TRIBUNALUL G_____
SECTIE I CIVILA
Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX
Ședința publică de la 02 Aprilie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE R_____ G_____ F_____
Judecător A___ P______
Grefier L_______ Talpes
La ordine fiind judecarea apelului promovat de apelanții – reclamanți H______ E____ , H______ A_______ TEODORRA și HALTRIOC A_____, cu domiciliul în G_____, ______________________.8, jud. G_____, în contradictoriu cu intimații C____ M____, cu domiciliul în G_____, ___________________, _____________________________ V_______, cu domiciliul în G_____, _________________, ______________________________________, cu domiciliul în București, sector 3, _______________________.26A, împotriva sentinței civile nr.2097/14.03.2008 a Judecătoriei G_____.
La apelul nominal au răspuns, pentru intimații lipsă avocat A_____ D____ R_____, lipsă celelalte părți.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;
Apărătorul intimaților arată că intimata C____ E____ decedată are ca moștenitori pe soțul supraviețuitor C____ M____ și cei doi fii C____ C______ – V_______ și C____ L________. Pentru aceștia din urmă depune la dosar delegație. Depune la dosar certificat de deces pentru intimata C____ E____.
Tribunalul dispune introducerea în cauză în calitate de intimați a anumiților C____ C______ V_______ și C____ L________, moștenitori ai intimatei C____ E____ – decedată.
Nemaifiind cereri de formulat și probe de administrat Tribunalul constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri:
Apărătorul intimaților solicită respingerea apelului ca nefondat. Invocă art.294 C.pr.civ. care interzice schimbarea obiectului acțiunii sau a părților. Instanța de recurs a greșit și a schimbat obiectul procesului. Solicită a nu da eficiență probei cu expertiză care excede obiectului inițial al acțiunii. Solicită respingerea apelului, cu cheltuieli de judecată.
T R I B U N A L U L
Având nevoie de timp pentru deliberare și pentru a da posibilitate părților din proces să depună la dosarul cauzei concluzii scrise, potrivit disp. art. 146 C.pr.civilă;
Văzând și disp. art. 260 al.1 C.pr.civilă;
D I S P U N E
Amână pronunțarea cauzei la data de 09.04.2013.
Pronunțată în ședința publică de la 02 Aprilie 2013.
Președinte, Judecător, Grefier,
R_____ G_____ F_____ A___ P______ L_______ T_____
TRIBUNALUL G_____
SECTIE I CIVILA
Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX
Ședința publică de la 09 Aprilie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE R_____ G_____ F_____
Judecător A___ P______
Grefier L_______ Talpes
T R I B U N A L U L
Având nevoie de timp pentru deliberare și pentru a da posibilitate părților din proces să depună la dosarul cauzei concluzii scrise, potrivit disp. art. 146 C.pr.civilă;
Văzând și disp. art. 260 al.1 C.pr.civilă;
D I S P U N E
Amână pronunțarea cauzei la data de 16.04.2013.
Pronunțată în ședința publică de la 09 Aprilie 2013.
Președinte, Judecător, Grefier,
R_____ G_____ F_____ A___ P______ L_______ T_____
TRIBUNALUL G_____
SECTIE I CIVILA
Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX
Ședința publică de la 16 Aprilie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE R_____ G_____ F_____
Judecător A___ P______
Grefier L_______ Talpes
Pentru astăzi fiind amânată soluționarea apelului promovat de apelanții – reclamanți H______ E____ , H______ A_______ TEODORRA și HALTRIOC A_____, cu domiciliul în G_____, ______________________.8, jud. G_____, în contradictoriu cu intimații C____ M____, cu domiciliul în G_____, ____________________, _____________________________ V_______, cu domiciliul în G_____, _________________, ______________________________________, cu domiciliul în București, sector 3, _______________________.26A, împotriva sentinței civile nr.2097/14.03.2008 a Judecătoriei G_____.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 02.04.2013, când instanța , având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 09.04.2013, respectiv la data de 16.04.2013, data la care a pronunțat următoarea decizie
TRIBUNALUL
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei G_____ sub nr. XXXXXXXX/19.02.2007, reclamanții H______ E____, H______ A_______ T______ și H______ A_____ au solicitat obligarea pârâtului C____ M____ la consolidarea peretelui ce a fost deteriorat, obligarea acestuia la respectarea servituții de distanță dintre clădiri privind noul imobil ce se edifică și obligarea pârâtului la plata de daune cominatorii de 500 lei/zi de întârziere până la îndeplinirea obligațiilor stipulate anterior.
Motivându-și în fapt cererea, reclamanții au arătat că sunt proprietarii imobilului situat în G_____ _____________________. 8. Casa reclamanților era lipită pe un zid de casa ce se afla construită pe terenul situat în _____________________. 10, imobil asupra căruia a devenit proprietar pârâtul. Acesta a demolat vechea construcție fără a avea autorizație în acest sens și a deteriorat peretele casei reclamanților perete ce necesită consolidare.
Mai mult decât atât, pârâtul a început să edifice o nouă construcție la o distanță de 10-15 cm de peretele reclamanților astfel încât , datorită săpăturilor, s-a deteriorat și mai grav imobilul acestora.
În drept au invocat dispozițiile art. 480 , 998 , 999 Cod civil.
Pârâtul, legal citat, s-a prezentat în fața instanței și a formulat întâmpinare solicitând în primul rând introducerea în cauză în calitate de pârât și a numitei C____ E____, soția pârâtului C____ M____ și pe fond, respingerea ca neîntemeiată a acțiunii având în vedere următoarele împrejurări:
Pârâții au devenit proprietarii imobilului situat pe _____________________. 10 și cu toate avizele necesare, au demolat casa de locuit ce era lipită de casa reclamanților.
Imobilul reclamanților are o vechime mai mare de 100 de ani și, în principal datorită neîntreținerii, este foarte degradat.
Ca urmare, pe cheltuială proprie, pârâții au consolidat peretele locuinței reclamanților, cel ce se învecina cu proprietatea acestora.
Mai mult decât atât, noua construcție ce a început a fi consolidată de către pârâți respectă toate măsurile de protejare a imobilului reclamanților în sensul că s-a realizat la o distanță de 65 cm iar peretele locuinței acestora a fost consolidat făcându-se inclusiv o fundație de beton armat pentru acest imobil.
La termenul din data de 25.05.2007, instanța a dispus introducerea în cauză în calitate de pârâtă și a numitei C____ E____.
La solicitarea reclamanților s-a administrat proba cu expertiză tehnică în construcții și, la solicitarea ambelor părți, proba cu înscrisuri.
Ulterior, la solicitarea pârâților, s-a administrat proba cu cercetare la fața locului realizată la data de 12.11.2007.
Ambele părți au solicitat și proba cu interogatoriu, probă la care ulterior au renunțat.
Pârâții au depus următoarele acte: raport de expertiză tehnică, autorizație de desființare construcție, declarații, raport de expertiză tehnică extrajudiciară, memoriu privind consolidarea peretelui, schițe, memoriu tehnic de rezistență.
Reclamanții au depus un set de fotografii ale imobilelor.
În cauză s-a realizat expertiză tehnică în construcții de către expert M___ D___ alături de consilierul expert solicitat de către pârât, ing. Stăncic T_____.
Prin sentința civilă nr. 2097/14.03.2008 a Judecătoriei G_____ s-a respins acțiunea ca nefondată.
Pentru a pronunța această hotărâre s-au reținut următoarele:
În cursul anului 2006 pârâții au devenit proprietarii imobilului – casă și teren situat în G_____, _____________________. 10 .
Peretele dinspre nord al casei cumpărate era lipit de peretele casei aparținând reclamanților, situată în G_____, _____________________. 8.
Întrucât pârâții intenționau să realizeze pe teren o nouă construcție, au procedat la demolarea casei bătrânești.
Contrar susținerilor reclamanților din cererea introductivă, instanța a constatat că această operațiune s-a realizat cu respectarea normelor legale în vigoare în sensul că aceștia au solicitat și obținut autorizația de desființare locuință și anexe nr. 1237/9.11.2006.
Mai mult decât atât, aceștia au avut și acceptul exprimat de către reclamanta H______ E____ prin declarația autentificată sub nr. 1780/27.09,2006.
După realizarea lucrării de demolare, pârâții, pe cheltuială proprie, au realizat o lucrare de consolidare a peretelui aparținând imobilului reclamanților care se afla într-o stare precară dar nu datorită pârâților ci datorită modului de realizare și a vechimii acestei construcții.
Dacă inițial – în cererea introductivă – reclamanții nu au făcut vorbire despre aceste reparații, ulterior, respectiv cu ocazia efectuării cercetării locale, au arătat doar că lucrarea de consolidare este superficială și practic nefolositoare.
Instanța a constatat însă că lucrarea de consolidare a fost efectuată după realizarea unui studiu geotehnic întocmit de către expert B____ M________.
Atât din expertiza efectuată la dispoziția instanței de către expert M___ D___ cât și din expertizele extrajudiciare depuse de pârâți reiese că pentru asigurarea stabilității clădirii vecine s-au realizat de lucrări de consolidare ale peretelui aflat pe hotarul dintre cele două proprietăți, lucrări constând în cămășuirea acestuia cu tencuială din mortar de ciment și armată cu o rețea de plasă sudată pe fața exterioară. De asemenea, s-a executat la construcția veche o fundație din beton armat. Între construcțiile vecine s-a prevăzut și un spațiu liber de 60 cm în care s-a realizat o rigolă din beton necesară evacuării apelor pluviale.
Concluzia unanimă a tuturor acestor lucrări este că lucrările realizate pentru ridicarea noii construcții nu au produs avarii la vechea construcție învecinată. Este adevărat că vechea construcție prezintă numeroase crăpături constatate și de către instanță cu ocazia cercetării la fața locului, dar conform lucrărilor de specialitate indicate anterior acestea nu se datorează pârâților ci vechimii clădirii (peste 100 de ani), modului în care aceasta a fost realizată și calității materialelor de construcție folosite și, nu în ultimul rând, caracteristicilor solului – loess galben moale.
Față de toate aceste aspecte, instanța a respins ca nefondat primul capăt de cerere formulat de către pârâți.
În ceea ce privește cel de al doilea capăt de cerere, instanța a constatat că expertul desemnat în cauză a stabilit că între clădiri există o distanță de 60 cm.
De altfel, această distanță este stabilită de cutumă neexistând în acest sens o prevedere legală expresă. Textul de lege aplicabil este art. 24 din HG 525/1996 privind regulile de distanță a clădirilor care prevede însă un spațiu suficient pentru intervenția în caz de incendiu.
Că această distanță este relativă o dovedește și faptul că două construcții pot fi realizate și în regim cuplat (alipite la calcan pe una din limitele laterale ale parcelei) situație existentă, de altfel, înainte de demolarea vechii construcții situate în _____________________. 10.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel reclamanții, criticând-o pentru motive vizând nelegalitatea și netemeinicia acesteia.
S-a arătat că instanța de fond a apreciat eronat probele dosarului, subliniindu-se că, în mod evident pârâții au îngustat distanța dintre cele două imobile.
S-a mai precizat că lucrarea de consolidare a peretelui a fost executată necorespunzător, fără proiect de rezistență verificat legal.
În apel s-a admis proba cu expertiză tehnică de specialitate, avându-se în vedere următoarele obiective:
1. dacă realizarea lucrărilor de „cămășuire” executate de pârâți la peretele imobilului reclamanților sunt lucrări legal întocmite, apte și suficiente să asigure consolidarea zonei de influență a construcției noi;
2. să se stabilească influențele exercitate de lucrările de excavație și compactare necesare ridicării noii construcții (inclusiv încărcarea terenului transmisă de noua structură) asupra imobilului reclamanților (teren și construcție);
3. să se stabilească dacă executarea excavațiilor și lucrărilor de compactare la terenul de fundare aparținând pârâților s-a efectuat:
a. conform proiectului de consolidare al peretelui imobilului reclamanților și a terenului de sub acesta, proiect întocmit de proiectant, verificat de un verificator de proiecte atestat MLPAT și parte-componentă a documentației fazei PAC și PT;
b. anterior/concomitent/ulterior lucrărilor de „camasuire” a peretelui reclamanților;
c. manual sau cu cilindru-compresor.
4. să se precizeze distanța dintre pereții celor două clădiri (pe zone) și dacă aceasta asigură posibilitatea intervenției concrete la peretele reclamanților.
5. să se identifice și precizeze cauzele deteriorării rapide a imobilului reclamanților și proporția de contribuție a fiecăreia dintre ele.
Raportul de expertiză întocmit de expert N___ I__ s-a depus la filele 184 – 189 dosar apel, iar răspunsul la obiecțiuni la filele 340- 342 din dosarul instanței de apel.
Consilierul expert al apelanților , expert F_______ E____, a formulat propriile obiecțiuni la raportul de expertiză, expunând precizările în raportul depus la filele 165 – 170 dosar apel.
La solicitarea instanței, Inspectoratul de Stat în Construcții a depus la dosar întreaga documentație tehnică privind lucrarea de consolidare a peretelui imobilului reclamanților, respectiv autorizație de construire nr.973/30.07.2007, certificate de urbanism nr.2075/21.11.2006 și nr. 2025/19.10.06, acord pentru investiții, autorizație de desființare nr. 1237/9.11.2006, memoriu privind consolidarea peretelui, raportul de expertiză (fila 317-321).
Prin decizia civilă nr. 32/04.02.2010, Tribunalul G_____ a respins apelul declarat de către reclamanții H______ E____, H______ A_______ T______ si H______ A_____, împotriva sentinței civile nr. 2097/14.03.2008 pronunțată de Judecătoria G_____ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, având ca obiect „obligație de a face” ca nefondat. A obligat apelanții la plata în solidar către intimați a sumei de 1190 lei, cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța aceasta decizie, instanța de apel a constatat următoarele:
Din raportul de expertiză, precum și din actele aflate la dosar, rezultă că lucrările de consolidare a peretelui s-au executat pe baza proiectului întocmit de ing. F_____ P______, avizat de inginer verificator proiecte ing. Seleusanu P____, autorizat MLPAT.
S-a constatat, astfel, că s-a executat o grindă de fundare din beton armat de 60 cm grosime, pe toată lungimea peretelui (18 metri) din care se ridică pe perete 8 pilastri și o plasă din oțel beton. Ulterior întreaga suprafață a peretelui s-a tencuit cu mortar de ciment, devenind o tencuială armată.
S-a mai evidențiat că lucrările de fundații pentru noul imobil al pârâților s-au realizat după finalizarea lucrărilor de consolidare perete, dar și faptul că perna de balast realizată a consolidat terenul de fundație în zonă și a diminuat posibilitatea apariției unor tasări a terenului.
Cum prin prezenta acțiune s-a solicitat doar consolidarea peretelui în discuție, cu dimensiunea 18mlx8mlx0,25ml, fără a se avea în vedere și ceilalți pereți (în special, peretele transversal), care prezintă fisuri accentuate, având în vedere că acesta a fost deja consolidat, asigurându-se stabilitatea sa, iar în prezent nu este degradat, nu prezintă fisuri, crăpături, Tribunalul a apreciat ca fiind legală și temeinică soluția instanței de fond în sensul respingerii acestui capăt de cerere, soluție corect fundamentată pe întregul material probator administrat în cauză.
În privința celorlalte aspecte evidențiate de apelanții reclamanți, în ceea ce privește degradarea celorlalți pereți, cauzele care au condus la fisurarea acestora, existența sau inexistența legăturii de cauzalitate dintre lucrările efectuate la imobilul intimaților pârâți și avarierea imobilului reclamanților, Tribunalul a constatat că acestea exced cadrului procesual, instanța neputând depăși limitele învestirii sale, respectiv consolidarea unui singur perete, cel paralel cu imobilul pârâtului.
Cu privire la al doilea capăt de cerere rezultă, din memoriul tehnic al expertului MLPAT R___ D__, că între cele două construcții s-a prevăzut un spațiu liber de 60 cm, în care s-a amenajat și o rigolă din beton pentru evacuarea apelor, spațiu ușor diminuat datorită tencuielii executate ulterior, care însă permite pătrunderea pentru eventualele lucrări de reparații necesare la peretele imobilului.
Împotriva acestei decizii au formulat recurs reclamanții H______ E____, H______ A_______ T______ si H______ A_____, arătând ca primele doua instanțe au nesocotit dispozițiile art. 998 si 999 C. civ., întrucât au făcut dovada prejudiciului, a faptei ilicite si a legăturii de cauzalitate. Mai arată că cele două instanțe nu au făcut referire la probele administrate de către reclamanți si nu au arătat nici de ce nu au fost luate in considerare. Arată că lucrarea efectuată nu este bine făcută și că instanțele de fond si de apel au luat in considerare doar expertizele extrajudiciare efectuate la cererea pârâților. De asemenea, au arătat că distanța dintre cele două clădiri nu este cea legală.
Prin decizia nr. 372/R/22.10.2010, Curtea de Apel G_____ a admis recursul, a casat decizia civila nr. 32/04.02.2010 a Tribunalului G_____ si a trimis cauza aceleiași instanțe pentru rejudecarea apelului.
Pentru a pronunța această decizie, instanța de recurs a reținut că instanța de fond si instanța de apel nu au observat ca lucrările de consolidare a peretelui imobilului reclamanților a cărei consolidare se cere in acțiune au fost făcute fără autorizație de construire, doar pe baza unui memoriu tehnic și că instanțele de apel si de fond trebuiau să efectueze o expertiză tehnică cu un expert autorizat MLPAT, care să precizeze cauzele fisurilor apărute la imobilul reclamanților și dacă una din aceste cauze este modul de ridicare a imobilului pârâților, să arate sși soluția tehnică și legală care se impune, funcție de capacitatea de rezistență a imobilului reclamanților. A mai arătat că instanța de apel, in rejudecare trebuie sa țină cont de acordul dat de reclamanta H______ E____ pentru ridicarea imobilului pârâților , precum si de faptul ca pârâții și-au asumat obligația de a efectua reparațiile la imobilul reclamanților in cazul apariției de daune.
In rejudecarea apelului a fost efectuată o expertiza tehnică de către expert tehnic Gramescu A__ M____, expert autorizat MLPAT. De asemenea la efectuarea acestei expertize au participat consilieri experți MLPAT pentru fiecare parte.
Analizând actele si lucrările dosarului prin prisma motivelor de apel, tribunalul constată următoarele:
Ceea ce au solicitat reclamanții in cererea introductiva este obligarea pârâților la consolidarea peretelui ce a fost deteriorat si la construirea cu respectarea servituții legale de distanta dintre cele doua clădiri.
Limitele casării instanței de recurs privesc doar primul capăt de cerere al reclamanților si anume obligația de a consolida peretele imobilului reclamanților aflat la limita proprietății cu proprietatea pârâților.
Este cert că acest perete a fost consolidat de către pârâți, fapt necontestat nici de către experți nici de către reclamanți.
Faptul că ulterior acestei consolidări au apărut fisuri la alți pereți ai imobilului reclamanților excede cadrului procesual al prezentei cauze, cadru fixat chiar de către reclamanți și potrivit principiului disponibilității, instanța nu poate mări sau micșora acest cadru.
Expertul tehnic Gramescu A__ M____ arată in expertiza sa că există fisuri in pereții transversali ai clădirii reclamanților și că aceste fisuri sunt cauzate de modalitatea de construire a imobilului pârâților. Însă reclamanții nu au solicitat instanței consolidarea acestor pereți și nici să se constate că datorită consolidării defectuoase a peretelui aflat la limita celor două proprietăți s-au fisurat alți pereți, ci doar sa se consolideze peretele de la clădirea reclamanților aflat la limita proprietății cu imobilul pârâților.
Însă cum la acest perete nu există fisuri instanța nu poate decât să constate că această consolidare a avut loc.
In ceea ce privește existența sau nu a autorizației de construire pentru consolidarea efectuată, tribunalul apreciază de asemenea că și acest aspect excede cadrului procesual stabilit de către reclamanți, aceștia referindu-se in acțiunea introductivă doar la lipsa autorizației de demolare a vechii clădiri aparținând pârâților si a lipsei autorizației de construire la începerea clădirii noi.
Pe toata durata derulării prezentului proces reclamanții nu au modificat cadrul procesual stabilit prin cererea de chemare in judecata, astfel încât tribunalul nu poate analiza probele dosarului decât prin prisma celor solicitate de către reclamanți.
Toate probele la care se refera reclamanții inclusiv in cererea de recurs vizează deteriorări ale altor pereți ai clădirii proprietatea lor însă, așa cum am arătat mai sus, aceste deteriorări exced cadrului procesual stabilit chiar de către reclamanți in cererea de chemare in judecată.
F___ de aceste considerente, tribunalul apreciază că instanța de fond a pronunțat o hotărâre legală și temeinică și pe cale de consecință urmează să respingă apelul ca nefondat.
In baza disp. art. 274 C. proc. civ., având in vedere că pârâții au solicitat cheltuieli de judecată, urmează ca apelanții să fie obligați la plata acestor cheltuieli, ca părți căzute in pretenții.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul promovat de apelanții – reclamanți H______ E____ , H______ A_______ TEODORRA și HALTRIOC A_____, cu domiciliul în G_____, ______________________.8, jud. G_____, în contradictoriu cu intimații C____ M____, cu domiciliul în G_____, ____________________, __________.24, C____ C______ V_______, cu domiciliul în G_____, _________________, ______________, ______________________, cu domiciliul în București, sector 3, _______________________.26A, împotriva sentinței civile nr.2097/14.03.2008 a Judecătoriei G_____, ca nefondat.
Obligă pe apelanții - reclamanți la plata sumei de 1.190 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în apel.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 16.04.2013.
Președinte, Judecător, Pt grefier,
R_____ G_____ F_____ A___ P______ L_______ T_____
Aflat în concediu odihnă -cf. disp.art. 261 C.pr.civilă
Semnează
Grefier șef Secție I Civilă
S____ B______
Red. R.G.F.
Tehn. R.G. /9ex/23.07.2013
______________.2013