței”.

Potrivit literaturii juridice, părțile contractante au posibilitatea să prevadă clauze contractuale exprese privind rezoluțiunea contractului pentru neexecutare, clauze care poartă denumirea de pacte comisorii, ele fiind derogatorii de la disp. art. 1021 C.civ., în sensul că urmăresc să reducă sau să înlăture rolul instanței judecătorești în pronunțarea rezoluțiunii contractelor.

Pactul comisoriu de gradul IV vizează clauze potrivit cărora contractul se consideră desființat de drept fără a mai fi necesară punerea în întârziere și fără orice altă formalitate prealabilă, o astfel de clauză având drept efect desființarea necondiționată a contractului de îndată ce a expirat termenul de executare.

Singurul în drept a aprecia dacă este cazul să aplice rezoluțiunea este creditorul care și-a executat sau se declară gata să-și execute obligațiile.

Dispozițiile prevăzute în art. 9 din contract nu pot fi încadrate în categoria pactelor comisorii de gradul IV întrucât nu se prevede expres că contractul se consideră desființat de drept fără punerea în întârziere și fără orice altă formalitate prealabilă.

Dispozițiile alin. 2 din art. 9, care prevăd plata unor penalități pentru arendași în cazul achitării cu întârziere a chiriei vin să întărească concluzia că dispozițiile alin. 1 nu reprezintă un pact comisoriu de gradul IV care să atragă rezilierea de drept a contractului în cazul achitării cu întârziere a chiriei.

Nu în ultimul rând din actele dosarului rezultă că proprietarul a încasat arenda convenită pentru anul 2011, ori în măsura în care pârâtul a perceput această sumă de bani cu titlu de arendă, concluzia firească este că societatea reclamantă și-a îndeplinit obligațiile contractuale asumate și a achitat chiria în termenul convenit în contract.

Reține tribunalul că disp. art. 9 din contract pot fi considerate cel mult un pact comisoriu de gradul 3, însă pentru a opera rezoluțiunea de drept este necesară punerea în întârziere a debitorului, punere în întârziere care se realizează fie prin notificare prin intermediul executorului judecătoresc în condițiile art. 1079 C.civ., fie prin cererea de chemare în judecată a debitorului. Înscrisurile depuse de pârât și aflate la filele 159, 160 din dosarul înregistrat pe rolul Judecătoriei Roșiorii de Vede, din care rezultă că a notificat societatea reclamantă despre intenția de a rezilia contractul nu pot fi reținute că îndeplinesc condiția notificării prevăzută de art. 1079 C.civ. întrucât aceasta nu s-a realizat prin intermediul executorului judecătoresc, iar pe de altă parte această notificare nici nu a fost comunicată reclamantei nici anterior și nici ulterior încheierii contractului de arendă cu ______________ Costești, astfel cum reiese din confirmările de primite aflate la filele 153 și 155 din dosarul înregistrat pe rolul Judecătoriei Roșiorii de Vede, adresa de comunicare fiind alta decât cea la care se află sediul reclamantei.

Se constată că în contractul intervenit, părțile nu au convenit expres că debitorul este în întârziere la împlinirea termenului la care trebuia să execute plata arendei, fără îndeplinirea vreunei formalități, astfel că nu se poate reține că respectiva clauză ar reprezenta un pact comisoriu de gradul IV .

Pentru aceste considerente, reține tribunalul că susținerile recurentei referitoare la faptul că nu a intervenit rezilierea de drept a contractului de arendă sunt fondate.

În ceea ce privește acțiunea principală, așa cum a fost precizată, apreciază tribunalul că în condițiile în care pârâtul prin încheierea celui de-al doilea contract neagă dreptul reclamantului de a folosi terenul ce face obiectul contractului de arendă, acesta din urmă are deschisă calea acțiunii în constatare, el neavând la dispoziție acțiunea în realizare.

Dreptul de folosință al reclamantului asupra terenului în suprafață de 9,68 ha derivă chiar din contractul de arendă, ori în condițiile în care pârâtul nu mai recunoaște valabilitatea acestui contract încheind un nou contract de arendă cu o altă societate și îi solicită societății reclamante să elibereze terenul, instanța constatând că contractul nr. 282/01.09.2010 este în vigoare, se impune admiterea acțiunii în constatare și constatarea în favoarea reclamantei a dreptului de a folosi terenul.

În ceea ce privește contractul încheiat între pârâți D____ M____ și ______________, tribunalul reține că la baza contractului stă o cauză ilicită, părțile contractante acționând cu rea credință în condițiile în care se încheie cel de-al doilea contract de arendă ce privește același teren ca și contractul încheiat de pârât cu reclamanta, fără ca în prealabil primul contract să fie desființat fie pe cale amiabilă fie prin intermediul instanței de judecată.

Reaua credință a pârâtului D____ M____ este cu atât mai evidentă în condițiile în care a ridicat arenda de la reclamantă pe 09.09.2011 conform dispoziției de plată nr. 17, iar pe 20.09.2011 a încheiat contractul cu pârâta ____________________ nivel al arendei de 700 kg grâu/ha/an, scopul acestuia fiind acela de a obține o arendă mai mare decât cea contractată cu reclamanta.

Nu are nici o relevanță împrejurarea că grâul recoltat nu ar corespunde calitativ, de vreme ce pârâtul a optat pentru plata arendei în lei iar nu în produse. Reclamanta a făcut dovada și chiar pârâtul D____ M____ a recunoscut cu ocazia administrării interogatorului, faptul că a încasat arenda în bani, iar declarațiile martorilor cu privire la calitatea grâului, chiar dacă ar fi adevărate, sunt irelevante.

De asemenea, împrejurarea că prin sentința civila nr. 1050/18.11.2011 a Tribunalului Teleorman, s-a dispus înregistrarea contractului de arendă intervenit între pârâți in registrul de evidentă al Consiliului Local Săceni nu este de natură a înlătura cauzele de nulitate ce afectează acest contract.

Potrivit literaturii juridice cauza actului juridic civil îl reprezintă acel element al actului juridic civil care constă în obiectivul urmărit de părți la încheierea actului. Ori în condițiile în care obiectul celui de al doilea contract de arendă îl formează terenul ce făcea obiectul unui alt contract de arendă care era în ființă, scopul ilicit ce stă la baza celui de al doilea contract este mai mult decât evident.

Pentru considerentele expuse anterior se apreciază ca fiind fondat recursul formulat de recurenta reclamantă urmând ca în raport de disp. art. 312 alin 1 și 3 C.proc.civ. să fie admis recursul, modificată în totalitate sentința în sensul admiterii acțiunii principale așa cum a fost precizată ulterior și respingerii cererii reconvenționale formulate de pârâtul D____ M____.

În temeiul art. 274 C.proc.civ. pârâții, căzând în pretenții vor fi obligați la plata către reclamantă în solidar a cheltuielilor de judecată suportate de aceasta la fond și în recurs, constând în onorariu avocat și taxă de timbru în cuantum de 4289,5 lei. Privitor la cuantumul taxei de timbru tribunalul are în vedere taxa de timbru datorată la valoarea litigiului.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E :

Admite recursul formulat de reclamanta _______________ împotriva sentinței civile nr. 1973 din 13.09.2012 pronunțată de Judecătoria Roșiori de Vede în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimații pârâți D____ M____ și ______________.

Modifică în totalitate sentința civilă recurată în sensul că :

Admite acțiunea modificată și precizată ulterior.

Respinge cererea reconvențională, ca neîntemeiată.

Constată nulitatea absolută a contractului de arendă încheiat între D____ M____ și ______________ la data de 20.09.2011 și înregistrat sub nr.148/28.05.2012 la Consiliul Local al comunei Săceni, județul Teleorman.

Constată existența unui drept exclusiv de folosință în favoarea reclamantei _______________ cu privire la terenul în suprafață de 9,68 ha, menționat în contractul de arendă nr.282/01.09.2010 încheiat cu pârâtul D____ M____.

Obligă intimații pârâți către recurenta reclamantă _______________ să plătească în solidar suma de 4289,5 lei cheltuieli de judecată la fond și recurs.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 25 Iunie 2013.

Președinte, J___ S_____	Judecător, D_____ O_______	Judecător, S_____ L____ M________
	Grefier, L____ E____ C______

Red.jud.J.S_____

Tehn.F.M./3 ex.

Jud.fond:C.L.G______