Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL C______

SECȚIA I CIVILĂ

DECIZIE Nr. 671/2015

Ședința publică de la 10 Noiembrie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE: P____ P___

Judecător: M____ P______

Judecător: M____ C____

Grefier: M_____ M_______

x.x.x

Pe rol, judecarea recursurilor declarate de reclamantul Neșa I_____ și pârâtul A_____ C_______ A________, împotriva deciziei civile nr.803 din 06.05.2015, pronunțată de Tribunalul D___, în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimatul-pârât T______ F____, având ca obiect pretenții.

La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns recurentul-reclamant Neșa I_____, reprezentat de avocat V____ D____, recurentul-pârât A_____ C_______ A________, reprezentat de avocat G________ M______, și intimatul-pârât T______ F____, asistat de avocat G________ M______.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care a învederat că recursul declarat de pârâtul A_____ C_______ A________, a fost legal timbrat, precum și faptul că recurentul-reclamant Neșa I_____ nu a depus la dosarul cauzei formularul de cerere privind acordarea ajutorului public judiciar sub forma scutirii de plata taxei judiciare de timbru.

Avocat V____ D____, pentru recurentul-reclamant Neșa I_____, depune dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 62 lei, consemnată prin chitanța nr.xxxxxxxxxxxx/10.11.2013, si timbru judiciar în valoare de 0,3 lei, arătând că mai susține cererea de ajutor public judiciar formulată la termenul anterior. De asemenea, solicită să se dispună atașarea dosarului de urmărire penală nr.839/P/2010.

Avocat G________ M______, pentru recurentul-pârât A_____ C_______ A________, arată că se opune cererii de amânare formulată de apărătorul recurentului-reclamant.

Instanța, analizând, respinge cererea privind atașarea dosarului de urmărire penală nr.839/P/2010, formulată recurentul-reclamant Neșa I_____, prin apărătorul ales, ca nefiind utilă soluționării cauzei, si nemaifiind alte cereri de formulat, constată cauza în stare de soluționare si acordă cuvântul asupra recursurilor.

Avocat V____ D____, pentru recurentul - reclamant Neșa I_____, expune oral motivele de recurs formulate în scris, solicitând admiterea recursului, modificarea deciziei atacate, și pe fond admiterea acțiunii și obligarea la plata cheltuielilor de judecată, conform chitanței depuse la dosarul cauzei.

În ceea ce privește recursul formulat de pârâtul A_____ C_______ A________, pune concluzii de respingere.

Avocat G________ M______, pentru recurentul-pârât A_____ C_______ A________, a solicitat admiterea recursului așa cum a fost formulat. Cu privire la recursul declarat de reclamantul Neșa I_____ a solicitat respingerea acestuia. De asemenea, a solicitat cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat și depune chitanță în acest sens.

Intimatul-pârât T______ F____, asistat de avocat G________ M______, a arătat că achiesează la recursul pârâtului A________ A_____ C_______, solicitând admiterea acestuia și respingerea recursului declarat de reclamantul Neșa I_____, cu cheltuieli de judecată.

C U R T E A

Asupra recursurilor de față:

Prin sentința civilă nr.5160/07.04.2014 pronunțată de Judecătoria C______ a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Tanasie F____.

A fost respinsă acțiunea formulată de reclamantul Nesa I_____, în contradictoriu cu pârâții Tanasie Fanesl și A________ A_____ C_______.

A fost respinsă cererea pârâților de obligare a reclamantului la plata cheltuielilor de judecată.

Prin decizia civilă nr. 803 din 06.05.2015, pronunțată de Tribunalul D___, a fost admis apelul formulat de apelantul-reclamant NEȘA I_____, domiciliat în C______, _______________, judetul D___, în contradictoriu cu pârâții T______ F____, domiciliat in C______, _________________, judetul D___, A_____ C_______ A________, domiciliat in C______, ____________________, judetul D___, împotriva sentinței civile nr. 5160 din 07 aprilie 2014 pronunțată de Judecătoria C______ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX.

A fost schimbată în parte sentința civilă atacată, în sensul că a fost admisă în parte acțiunea precizată față de pârâtul A_____ C_______ A________ și obligat acest pârât către reclamant la plata sumei de 1295 lei, cu titlu de despăgubiri și la plata sumei de 425 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Au fost menținute restul dispozițiilor sentinței.

A fost obligat intimatul pârât A_____ C_______ A________ să plătească apelantului-reclamant suma de 491,5 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în apel.

A fost obligat apelantul către intimatul T______ F____ la plata sumei de 400 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată în apel.

Pentru a se pronunța această decizie, tribunalul a reținut următoarele:

Astfel, in ceea ce privește primul petit al acțiunii deduse judecații, așa cum a fost precizata ulterior, tribunalul a constatat ca reclamantul a înțeles sa cheme in judecata pe paratul Tanasie F____, solicitând obligarea acestuia la deshumarea tatălui paratului Tanasie G_______, reclamantul invocând in fapt ca defunctul a fost înhumat in cavoul proprietatea reclamantului, situat pe terenul reclamantului, iar in drept dispozițiile art. 1349 si urm. Noul Cod civil referitoare la răspunderea civila delictuala, reclamantul mai arătând ca deși in procesul penal s-a constatat lipsa vinovăției paratului Tanasie F____, ca element al infracțiunii de tulburare de posesie, din punct de vede civil răspunderea trebuie si poate fi angajata chiar pentru culpa cea mai ușoara.

F___ de motivele de fapt invocate de reclamant si temeiul juridic expres indicat de acesta in acțiunea dedusa judecații si având in vedere apărările paratului Tanasie F____ din întâmpinarea depusa la 01.07.2014 si probele administrate in cauza la cererea parților, tribunalul a constatat ca soluția instanței de fond de respingere a primului capăt de cerere este corecta, dar pentru următoarele considerente:

Potrivit disp. art. 1349 NCC, orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune și să nu aducă atingere, prin acțiunile ori inacțiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane.(2)Cel care, având discernământ, încalcă această îndatorire răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral.

In esență, acțiunea reclamantului vizează incidenta in cauza a răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie, așa cum aceasta a fost reglementata de dispoz. art. 1349 si urm. NCC.

Răspunderea civila este o forma a răspunderii juridice, care consta într-un raport juridic obligațional, conform căruia o persoana are datoria de a repara prejudiciul cauzat alteia prin fapta sa sau prejudiciul de care este ținuta răspunzătoare prin dispozițiile legale.

Răspunderea civila delictuala se concretizează într-o obligație de reparare a unui prejudiciu cauzat printr-o fapta ilicita. Fapta ilicita declanșează o răspundere civila delictuala, al cărei conținut îl constituie obligația civila de reparare a prejudiciului cauzat.

Din analiza textelor art. 1349, art. 1357 si urm NCC, rezulta ca pentru angajarea răspunderii civile delictuale se cer întrunite cumulativ următoarele condiții: existenta unui prejudiciu; existenta unei fapte ilicite; existenta unui raport de cauzalitate între fapta ilicita si prejudiciu; existenta vinovăției celui ce a cauzat prejudiciul, constând în intenția, neglijența sau imprudența cu care a acționat.

In cauza este cert ca paratul Tansie F____ a procedat la înhumarea tatalui sau in cavoul situat pe terenul reclamantului Nesu I_____, iar aceasta stare de fapt a fost reținuta corect de instanța de fond si nu a fost contestata de parți nici in fata instanței de fond si nici in faza apelului.

In ceea ce privește vinovăția paratului Tanasie F____, tribunalul a constatat ca din probele administrate in cauza rezulta inexistenta oricărei forme de vinovăție a paratului, chiar si a celei mai ușoare culpe, in condițiile in care din probele administrate rezulta in mod neechivoc c a paratul Tanasie F____ s-a bazat in săvârșirea faptei care i se imputa pe acordul preotului paroh si al Consiliului Parohial in cărei administrare se afla cimitirul in care exista cavoul in cauza, paratul necunoscând si neputând cunoaște la data înhumării tatălui sau ca respectivul cavou s-ar afla pe terenul reclamantului Nesa I_____. Astfel, din procesul verbal întocmit de consiliul parohial la 07.01.2010 ( fila 77 din dosarul de fond) si declarațiile martorilor audiați la propunerea parților rezulta in mod indubitabil ca înhumarea defunctului Tanasie G_______ s-a făcut de paratul Tanasie F____ in cavoul indicat de Consiliul parohial si preotul paroh al bisericii ce administra cimitirul Roboaica si ca nici la acea data si nici in prezent cimitirul nu este clar delimitat de terenul proprietatea exclusiva a reclamantului Nesa I_____, ce se învecinează cu cimitirul, astfel încât nu se poate retine nici cea mai ușoara culpa a paratului in încălcarea vreunui drept sau interes legitim al reclamantului, culpa care sa stea la baza angajării răspunderii civile delictuale a paratului Tanasie prin fapta din ianuarie 2010 si implicit la repararea prejudiciului invocat de reclamant, in modalitatea solicitate de reclamant.

Simpla susținere a martorului Salcuceanu I_____ in sensul ca acest martor personal i-ar fi adus la cunoștința paratului Tanasie F____ cu o zi înainte de înmormântarea tatălui paratului despre aspectul ca „ nu este bine sa înhumeze tatăl in cavoul ce face obiectul acțiunii, deoarece nu aparține parohiei” nu este de natura sa conducă la concluzia existentei vreunui forme de vinovăție a paratului Tanasie F____, in condițiile in care înainte de înmormântarea tatălui sau, paratul Tanasie a primit acordul expres al Consiliului Parohial si încredințarea lucrării funerare in cauza pentru a-l înmormânta pe tatăl sau in cavoul respectiv, iar martorul Salcuceanu nu avea vreo calitate in conducerea parohiei sau alta calitate care sa-i confere competenta sa ateste delimitarea cimitirului sau inexistenta dreptului de administrare a parohiei asupra cavoului in litigiu.

F___ de aceasta situație si ținând seama si de aspectul ca in ziua înmormântării sau anterior nu a existat vreo discuție intre paratul Tanasie si reclamant despre locul situării cavoului, pe proprietatea acestuia sau in cadrul cimitirului, rezulta ca paratul a avut reprezentarea ca respectiva lucrare funerara se afla in cadrul cimitirului si este îndreptățit sa procedeze la înhumarea tatălui sau decedat cavoul indicat de preotul paroh si consiliul parohial care administrează cimitirul. Sub acest aspect, tribunalul a constatat ca însuși martorul S______ S_____ propus de reclamant a arătat ca nu exista o demarcare intre limita cimitirului si terenul reclamantului si ca numai după înmormântarea tatălui paratului Tanasie F____ acest martor a participat la unele măsurători ale celor doua terenuri.

Tribunalul a avut in vedere ca pentru angajarea răspunderea civilă delictuală, fapta ilicită trebuie să fie săvârșită cu vinovăție.

In privința vinovăției, ca si condiție a răspunderii civile delictuale, instanța a reținut ca aceasta reprezintă atitudinea psihica a autorului faptei ilicite în raport de fapta respectiva si fata de urmările pe care aceasta le produce, vinovăție ce poate fi reprezentată prin intenție directă sau indirectă sau culpă cu sau fără previziune.

Astfel, potrivit art. 1358 Cod civil, „Pentru aprecierea culpei se va ține seama de împrejurările în care s-a produs prejudiciul, străine de persoana autorului faptei, precum și, dacă este cazul, de faptul că prejudiciul a fost cauzat de un profesionist în exercițiul activității sale”.

Pentru considerentele expuse, constatând neîndeplinirea unei condiții esențiale pentru angajarea răspunderii civile delictuale, respectiv lipsa vinovăției paratului Tanasie F____, in situația in care acesta si-a înhumat tatăl in locul indicat de preotul paroh si Consiliul parohial, apărare invocata de parat prin întâmpinarea formulata la 01.07.2014 ( fila 49), tribunalul a constatat ca se impune menținerea soluției instanței de fond de respingere ca nefondat a primului petit din acțiunea dedusa judecații.

In ceea ce privește al doilea petit al acțiunii deduse judecații, tribunalul a constatat ca prin acțiunea care a investit instanța de fond, așa cum a fost precizata ulterior, reclamantul a solicitat obligarea in solidar a pârâților Tanasie si A_____ la plata de daune cominatorii de la data pronunțării hotărârii si pana la îndeplinirea obligației de a face ce a făcut obiectul primului petit, astfel încât tribunalul constatat ca soluția de respingere a acestuia este de asemenea corecta, in condițiile in care este evident caracterul accesoriu al acestui capăt de cerere, aspect reținut si de instanța de fond, cu consecința respingerii acestuia ca efect al respingerii primului capăt de cerere, daunele cominatorii putând fi acordate numai daca se admitea primul capăt de cerere. Sub acest aspect, tribunalul a constatat ca sunt neîntemeiate susținerile apelantului reclamant in sensul nemotivării acestui capăt de cerere, întrucât instanța de fond a arătat in cuprinsul hotărârii ca respingerea capătului de cerere având ca obiect daune cominatorii se impune ca efect al respingerii petitului principal privind obligația de a face, dat fiind caracterul accesoriu al petitului de daune cominatorii.

Tribunalul a constatat ca sunt total nefondate susținerile apelantului reclamant in sensul ca petitul având ca obiect daune cominatorii ar avea o soarta distincta si independenta de soluționarea primului capăt de cerere, întrucât asemenea daune pot fi acordate numai in cazul neîndeplinirii unei obligații de a face, iar in speța nu exista vreo hotărâre sau alt titlu executoriu prin care sa se fi stabilit in sarcina pârâților asemenea obligație de a face, pentru a se putea solicita, ca petit de sine stătător, daune cominatorii in prezentul dosar.

Tribunalul a constatat ca sunt întemeiate insa susținerile apelantului reclamant privind greșita soluționare a ultimului capăt de cerere, având ca obiect pretenții constând in cheltuielile făcute de reclamant in dosarul de urmărire penala. Cu privire la acest capăt de cerere si având in vedere actele noi depuse de apelantul reclamant in faza apelului, tribunalul a constatat ca sunt întemeiate solicitările reclamantului dar numai față de pârâtul A_____ C_______ A________, întrucât prin actele depuse in dosarul de fond si in faza apelului, reclamantul a făcut dovada ca a efectuat in dosarul de urmărire penale cheltuieli proprii in suma de 1295 lei, respectiv onorariu avocat de 595 lei si onorariu expertiza in cuantum de 700 lei, astfel încât este îndreptățit sa obțină aceste cheltuieli de la paratul A_____ C_______ A_______, acest parat fiind in culpa procesuala ce sta la baza acordării cheltuielilor de judecata in condițiile in care in dosarul penal s-a constatat săvârșirea de către acest parat a faptei de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor, la plângerea formulata de reclamant ca parte vătămata, scoaterea de sub urmărire penala fiind dispusa ca urmare a aplicării unei sancțiuni administrative.

In ceea ce privește pe paratul Tanasie F____, s-a constatat ca in dosarul penal s-a constatat lipsa vinovăției acestuia pentru fapta de tulburare de posesie, imputata de reclamant, ca parte vătămata, astfel încât fata de soluția de neîncepere a urmăririi penale, acesta nu poate datora reclamantului cheltuielile făcute de acesta in dosarul penal, lipsind culpa procesuala a acestuia.

In privința cuantumului cheltuielilor solicitate de reclamant, tribunalul constata ca suma de 595 lei cu titlu de onorariu apărător a fost dovedita prin chitanța nr. xxxxx/12.01.2010 si contractul de asistenta juridica nr. 12/11.01.2010 depuse la filele 18 si 20 din dosarul de apel, iar onorariul de expertiza in cuantum de 700 lei a fost dovedit cu raportul depus in filele 13-17 din dosarul de fond, raport care a fost avut in vedere de organul de cercetare penala, așa cum rezulta fără echivoc din ordonanța de scoatere de sub urmărire penala din 14.09.2012 ( fila 8 din dosarul de fond), fiind eronata reținerea contrara a instanței de fond.

Pentru considerentele expuse si având in vedere textele de lege menționate si dispoz. art. 296 C. Pr.civ., tribunalul a admis apelul formulat de apelantul-reclamant NEȘA I_____ si a schimbat in parte sentința civilă atacată, în sensul că a admis în parte acțiunea precizată față de pârâtul A_____ C_______ A________ și a obligat acest pârât către reclamant la plata sumei de 1295 lei, cu titlu de despăgubiri și la plata sumei de 425 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată la fond ( având in vedere dispoz. art. 274 C.pr.civ. si ținând seama ca s-a admis doar in parte acțiunea, cheltuielile acordate constând in ½ onorariu de avocat in cuantum de 620 lei potrivit chitanței nr. xxxxx/2013 si taxa de timbru in valoare de 115 lei aferenta despăgubirilor acordate).

S-au menținut restul dispozițiilor sentinței.

In baza art. 274 C.pr.civ., fata de soluția pronunțată asupra apelului, respectiv criticile apreciate ca fiind întemeiate, a fost obligat intimatul pârât A_____ C_______ A________ să plătească apelantului-reclamant suma de 491,5 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în apel (onorariu apărător de 434 lei, reprezentând ½ din onorariul dovedit de 868 lei prin chitanța nr. xxxxx/2014 si taxa de timbru de 57,5 lei aferenta criticilor admise) si a fost obligat apelantul către intimatul T______ F____ la plata sumei de 400 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată în apel (onorariu apărător potrivit chitanței nr. 460/06.03.2014).

Împotriva acestei decizii au formulat recurs reclamantul Neșa I_____ și pârâtul A_____ C_______ A________, criticând-o pentru netemeinicie si nelegalitate.

În motivarea recursului, reclamantul Neșa I_____ a susținut următoarele:

In mod greșit instanța de fond admițând său, a schimbat numai în parte sentința apelată.

In fapt, precizează că a formulat plângere penala împotriva ambilor parați pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 258 alin. 1 rap. la art. 246 CP (pentru parohul A_____ C_______ A________) si infracțiunea de tulburare de posesie pentru paratul Tanasie F____, întrucât paratul A_____ C_______ A________ i-a oferit paratului Tanasie F____ in anul 2010 un cavou construit de mine pe terenul proprietatea reclamantului.

Prin ordonanța din 14.09.2012 emisa de P________ de pe lângă Judecătoria C______ s-a dispus neînceperea urmăririi penale fata de paratul Tanasie F____ cu motivarea ca nu se poate stabili cu certitudine ca acesta ar fi acționat cu vinovăție. Cert este ca paratul Tanasie F____ si-a înhumat tatăl pe terenul proprietatea mea, _______________________ pe cheltuiala subsemnatului.

Totodată prin aceeași ordonanță s-a stabilit faptul că pârâtul A_____ C_______ A________ a săvârșit infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prevăzute de art. 258 alin. 1 CP raportat la art. 246 CP, iar acesta a fost sancționat administrativ constând în amendă de 1000 RON.

Daca in ceea ce privește angajarea răspunderii penale s-a reținut lipsa vinovăției ca element constitutiv al infracțiunii de tulburare de posesie, din punct de vedere civil răspunderea trebuie reparata si trebuie angajata pentru culpa chiar si cea mai ușoara. In plus, tatăl paratului avea încă din timpul vieții o lucrare funerara edificata, pe un teren aflat in concesiunea familiei acestuia. Paratul a dorit sa-si înhumeze tatăl pe un alt teren când deja acesta avea un cavou deja construit.

Pârâții T______ F____ și A_____ C_______ A________ au fost anunțați de către organele de poliție chiar cu o zi înainte de înmormântare de faptul că locul de veci este proprietatea reclamantului. In data de 06.01.2010 pârâții s-au deplasat în cimitirul Roboiaca pentru a se indica cavoul construit de martorul S_________ I_____, pe terenul proprietatea subsemnatului. La fața locului s-a aflat același martor, S_________ I_____, martor care i-a adus la cunoștință atât, pârâtului A_____ C_______ A________, cât și pârâtului T______ F____, faptul că acel cavou aparține unei alte persoane, respectiv subsemnatului. Aceste aspecte sunt reținute și de Ordonanța emisă în data 14.09.2012 de P________ de pe lângă Judecătoria C______. Mai mult decât atât, pârâtul A_____ C_______ A________ a apelat serviciul 112 în data de 06.01.2014, întrucât s-a iscat un scandal, când martorul S_________ I_____ a încercat să le explice pârâților că acel loc nu aparține Cimitirului Roboaiaca, ci este proprietatea subsemnatului.

În plus, pârâții mai fuseseră anunțați cu mult timp în urmă despre faptul că locul de veci nu este în proprietatea parohiei, iar la data Ia care defunctul pârâtului a fost înmormântat, respectiv 07.01.2010, aspect reținut Și în dosarul de urmărire penală nr. 839/P/2010 aflat pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria C______, organele de poliție au fost la fața locul, pentru a 2-a oară. Acestea sunt relatate Și de martorul S_________ I_____, atât la instanța de fond, cât și de organele de cercetare penală..

Deși, subsemnatul am încercat sa fiu totuși înțelegător si i-am oferit paratului o tranzacție, in sensul de a vinde locul de veci si cavoul proprietatea mea, nu am ajuns la nici un numitor comun, refuzându-mi oferta. Menționez ca eu am vândut mai multe locuri de veci in aceeași situație si altor persoane.

Paratul A_____ C_______ A________ avea cunoștințe de faptul ca tatăl paratului T______ F____ avea deja un loc de veci, insa din motive necunoscute i-a oferit acestuia un alt loc de veci pe proprietatea mea. In calitatea de paroh, paratul A_____ C_______ A________ știa care cavouri si locuri de veci se afla in proprietatea parohiei si proprietarii celorlalte terenuri. Chiar Și în procesul verbal invocat de către pârât, din data de 07.10.2010, se precizează că are cunoștință că locul de veci este în proprietatea mea și că lucrarea a fost executată de către martorul S_________ la solicitarea subsemnatului.

Pârâtul A_____ C_______ A________, avea cunoștință că locul de veci și construcția aferentă sunt proprietatea subsemnatului. La începutul anului 2010, P______ prin pârâtul A_____ a formulat o acțiune pentru a obține terenul printr-o acțiune având ca obiect uzucapiune. Prin urmare, motivarea pârâtului că terenul este în proprietatea parohiei este falsă, deoarece eu am TDP emis valabil.

Având in vedere ca ambii parați au acționat in complicitate, ambii sunt responsabili la repararea prejudiciului si obligate cheltuielile ocazionate cu acest proces. Faptul că pârâții sunt de rea-credință o demonstrează ordonanța din 14.09.2012 emisa de P________ de pe lângă Judecătoria C______, care atestă faptul că aceștia aveau cunoștințe înainte de înmormântarea defunctului, că terenul unde urmează a fi înmormântat tatăl pârâtului Tanasie F____ este proprietate reclamantului și răspunsul la interogatoriu al acestora, care refuză sau neagă cum că acest teren ar fi proprietatea subsemnatului. Practic, în mod voit s-a dorit înmormântarea pârâtului în cavoul construit de către reclamant pe terenul proprietatea sa.

Instanța, în mod greșit, a apreciat faptul că nu se poate solicita deshumarea defunctului pe o perioadă de 7 ani de la data înhumării. Solicită să se observe că a solicitat obligarea acestuia la deshumarea defunctului pârâtului, și prin urmare instanța trebuia să se pronunțe pe acest capăt de cerere.

Din probele administrate în cauză, respectiv, proba cu martori, interogatoriu, acte și expertiză, reiese faptul că reclamantul este proprietarul locului de veci și construcției aferente, iar pârâții deși au fost anunțați, încunoștințați de acest aspect, au refuzat să îi respecte dreptul de proprietate, iar prin prisma acestui refuz nu îl pot prevala de dreptul său de proprietate, iar ca urmare a lipsei folosinței dreptului de proprietate suferă un prejudiciu.

Învederează faptul că instanța este în eroare cu privire la temeiul juridic invocat în prezenta cauză, respectiv faptul că aceasta își motivează respingerea petitului având ca obiect obligarea pârâtului Tanasie F____ la deshumarea defunctului nu s-a formulat vreun capăt de cerere, cererea de chemare în judecată fiind întemeiată în drept pe art. 1349 Cciv, dispoziții referitoare la răspundere civilă delictuală.. De asemenea, solicită să se observe că la data de 03.06.2013 a formulat precizare sub aspectul cadrului procesual și sub aspectul temeiului juridic, respectiv art. art. 1349, art. 1381, art. 1516, art. 1518, art. 1527 si art. 1528 Cciv., art. 1430 Cciv., 274 C__ Și art. 1443 Cciv., solicitând repararea prejudiciului suferit, cu consecința deshumării.

În ceea ce privește capătul de cerere având ca obiect obligarea pârâților la plata de daune cominatorii, instanța motivează respingerea acestui petit ca urmare a faptului că s-a respins petitul privind răspunderea civilă delictuală iar daunele cominatorii pot fi acordate numai dacă se admitea primul capăt de cerere. Instanța motivează respingerea petitului privind răspunderea civilă delictuală numai în ceea ce îl privește pe pârâtul Tanasie F____, însă în ceea ce îl privește pe pârâtul A_____ C_______ A________ nu motivează și nu se face vreo referire dacă și în ce măsură capătul de cerere având ca obiect răspundere civilă delictuală este admis sau respins, în condițiile în care instanța de apel a constatat faptul că acesta se face vinovat de abuz în serviciu contra intereselor persoanele. Prin urmare se impunea admiterea petitului privind răspunderea civilă delictuală față de pârâtul A_____ C_______ A________, având în vedere că acesta a săvârșit un abuz în serviciu și pe cale de consecință admiterea capătului de cerere privind obligarea acestuia la plata de daune cominatorii aferent petitului 2, ca și o consecință a admiterii primului capăt de cerere, astfel cum și instanța de apel reține, având un caracter accesoriu.

Instanța de apel în mod greșit a respins capătul de cerere având ca obiect răspundere civilă delictuală în ceea ce-l privește pe pârâtul Tanasie F____, cu motivarea că pentru angajarea răspunderii civile delictuală, fapta ilicită trebuie săvârșită cu vinovăție, iar pârâtul T______ F____ nu a săvârșit această faptă cu vinovăție.

Solicită să se aprecieze că sunt întrunite condițiile răspunderii civile delictuale, iar înhumarea defunctului pârâtului T______ F____ pe terenul proprietatea sa, s-a realizat cu intenție și fără consimțământul său, subsemnatul fiind astfel prejudiciat. Prin urmare consideră reclamantul că i s-a creat o pagubă prin lipsa de folosință a terenului, iar în prezent se află în imposibilitatea de a se bucura de atributele dreptului de proprietate, întrucât la acest moment defunctul pârâtului este înhumat în continuare pe proprietatea sa. Precizează că, nu s-a putut folosi de terenul proprietatea sa și nu a putut sa îl înstrăineze. Totodată, solicită să se analizeze și să se observe faptul că prejudiciul există, chiar și prin „ eroare ", înhumarea a fost efectuată fără acordul meu printr-o faptă ilicită.. Raportul de cauzalitate dintre faptă și prejudiciu există. în ceea ce privește vinovăția, menționează că aceasta reprezintă existența nevoilor a celui care a cauzat prejudiciul, constând în intenția, neglijența sau imprudența (culpa) cu care a acționat.

Faptul că se menționează că nu s-au cunoscut cu exactitate limitele terenului sunt total neadevărate, deoarece potrivit schiței și titlului de proprietate care se regăsesc la dosarul cauzei această delimitare era deja efectuată.

Față de cele învederate, solicită în principal admiterea recursului, casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare, iar în subsidiar să se admită recursul, să se modifice sentința recurată, iar pe fond să se admită acțiunea.Cu cheltuieli.

În drept, a invocat dispozițiile art. 304 pct. 8 și 9 C__.

Pârâtul A_____ C_______ A________, prin recursul formulat a solicitat desființarea in parte a deciziei atacate și obligarea intimatului - reclamant la plata cheltuielilor de judecata constând in onorariul de avocat. În motivarea recursului a arătat următoarele:

In fapt, prin cererea formulata de recurentul – reclamant, am fost chemat in judecata, solicitând instanței obligarea mea la deshumarea tatălui meu Tanasie G_______, decedat in anul 2009, susținând reclamantul ca acesta se afla înhumat pe un teren proprietatea sa.

De asemenea, recurentul - reclamant a solicitat obligarea intimaților - parați la plata unor cheltuieli efectuate in timpul urmării penale, cat si plata cheltuielilor de judecata, cat si a unor daune interese .

In ceea ce privește petitul privind obligarea la deshumarea numitului Tanasie G_______, decedat in anul 2009, consideră ca, in mod corect, atât instanța de fond, cat si cea de apel au respins acest petit al cererii prin care solicita deshumarea defunctului pe o perioada de 7 ani de la data înhumării conform art.26 alin. 1 din Regulamentului pentru organizarea si funcționarea cimitirelor parohiale .

Astfel, fiind considerat un caz social, conducerea bisericii cu aprobarea Consiliului Parohial, a aprobat gratuit, un loc de veci in cimitirul Roboaica pentru a-l îngropa pe acesta .

Critică soluția instanței de apel in ceea ce privește admiterea petitului cererii având ca obiect pretenții, constând in cheltuielile făcute de reclamant in dosarul de urmărire penala.

Astfel, in mod greșit a constatat tribunalul ca sunt întemeiate solicitările reclamantului, dar numai fata de paratul A_____ C_______ A________, întrucât prin actele depuse in dosarul de fond si in faza apelului, reclamantul a făcut dovada ca a efectuat cheltuieli in dosarul de executare penala si considera instanța ca acesta este îndreptățit sa le recupereze deoarece a fost in culpa procesuala având in vedere ca in coșarul penal s-a constatat săvârșirea de către acesta a faptei de abuz in serviciu contra intereselor persoanei si s-a dispus scoaterea de sub urmărire penala fiind dispusa ca armare a aplicării unei sancțiuni administrative.

Critică hotărârea instanței de recurs, având in vedere ca nu s-a constatat vinovăția acestuia in cauza fiind dispusa neînceperea urmăririi penale .

De altfel, având in vedere ca in cauza penala au fost cercetați 2 învinuiți, cheltuielile de judecata trebuie suportate in mod egal, iar in condițiile in care unul dintre acestea este scos de sub urmărire celalalt poate fi obligat cel mult la jumătate din plata cheltuielilor judiciare .

Având in vedere ca intimatul - reclamant a solicitat plata unor cheltuieli cu urmărirea penala, cat si obligarea mea la plata unor daune interese, in mod corect instanța de fond a respins cererea acestuia, motivat de faptul ca, cheltuielile efectuate de recurentul - reclamant pe parcursul cercetărilor penale, nu au avut drept suport vreo fapta culpabila a paraților .

Pentru aceste, considerente a solicitat admiterea recursului si menținerea ca temeinica si legala a hotărârii instanței de fond .

In drept, a invocat dispozițiile art. 304 pct. 9 C.P.Civ.

Curtea, analizând hotărârea atacată, prin prisma criticilor formulate, apreciază că recursurile sunt nefondate, pentru următoarele considerente:

În ceea ce privește recursul formulat de către reclamant, Curtea reține că primul motiv de critică formulat de acesta constă în faptul că instanța de apel ar fi fost în eroare cu privire la temeiul juridic invocat în cauză.

Critica astfel formulată este nefondată.

Din observarea atât a cereri inițiale cât și a precizării formulate de către reclamant la data de 03 06 2013, reiese că temeiul de drept invocat de reclamant îl reprezintă prevederile art.1349, 1381, 1516, 1518,1527 și 1528 din noul cod civil.

Aceste prevederi legale au fost avute în vedere și de către instanța de apel atunci când a soluționat și motivat decizia atacată, și ele reglementează așa cum a reținut instanța de apel răspunderea civilă delictuală precum și modul de executare a unei obligații de către debitor.

Astfel, instanța de apel a reținut că nu sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale în sensul că lipsește vinovăția pârâtului, sub orice formă, și drept urmare în sarcina acestuia nu poate fi reținută vre-o obligație.

Cât privește temeinicia deciziei atacate în sensul că din probe ar rezulta vinovăția pârâtului, Curtea reține că pe calea recursului pot fi invocate doar motivele de nelegalitate strict prevăzute de art. 304 cod proc. civ. vechi, și nu motive ce privesc modul de apreciere a probatoriului administrat.

Nici critica referitoare la daunele cominatorii cerute de către reclamant nu este fondată.

Critica recurentului se referă la faptul că instanța ar fi trebuit să-l oblige pe pârâtul A_____ C_______ A_______ la plata acestor daune cominatorii acesta fiind găsit vinovat de săvârșirea faptei de abuz în serviciu.

Potrivit art. 1430 din noul cod civil, daunele - interese nu pot fi cerute decât debitorului vinovat de neexecutarea obligației.

Prin precizarea făcută de către reclamant acesta s-a îndreptat cu cererea privind obligația de a face doar împotriva pârâtului T______ F____, nu și împotriva pârâtului A_____ C_______ A_______.

Daunele interese au fost cerute de către reclamant pentru neexecutarea acestei obligații de la data pronunțării și până la executarea ei.

Ori, în condițiile în care nu s-a cerut și obligarea celui din urmă pârât la executarea obligației de deshumare, și instanța în mod legal nu s-a pronunțat, obligarea acestui pârât la daune interese ar fi fost absolut nelegală.

Este adevărat că prin precizarea făcută reclamantul a solicitat obligarea în solidar a pârâților la plata cheltuielilor efectuate în cursul urmăriri penale, iar la pct. 4 din precizare a solicitat și obligarea în solidar la plata daunelor-interese, însă așa cum s-a arătat, din cererea inițială reiese că obligarea la daune-interese privea obligația de a face, care ar fi constat în deshumarea tatălui lui T______ F____, obligație cu privire la care instanța nu s-a pronunțat, deoarece nici nu s-a cerut împotriva pârâtului A_____ C_______ A_______.

Cu privire la recursul formulat de pârâtul A_____ C_______ A_______, Curtea reține că în esență critica acestuia se referă la faptul că, în mod greșit, instanța l-a obligat la plata acestor cheltuieli în condițiile în care nu s-a constatat vinovăția acestuia, fiindu-i aplicată o sancțiune administrativă.

Critica este nefondată.

Este adevărat că prin rezoluția procurorului s-a dispus scoaterea de sub urmărirea penală a pârâtului-recurent și aplicarea unei sancțiuni administrative, însă nu pentru că nu s-ar fi reținut vinovăția acestuia, așa cum greșit susține, ci pentru că fapta, pentru care fusese cercetat, nu prezenta gradul de pericol al unei infracțiuni.

Fapta săvârșită de către acesta și pentru care a fost cercetat la plângerea reclamantului și-a păstrat astfel caracterul unei fapte culpabile, care i-a cauzat reclamantului prejudiciul reprezentat de cheltuielile efectuate în dosarul de urmărire penală.

Pentru toate aceste considerente, reținând că decizia atacată este temeinică și legală, în baza art. 312 cod proc. civ., recursurile vor fi respinse ca nefondate.

Cu privire la cererile privind acordarea cheltuielilor de judecată efectuate în prezentul recurs, Curtea constată că ,dat fiind faptul că recursurile formulate de către reclamant și pârâtul A_____, au fost respinse, cererile acestora nu pot fi primite.

În ceea ce-l privește pe pârâtul-intimat Tanasie F____, dată fiind poziția procesuală a acestuia, exprimată prin apărătorul ales, în sensul că își însușește recursul formulat de pârâtul A_____, solicitând admiterea acestuia și respingerea recursului formulat de către reclamant, situându-se pe aceeași poziție procesuală, și cererea sa privind cheltuielile de judecată va fi respinsă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de reclamantul Neșa I_____ și pârâtul A_____ C_______ A________, împotriva deciziei civile nr.803 din 06.05.2015, pronunțată de Tribunalul D___, în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimatul-pârât T______ F____, având ca obiect pretenții.

Respinge cererea intimatului T______ F____ privind plata cheltuielilor de judecată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 10 Noiembrie 2015.

Președinte, P____ P___	Judecător, M____ P______	Judecător, M____ C____
	Grefier, M_____ M_______

Red.Jud.M.P______

Tehnored.M.M.

2ex./16.11.2015

j.a. M.E.N______

j.f.M.M____