Se constată că dezbaterea cauzei în fond a avut loc în ședința publică din data de 28 ianuarie 2015 iar susținerile părților au fost consemnate în încheierea din acea zi, ce face parte integrantă din prezenta decizie.

T R I B U N A L U L,

Deliberând, constată următoarele:

I. Sub nr. XXXXXXXXXXXX din 12.03.2009, s-a înregistrat pe rolul Judecătorie O_______-S_______, în urma casării sentinței civile nr.1735/04.12.2007 și a trimiterii cauzei spre rejudecare prin decizia civilă nr.5/20 ianuarie 2009 reclamantul Palfi A____ în contradictoriu cu pârâții V___ L____ și ____________________________ instanței ca prin sentința ce va pronunța:

- să dispună ieșirea din indiviziune asupra imobilului înscris în cartea funciară nr.501 Tărcești sub A+1 cu nr.top 218/5, 219 și 220/1 prin atribuirea cotei ideale de 1083,67/6502 parte al pârâtului V___ L____ pe seama reclamantului;

- să dispună intabularea cotei de sub B.4 pe numele lui.

Reclamantul a formulat acțiunea înregistrată la dos.730/268 a Judecătoriei O_______-S_______ la data de 8 martie 2010 conexat la dos. XXXXXXXXXXXX chemând în judecată și pe pârâtul P____ K_____ A_____ și solicitând:

- să se constate că, în baza art.23 din Legea nr.18/1991, diferența de teren, de la 250 mp până la 6.502 mp (6.252 mp) formează proprietatea numiților V___ Jeno, V___ E_______ și V___ L____, proprietari tabulari, reprezentând aport CAP al acestora;

- să se constate că terenul intravilan în suprafața de 6.502 mp înscris în CF nr.501 Tărcești, nr. top 218/5, 219 și 220/1 care a constituit proprietatea indiviză a numiților V___ Jeno, V___ E_______ și V___ L____, ca urmare a partajului voluntar dintre coproprietari, a revenit integral lui V___ Jeno și V___ E_______, al căror unic succesor legal este pârâtul P____ K_____-A_____;

- să se constate împrejurarea ca în urma Convenției – Egyesseg din anul 1981 și a Contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.945/1983, ambele încheiate între reclamantul și P____ K_____-A_____, dreptul de proprietate asupra întregului imobil construit, inclusiv curte și grădină, în suprafață totală de 6.502 mp, imobil înscris în C.F.nr.501 Tărcești, nr.top 218/5, 219 și 220/1 i-a fost transferat cu titlu de cumpărare reclamantului P_____ A____, sens în care a dispune intabularea dreptului de proprietate asupra imobilului în întregime pe seama reclamantului.

Cheltuieli de judecată nu s-au solicitat.

În motivele acțiunii reclamantul arată că V___ Jeno, V___ E_______ și V___ L____, proprietari tabulari ai imobilului intravilan înscris în Cf.nr.501 Tărcești, nr.top 218/5, 219 și 220/1, constând în construcții/casă de locuit, curte, grădină, în suprafața totală de 6.502 mp au constituit drept aport CAP suprafața de 6.252 mp, la momentul înființării CAP Șimonești (incluzând satul Tărcești), astfel acestora le-a rămas în proprietate, din totalul teren intravilan de 6.502 mp, doar suprafața de 250 mp recunoscută la acea vreme în favoarea lor.

Măsurile reparatorii, respectiv de constituire și reconstituire a dreptului de proprietate, legiferate prin Legea nr.18/1991, prevăd îndeosebi la art.23, posibilitatea recunoașterii dreptului de proprietate al foștilor membri CAP proprietari asupra terenului ce a fost aportat în acea formă agricolă cooperatistă desființată după 1989.

În fapt, între numiții V___ Jeno, V___ E_______ și V___ L____, proprietari tabulari ai imobilului intravilan înscris în Cf.nr.501 Tărcești, nr.top 218/5, 219 și 220/1, constând în construcții/casă de locuit, curte, grădină, în suprafața totală de 6.502 mp a avut loc un partaj voluntar în urma căruia, acest imobil a revenit în întregime primilor 2, V___ Jeno și V___ E_______.

Aceștia au decedat, conform Certificatului de moștenitor nr.158 din 26.04.1979 al fostului Notariat de Stat Local O_______ S_______.

În urma Convenției – Egyesseg din anul 1981 și a Contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.945/1983, ambele încheiate între reclamantul și P____ K_____-A_____, dreptul de proprietate asupra întregului imobil construit, inclusiv curte și grădină, în suprafață totală de 6.502 mp, imobil înscris în C.F.nr.501 Tărcești, nr.top 218/5, 219 și 220/1 i-a fost transferat cu titlu de cumpărare reclamantului P_____ A____, sens în care se solicită a dispune intabularea dreptului de proprietate asupra imobilului în întregime pe seama lui.

Prin Sentința civilă nr.1422 din data de10.05.2010, pronunțată de Judecătoria O_______-S_______ în dosarul nr.XXXXXXXXXXXX, s-a admis acțiunea reclamantului P_____ A____, domiciliat în Târgu M____, __________________/A ___________________ împotriva pârâtului P____ K_____ A_____, domiciliat în Târgu M____, ____________________, județul M____, și în consecință:

S-a constatat că în baza art.23 din Legea 18/1991 diferența de teren de la 250 mp până la 6502 mp din imobilul-teren înscris în Cf.501 Tărcești nr.top 218/5; 219 și 220/1 a format proprietatea indiviză comună a numiților V___ Dezso, V___ E_______ și V___ L____.

S-a constatat că terenul intravilan în suprafață de 6502 mp înscris în Cf.nr.501 Tărcești sub nr.top 218/5; 219 și 220/1 care a constituit proprietatea indiviză a numiților V___ Jeno, V___ E_______ și V___ L____ ca urmare a partajului voluntar dintre coproprietari a revenit în întregime lui V___ Jeno și V___ L____ al cărui unic succesor legal este pârâtul P____ K_____ A_____.

S-a constatat că în urma convenției „Egyesseg” din anul 1981 și a contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr.945/1983, încheiate între reclamant și pârâtul P____ K_____ A_____ dreptul de proprietate asupra întregului imobil constituit, inclusiv curte și grădină în suprafață totală de 6502 mp, înscris în Cf.501 Tărcești nr.top 218/5; 219 și 220/1 i-a fost transferat cu titlu de cumpărare reclamantului și dispune intabularea dreptului de proprietate pe baza sentinței și asupra diferenței de 625 mp pe numele reclamantului cu titlu de cumpărare.

S-a constatat că reclamantul în baza art.246 Cod procedură civilă a renunțat la capătul de cerere al acțiunii introductive inițiale prin care a solicitat ieșirea din indiviziune asupra imobilului înscris în Cf.nr.501 Tărcești nr.top 218/5; 219 și 220/1.

Fără cheltuieli de judecată.

Prin Încheierea nr.1 din 10.01.2011, în baza art.281 C.pr.civ., s-a dispus îndreptarea din oficiu a Sentinței civile nr.1422/10.05.2010, pronunțată de Judecătoria O_______-S_______, în sensul că atât în considerente cât și în dispozitiv să figureze corect „Dispune întabularea dreptului de proprietate pe baza sentinței și asupra diferenței de 6502 mp. pe numele reclamantului”.

Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că, imobilul în litigiu este înscris în Cf.501 Tărcești sub nr.top 218/5 de 3550 mp; nr.top 219 de 2880 mp și nr.top 220/1 de 72 mp în total 6502 mp și a format proprietatea tabulară a numiților V___ E_______, V___ L____ și V___ Dezso de sub B.2.,3,4 și V___ E________ de sub B.1 dobândit cu titlu de moștenire.

Moștenitorul defuncților V___ E_______ și V___ Jeno este P____ K_____ A_____, de asemenea și moștenitorul lui V___ E________ era P____ K_____ A_____, astfel el a devenit proprietar tabular de sub B.6 în cota de 4/6 parte și sub B.5 în cota de 1/6 parte.

Din adresa nr.66/2009 emis de Primăria comunei Șimonești rezultă că coproprietarul tabular de sub B.4 – V___ L____ – a decedat la data de 20 august 1943, și prin Disp.nr.740/2009 al Primarului comunei Șimonești a fost desemnată în calitate de curator numita B______ A______ (f.67).

Din actele dosarului rezultă că între frații V___ Jeno, V___ L____ și V___ E_______ a intervenit un partaj voluntar conform căruia acest imobil a rămas în folosința lui V___ Jeno și V___ E_______, dealtfel ei fiind succesorii legali în calitate de frați ai lui V___ L____ au folosit imobilul și după decesul acestuia.

La data de 20 februarie 1981 între numitul P____ K_____ A_____ (moștenitorul fam.V___) și antecesorul reclamantului a intervenit o convenție având ca obiect casa de locuit și terenul aferent pentru prețul de 6000 lei din care 2000 lei s-a achitat în bani și ridicarea unei pietre funerare în valoare de 4000 lei.

Astfel, reclamantul Palfi A____ și soția Palfi A___ au devenit proprietarii casei de locuit înscris în Cf.501/C prin cumpărare respectiv partaj de sub B.4,5, iar B.14 Cf.501 proprietari ai terenului conform art.35 din Legea 18/1991 pentru suprafața de 250 mp. Din extrasul Cf. depus rezultă că diferența de teren formează obiectul Legii fondului funciar (f.4).

Faptul că între antecesorii vânzătorului P____ K_____ A_____ (proprietarii tabulari V___ E_______, V___ L____, V___ Jeno a intervenit o înțelegere rezultă atât din faptul folosinței, cât și din dispozițiile sentinței civile 412/19 februarie 2002 a Judecătoriei O_______ S_______ prin care s-a stabilit că inclusiv cota lui V___ L____ de 1/6 parte a fost înstrăinat pe seama soților Palfi din construcții, astfel prin similitudine și cota de 1/6 parte din teren a fost înstrăinat în favoarea cumpărătorilor.

Din înscrierile Cf rezultă că terenul a fost aportat la CAP Șimonești la care a aparținut și localitatea Tărcești de familia V___. Potrivit art.23 din Legea 18/1991 sunt și rămân în proprietatea privată a cooperatorilor sau moștenitorilor după caz indiferent de ocupația sau domiciliul lor terenurile aferente casei de locuit precum și curtea și grădina.

Măsurile reparatorii respectiv de constituirea și reconstituirea dreptului de proprietate legiferate de Legea 18/1991 prevăd recunoașterea dreptului de proprietate al foștilor membrii sau moștenitorii acestora asupra terenului aportat la CAP aferent casei de locuit, astfel, în baza art.23 din Lege se reconstituie dreptul de proprietate în favoarea coproprietarilor inițiali asupra diferenței de teren dintre 250 mp și 6052 mp.

Reclamantul în baza art.246 a renunțat la judecarea acțiunii introductive pentru ieșire din indiviziune.

II. Împotriva acestei sentințe și a încheierii de îndreptare nr. 1/2011 a formulat cerere de repunere în termenul de declarare a recursului Bedő Kálmán, Bedő E_____ și Bedő Ș_____, solicitând casarea în parte a sentinței, cu reținere spre rejudecare a pricinii în fond (alin. 6 art. 312 C.pr.c., alin. 2 și 3 art. 315C.pr.c) și în urma admiterii excepției lipsei capacității de folosință și a calității procesuale pasivă a pârâtului respingerea în parte a acțiunii ca inadmisibilă față de pârâtul defunct P____ K_____ A_____:

- să constate nulitatea absolută a părții dispozitivului Sentinței civile 1422/2010, care dispune „Constată că în urma convenției,, Egyesseg" din anul 1981 și a contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 945/1983, încheiată între reclamant și pârâtul P____ K_____ A_____ dreptul de proprietate asupra întregului imobil constituit , inclusiv curte și grădină, în suprafață totală de 6502 mp, înscris în Cf 501Tărcești, nr. top 215/1, 219, 220/1, i-a fost transferat cu titlu de cumpărare reclamantului și dispune întabularea dreptului de proprietate pe baza sentinței și asupra diferenței de 625 mp pe numele reclamantului cu titlu de cumpărare"- și a dispozitivului încheierii de îndreptare nr. 1/10.01.2011 - respectiv „Dispune intabularea dreptului de proprietate în baza sentinței și asupra dif. De 6502 mp pe numele reclamantului"și

- în subsidiar restabilirea situației anterioare, adică ștergerea din Cf a mențiunilor efectuate în baza dispozițiilor anulate.

Pentru ca datorită unor cauze temeinic justificate, neimputabile reclamanților, prin care aceștia au fost în imposibilitate obiectivă, ca în termenul prevăzut de lege, în cazul lor, înăuntrul termenului de recurs de 15 zile, care curge de la data comunicării sentinței civile (în cazul în care ar fi fost comunicată sentința) să formuleze recurs și astfel solicită admiterea prezentei cereri și repunerea reclamanților în termenul de declarare a recursului împotriva SENTINȚEI CIVILE nr. 1422/2010, pronunțata de Judecătoria O_______-S_______, în ședință publică din 10 mai 2010, în dosarul nr. XXXXXXXXXXXX și a încheierii de îndreptare nr. 1/2011.

În cadrul motivelor, recurenții arată că, prin acțiunea civilă înregistrată la Judecătoria O_______-S_______, dosar nr. XXXXXXXXXXXXX, în urma casării sentinței civile nr. 1735/04.12.2007 și trimiterii cauzei spre rejudecare (dosar XXXXXXXXXXXX) prin Decizia civilă nr. 5/20 ianuarie 2009, reclamantul P_____ A____ în contradictoriu cu pârâții V___ L____ și ____________________________ instanței ca prin sentința ce se va pronunța să dispună ieșirea din indiviziune asupra imobilului înscris în Cf nr. 501 Tărcești sub A+1 cu nr. top 218/5, 219 și 220/1, prin atribuirea cotei ideale de 1083,67/6502 parte al pârâtului V___ L____ pe seama reclamantului și să dispună intabularea cotei de sub B 4 pe numele lui.

Reclamantul P_____ A____ a formulat încă o acțiune înregistrată la dosarul nr. 730/26H/2009 conexat la dosarul XXXXXXXXXXXX, chemând în judecată și pe pârâtul P____ K_____ A_____ solicitând: a constata că în baza art. 23 din Legea nr. 18/1991, diferența de teren 250 mp până la 6502mp (6252mp) formează proprietatea numiților V___ Jeno, V___ E_______ și V___ L____, proprietari tabulari, reprezentând aport CAP al acestora; A constata că terenul intravilan în suprafață de 6.502 mp înscris în Cf nr.501 Tărcești Tărcești sub A+l cu nr. top 218/5, 219 și 220/1, care a constituit proprietatea indiviză a numiților V___ Jeno, V___ E_______ și V___ L____, ca urmare a partajului voluntar dintre coproprietari, a revenit integral lui V___ Jeno și V___ E_______, al căror succesor legal este pârâtul P____ K_____ A_____. A constata împrejurarea că în urma Convenției - Egyesseg din anul 1981 și a Contractului de vânzare - cumpărare autentificat cu nr. 945/1983, ambele încheiate între reclamantul P_____ A____ și P____ K_____ A_____, dreptul de proprietate asupra întregului imobil construit, inclusiv curte și grădină, în suprafață totală de 6502 mp, imobil înscris în Cf nr. 501 Tărcești sub A+1 cu nr. top 218/5, 219 și 220/1, i-a fost transferat cu titlu de cumpărare reclamantului P_____ A____, sens în care a dispune intabularea dreptului de proprietate asupra imobilului în întregime pe seama reclamantului.

În ceea ce privește cererea de repunere în termen:

Neexercitarea oricărei căi de atac sau neîndeplinirea oricărui alt act procedural în termenul legal atrage decăderea, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicata printr-o împrejurare mai presus de voința ei, întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate ori în prezenta cauză, este indubitabil faptul ca reclamanții (B___) nu au putut să aibă cunoștința despre Sentința civila nr. 1422/2010, a Judecătoriei O_______-S_______ și încheierea de îndreptare nr.1/2011) ce a fost pronunțată în contradictoriu cu autorul lor decedat cu mult timp înainte, deoarece nici nu le-a fost comunicată, recurenții luând la cunoștință de existența dosarului XXXXXXXXXXXX odată cu comunicarea cererii de chemare în garanție din dosarul nr. XXXXXXXXXXXX, respectiv la data de 30.06.2014.

Consideră că repunerea în termen este instituția care îngăduie instanței judecătorești sau organului arbitrar ca, în cazul în care constată ca fiind temeinic justificate cauzele pentru care termenul a fost depășit, să dispună, (...), judecarea sau rezolvarea acțiunii (...). Așadar, în cazul repunerii în termen organul de jurisdicție este îndreptățit să considere că termenul nu a fost încă împlinit (T. I______, E.A. Barasch ș.a., op. cit., p. 486).

Obligativitatea de a dovedi motivele temeinic justificate, care au împiedicat-o Ia declararea recursului, revine reclamanților, cei care - potrivit înscrisurilor depuse în faza procesuală a fondului dosar XXXXXXXXXXXX (declarația reclamantului P_____ A____, fila nr. 104, Adeverința Comunei Simonești fila nr.16 și a certificatului de deces _______ M, nr. xxxxxx, face dovada că numitul P____ K_____ A_____, pârât în dosarul XXXXXXXXXXXX, cu domiciliu în Tg. M____, ____________________, județul M____, identic cu unicul moștenitor legal al defuncților V___ Jeno și V___ E_______, potrivit Certificatului de moștenitor nr. 158/1979, promitentul-vânzător din contractele de vânzare cumpărare în discuție,(dar numai pentru o suprafață de teren de 205 mp, față de 6502, care în urma sentinței civile 1422/2010 în întregime a fost intabulată pe numele reclamanților) a decedat la data de 08 august 1999, astfel încât la data intentării procesului acesta nu avea nici capacitate de folosință și nici calitate procesuală pasivă.

Ca atare așa cum s-a statuat în doctrină și jurisprudență, capacitatea procesuală de folosință constă în aptitudinea unei persoane de a avea drepturi și obligații în plan procesual, iar în cazul persoanelor fizice, aceasta începe la nașterea lor și încetează la moartea lor.

Potrivit art. 41 alin 1 C. pr. civ, orice persoană care are folosința drepturilor civile poate fi parte la judecată. Per a contrario, nu poate fi parte într-un proces civil persoana care nu are capacitate personală de folosință, întrucât a decedat

Mai arată că în dosarul pricinii D.XXXXXXXXXXXX, reclamantul (P_____ A____) cu rea credință a chemat în judecată pe defunctul pârât P____ K_____ A_____, fără capacitate de folosință, în calitate de promitent vânzător al terenului în cauză, tocmai în vederea inducerii în eroare a instanței și a dobândirii, cu rea credință, a dreptului de proprietate, prin convenție (prin care de fapt i s-a transmis dreptul de proprietate doar numai și numai asupra unei suprafață de 205 mp pe care se află construcțiile) - asupra întregului teren în suprafață de 6502 mp, și astfel prin inducerea în eroare a instanței, și cu îndeplinirea actelor de procedură cu neobservarea formelor legale- pe care se impune a se declara nule, mai cu seamă că prin acestea au pricinuit o vătămare gravă reclamanților în ceea ce privește dreptul lor de proprietate asupra terenul în sf. de 6502, ceea ce nu poate fi înlăturată decât prin anularea actelor, casarea hotărârii în recurs prin repunere în termen - s-a pronunțat sentința civilă nr.1422/2010 Și încheierea de îndreptare nr. 1/2011.

Reaua credința a reclamantului P_____ A____ (în dosarul XXXXXXXXXXXX), deoarece aceasta la data introducerii cererii de chemare în judecată (2009) cunoștea faptul că pârâtul P____ K_____ A_____ este decedat încă din 8 august 1999. Susținerile le vor dovedi prin acte: Considerentele Deciziei Civile nr. 327/28.11.2002 a Tribunalului Harghita; Reaua - credința a reclamanților reiese din faptul că încă din anul 2002 au încercat să obțină în mod ilegal imobilul din prezenta cauză, prin introducerea unei cereri de îndreptare și completare, în contradictoriu cu alte persoane decât cele chemate în judecată (V___ L____, V___ E________, V___ E_______ și V___ Jeno), respectiv în contradictoriu cu B___ K_____, moștenitorul legal ( colateral privilegiat) al defunctului P____ K_____ A_____) au cerut să le fie atribuit în proprietate și implicit să fie intabulat în favoarea lor și terenul înscris în CF nr. 501 Tărcești, sub nr. top.218/5, 219,220/1, deși în acțiunea civilă promovată, ceruseră ieșirea din indiviziune asupra imobilului compus din casă de locuit și construcții anexe. Această Decizie nr. 327/28.11.2002 a Tribunalului Harghita a rămas definitivă și irevocabilă prin respingerea recursului de către Curtea de Apel Târgu M____.

În această idee lipsa capacității de folosință atrage nulitatea absolută nu numai a cererii de chemare în judecată ci paralizează orice act de confirmare a nulității, chiar și a hotărârii judecătorești hotărârea fiind pronunțată cu încălcarea formelor de procedură prevăzute de art. 105 alin.2 Cod proc. civ., motiv de recurs prev. de art. 304 pct. 5 Cod proc. civ., fiind viciată procedura, în condițiile neintroducerii în cauză a moștenitorilor acestui pârât, pentru a-și putea formula apărările în cauză, ceea ce încalcă dreptul la un proces echitabil, în sensul art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și astfel hotărârea pronunțată a fost dată cu încălcarea legii (pct. 9 din art. 304 C.pr.c) împotriva unei persoane care nu are capacitate personală de folosință, nu a are capacitate procesuală pasivă, întrucât a decedat cu mulți ani înainte de proces(1999).

Așadar pentru motivele arătate se impune repunerea în termenul de declarare a recursului, deoarece ei moștenitorii pârâtului P____ K_____ A_____ decedat cu cel puțin 10 ani înainte de intentarea cererii de chemare în judecată, au fost prejudiciați în dreptul lor de proprietate, în dreptul de succesiune (potrivit art. 557 cod civil dreptul de proprietate se dobândește prin convenție...... prin moștenire legală și testamentară) prin faptul că nu a avut cunoștință de cererea de chemare în judecată, nu a fost introduși în cauză ca moștenitori legali, astfel încât hotărârea instanței de fond nr. 1422/2010, și încheierea de îndreptare nr. 1/2011 definitivă și irevocabilă, nu le este opozabilă. Hotărârea nu le-a fost comunicată, astfel încât în necunoștință de cauză a fost împiedicați în dreptul lor de a putea apăra și de a declara recurs.

În aceste condiții reclamanții, moștenitorii pârâtului (P____ K_____ A_____) au fost împiedicați de o împrejurare mai presus de voința lor să acționeze înăuntrul termenul referit de lege, de a declara recurs împotriva Sentinței civile 1422/2010, împiedicare care a încetat în momentul în care acestora li s-a comunicat cerere de chemare în garanție, prin care s-a luat cunoștință de existența respectivei hotărâri judecătorești, prin care pârâții P_____ A____ și P_____ A___ au devenit proprietari tabulari asupra întregului teren de 6502 mp, cerere de chemare în garanție pe care reclamanții le au primit în data de 30.06.2014, astfel că reclamanții respectând termenul de 15 zile de la momentul de când a încetat împiedicarea de a declara recurs prin cererea de repunere în termen, solicită analizarea cauzelor de împiedicare și a excepției lipsei de capacitate procesuală de folosință a pârâtului P____ K_____ A_____, admiterea cererii de repunere in termen, admiterea recursului și casarea în parte a hotărârii și în consecință respingerea acțiunii ca inadmisibile împotriva defunctului pârât P____ K_____ A_____, acesta neavând nici capacitate de folosință, nici capacitate procesuală pasivă.

În alte ordine de idei prin Sentința civilă 1422/2010 și prin încheierea de îndreptare nr. 1/2011 a fost încălcată una dintre condițiile esențiale de exercitare ale oricărei acțiuni civile care este capacitatea procesuală de folosință ce constă în aptitudinea unei persoane de a avea drepturi și obligații pe plan procesual, mai departe excepția lipsei de capacitate procesuale de folosință fiind definită în mod constant în literatura juridică și în jurisprudență ca fiind o excepție de fond absolută și peremptorie, iar actele de procedură făcute de o persoană fără capacitate de folosință fiind nule, iar sancțiunea aplicabilă și în cazul actelor de procedură făcute în contradictoriu cu persana fără capacitate procesuală de folosință capacitate ce a încetat prin deces în 08 august 1999) de asemenea sunt nule.

În cauza în discuție Dos. nr. XXXXXXXXXXXX reclamantul P_____ A____ a promovat acțiunea cu care a investit Judecătoria O_______ S_______ împotriva unei persoane decedate cu 10 ani înainte, ipoteză în care toate actele de procedură făcute în contradictoriu cu P____ K_____ A_____ sunt lovite de sancțiunea nulității absolute, ceea ce se poate invoca pe calea atacului cu recurs, caz în care se impune repunerea reclamanților în termen.

Astfel pentru cauzele arătate și temeinic justificate - nu au fost chemați în judecată în calitate de moștenitori legali ai defunctului P____ K_____ A_____, nu a avut cunoștință de pronunțarea hotărârii în cauză, care astfel nici nu ne este opozabilă, mai mult au fost în imposibilitate obiectivă să formuleze recurs și să invoce excepția lipsei capacității de folosință a pârâtului, prin care s-a încălcat dispoziții de procedură care duce la nulitatea cererii de chemare în judecată și paralizează orice act de confirmare a nulității, chiar și a hotărârii judecătorești față de defunctul P____ K_____ A_____ subzistând motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 5 și 9 Cod proc.civ.

Astfel având în vedere faptul că repunerea în termen presupune, în mod necesar, o împrejurare neimputabilă titularului dreptului la acțiune, care să împiedice introducerea ei în termenul legal, consideră că împrejurarea pe care a arătat-o, este neimputabilă reclamanților, aceștia fiind în mod obiectiv împiedicați de a declara recurs împotriva sentinței, deoarece această sentință nu a fost comunicată reclamanților, nici nu le este opozabilă, astfel pentru acest motiv și cele arătate mai sus, dar mai ales pentru imposibilitatea morală și juridică a reclamanților de a acționa, solicită prin repunerea reclamanților interesate în termenul de declarare recurs, în măsura în care acestea, din motive temeinic justificate, nu au putut acționa, și astfel sentința a devenit definitivă și irevocabilă .

Mai solicită a se lua în considerare jurisprudența, caz în care au fost considerate drept cauze care ar justifica repunerea în termen: existența unor împrejurări speciale în care s-a găsit moștenitorul, situația lor care se încadrează în situația moștenitorilor care din cauza necunoașterii, necomunicării sentinței civile au fost împiedicați să afle despre deschiderea unei succesiuni, la care erau chemați potrivit legii; a fost nesocotită o dispoziție imperativă și prohibitivă a legii și a regulilor de conviețuire socială.

Pentru motivele larg expuse mai sus, solicită instanței de recurs să constate lipsa capacității de folosință și lipsa capacității procesuale de folosință a lui P____ K_____ A_____, decedat în anul 1999, și în consecință, după admiterea recursului și a reținerii cauzei spre rejudecare să caseze în parte Sentința nr. 1422/2010 și să respingă acțiunea în fond ca fiind inadmisibilă față de P____ K_____ A_____., să se constate nulitatea absolută a părții dispozitivului Sentinței civile 1422/2010, care dispune „Constată că în urma convenției „Egzesse" din anul 1981 și a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 945/1983, încheiată între reclamant și pârâtul P____ K_____ A_____ dreptul de proprietate asupra întregului imobil constituit, inclusiv curte și grădină, în suprafață totală de 6502 mp, înscris în Cf 501 Tărcești, nr. top 215/1, 219, 220/1, i-a fost transferat cu titlu de cumpărare reclamantului și dispune întabularea dreptului de proprietate pe baza sentinței și asupra diferenței de 625 mp pe numele reclamantului cu titlu de cumpărare"- și dispozitivul încheierii de îndreptare nr. 1/10.01.2017.-respectiv „ Dispune intabularea dreptului de proprietate în baza sentinței și asupra dif. De 6502 mp pe numele reclamantului"și în subsidiar restabilirea situației anterioare, adică ștergerea din Cf a mențiunilor efectuate în baza dispozițiilor anulate.

Mai precizează că pârâții P_____ A____ (Și A___), cu rea credință, au intentat o acțiune în judecată împotriva unei persoane decedată cu 10 ani înainte de intentarea acțiunii, fapt cunoscut de ei.

III. P_____ A____, și P_____ A___, au depus întâmpinare prin care solicită respingerea cererii de repunere în termenul de declarare a recursului; respingerea recursului pe acest temei, cu cheltuieli de judecată.

În motivele cererii, intimații arată că prin cererea de repunere în termen de declarare de recurs formulată de recurenții - parați B___ K_____, B___ E_____ și B___ Ș_____ au solicitat instanței de recurs repunerea în termenul legal de declarare de recurs împotriva sentinței civile nr. 1422/2010 și a încheierii de îndreptare nr. 1/2011 a Judecătoriei O_______-S_______.

Recurenții - pârâți arată în cererea formulată că sunt moștenitorii legali ai defunctului P____ K_____ A_____, pârât în dos. nr. XXXXXXXXXXXX al Judecătoriei O_______-S_______, persoana decedată în momentul judecării cauzei invocând disp. art. 186 alin. 2 si 3 din Codul de pr. civilă, art. 103 din vechiul Cod de pr. civilă. Recurenții - pârâți mai arată că în cauza ce formează obiectul dos. nr. XXXXXXXXXXXX al Judecătoriei O_______-S_______, autorul lor cu rea credință a fost citat, el fiind decedat anterior cu mulți ani în urma, la data de 08. 08. 1999.

Recurenții - pârâți au luat la cunoștință de existenta acestei cauze cu ocazia judecării cauzei în dos. nr. XXXXXXXXXXXX al Judecătoriei O_______-S_______, cauză în care intimați-reclamanți au formulat o acțiune în revendicare cu privire la imobilul înscris în cf. nr. xxxxx SIMONESTI, cu nr. top. 218/5, 219, 220/1, cauza în care ei au calitate de chemați în garanție. Această cerere de chemare în garanție i-a fost comunicată la data de 30. 06. 2014, dată de la care curge termenul de a solicita repunerea în termen de declarare de recurs.

Înainte de a analiza legalitatea și temeinicia cererii de repunere în termen de declarare de recurs sunt de precizat următoarele aspecte:

Așa cum rezultă din evidența de carte funciară nr. xxxxx SIMONESTI (provenită din conversia de pe hârtie a cf. nr. 501 TARCESTI) sub nr. top. 218/5, 219, 220/1, casa de locuit precum și teren în întindere de 6.502 mp. formează proprietatea lor dobândit cu titlu de cumpărare și partaj. Pentru a dobândi acest bun imobil ei au încheiat o promisiune de vânzare-cumpărare cu numitul P____ K_____ A_____, clauzele acestui antecontract fiind respectate de părți. Din suprafața de teren de 6.502 mp. cu excepția a 250 mp. a constituit aport CAP, terenul intrând sub incidența legilor fondului funciar, DL 42/1990, L. 18/1991.

Întrucât dreptul de proprietate s-a reconstituit la cerere, iar în cauza au fost aplicabile prevederile art. 23 din L. nr. 18/1991. Potrivit acestor prevederi legale sunt și rămân în proprietatea privată a cooperatorilor sau moștenitorilor după caz indiferent de domiciliu sau de ocupație, terenurile aferente casei de locuit precum curtea și gradină. În baza acestor dispoziții legale dreptul de proprietate s-a transcris pe seama lor.

În dos. nr. XXXXXXXXXXXX, pârâții P_____ L____, P_____ G______ și P_____ E____ au formulat inițial cerere de chemare în garanție față de B___ E_____, B___ K_____ și B___ Ș_____, cerere la care ulterior au renunțat.

În privința cererii de repunere în termenul de declarare recurs, precizează faptul că antecesorul recurenților P____ A_____ K_____ a recunoscut clauzele antecontractului de vânzare cumpărare și în baza legilor fondului funciar nu a formulat nici o cerere de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate pana la data decesului intervenit la data de 08. 08. 1999. Nici moștenitorii acestuia nu au formulat cerere de reconstituire în privința acestui teren.

La data de 15.01.2002 între recurentul B___ K_____ și P_____ L____ a intervenit o promisiune de vânzare cumpărare asupra unui teren cu nr. top. 218/1, 218/7 și 220/2, fiind vorba despre alte terenuri decât cele care fac obiectul dos. nr. XXXXXXXXXXXX.

Recurenții - pârâți prin neexercitarea dreptului lor de opțiune succesorală în contextual prevederilor legilor de fond funciar în privința acestor terenuri sunt considerați străini prin neacceptare în termen. (art. 700 din vechiul Cod civil.)

Mai precizează că cererea de repunere în termen de declarare de recurs este făcută de persoane care nu au o asemenea calitate, nu pot justifica nici un interes de a promova o asemenea cerere, motiv pentru care solicită respingerea cererii și pe acest temei recursul, acesta fiind formulat peste termen.

În drept, se invocă prev. art. 115 și urm. din Codul de procedură civila, art. 23 din L. nr. 18/1990, art. 700 din Codul civil.

IV. Au fost depuse înscrisuri.

V. Deși intimații au invocat nulitatea recursului numai prin Concluziile scrise, Tribunalul constată că această excepție este nefondată, având în vedere că, potrivit art. 304/1 din Codul de procedură civilă, fiind vorba de o sentință care nu este supusă apelului, pot fi invocate și alte motive decât cele prevăzute de art. 304 din Codul de procedură civilă. În plus, Tribunalul constată că recurenții au arătat că motivul de recurs îl reprezintă faptul că procesul a fost purtat de la început cu o persoană decedată, adică lipsită de capacitate de folosință.

VI. Analizând recursul, Tribunalul constată că, prin Încheierea din 28 ianuarie 2014, a fost admisă excepția lipsei calității procesuale active a recurenților Bedő Kálmán și Bedő Ș_____, la care reprezentanta acestora a achiesat, deoarece, conform Certificatului de moștenitor suplimentar nr. 162 la Certificatul de moștenitor nr. 244/1999, eliberat de Notarul public Holbach Ș_____ din municipiul Târgu-M____, la 29 iunie 2004, numai Bedő E_____ este moștenitor al pârâtului defunct P____ K_____-A_____. D____ urmare, recursurile celor doi trebuie respinse.

În ce privește recursul declarat de Bedő E_____, Tribunalul constată că acesta privește numai soluția dată prin sentință față de autorul său, P____ K_____-A_____.

La termenul din 28 ianuarie 2014, reprezentanta recurentului a precizat că obiectul cererii de recurs îl reprezintă solicitarea de modificare a sentinței în sensul respingerii acțiunii formulate împotriva pârâtului P____ K_____-A_____, ca inadmisibilă, deoarece acesta nu avea capacitate de folosință.

VII. Cu privire la acest aspect, Tribunalul constată că pârâtul P____ K_____-A_____ a decedat la 8 august 1999, conform Certificatului de deces și a Certificatului de moștenitor suplimentar menționat (par. VI supra). Deci la 26 aprilie 2010, când a fost introdusă acțiunea împotriva sa, pârâtul era decedat de mai bine de 10 ani, împrejurare de care atât reclamanții intimați, cât și instanța aveau cunoștință, deoarece reclamantul P_____ A____ a declarat acest lucru în fața instanței de fond, la 8 martie 2010 (fila 104 din Dosarul nr. XXXXXXXXXXXX).

Pentru a fi parte în proces, în afara celorlalte condiții, pârâtul trebuie să aibă capacitate procesuală, adică să fie în viață. Fiind decedat la momentul introducerii acțiunii, aceasta trebuia respinsă pentru lipsa capacității de folosință a pârâtului P____ K_____-A_____.

Soluționând acțiunea împotriva acestuia, Judecătoria a nesocotit prevederile art. 41 alin. (1) din Codul de procedură civilă, ceea ce atrage modificarea parțială a sentinței, în sensul respingerii acțiunii formulate împotriva pârâtului P____ K_____-A_____.

Împrejurarea că recurentul nu ar fi solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenurile în litigiu, cum invocă intimații, este lipsită de relevanță, atâta timp cât procesul nu putea fi pornit în contradictoriu cu pârâtul decedat.

În concluzie, recursul declarat de Bedő E_____ este întemeiat.

VIII. Fiind căzuți în pretenții, intimații trebuie să îi plătească, în solidar, recurentului Bedő E_____ cheltuielile de judecată suportate, în temeiul art. 274 și 277 din Codul de procedură civilă. Este vorba de 1697 lei, reprezentând taxa judiciară de timbru, timbrul judiciar și onorariul de avocat.

În ce privește cheltuielile de judecată suportate de intimați, trebuie avut în vedere că ceilalți doi recurenți, care nu au calitate procesuală activă, sunt căzuți în pretenții. D____ urmare, în temeiul art. 274 și 277 din Codul de procedură civilă, aceștia trebuie să plătească, în solidar, fiecărui intimat, cheltuielile de judecată suportate. În privința cuantumului acestora, Tribunalul constată că fiecare intimat a suportat un onorariu de avocat de 1000 de lei și, ținând cont că au fost trei recurenți, Tribunalul apreciază că onorariul suportat pentru cei doi căzuți în pretenții este de câte 600 lei. În concluzie, recurenții trebuie să plătească, în solidar, fiecărui intimat câte 600 lei.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,

D E C I D E:

Respinge recursul declarat de Bedő Kálmán, cu domiciliul în municipiul Miercurea C___, _______________________, ____________, ________________________, și Bedő Ș_____, cu domiciliul în municipiul Miercurea C___, _______________________, ____________________, județul Harghita, , în contradictoriu cu intimații P_____ A____ și P_____ A___, ambii cu domiciliul în municipiul Târgu-M____, ___________________, ____________, județul M____, împotriva Sentinței civile nr. 1422 din 10 mai 2010 și a Încheierii de îndreptare a erorii materiale nr. 1/2011, pronunțate de Judecătoria O_______-S_______ în Dosarul nr. XXXXXXXXXXXX, pentru lipsa calității procesuale.

Admite excepția lipsei capacității de folosință a pârâtului P____ K_____-A_____, invocată de recurentul Bedő E_____, și, în consecință:

Admite recursul declarat de recurentul Bedő E_____, cu domiciliul în municipiul Miercurea C___, ______________________. 27, județul Harghita, în contradictoriu cu intimații P_____ A____ și P_____ A___, ambii cu domiciliul în municipiul Târgu-M____, ___________________, ____________, județul M____, împotriva Sentinței civile nr. 1422 din 10 mai 2010 și a Încheierii de îndreptare a erorii materiale nr. 1/2011, pronunțate de Judecătoria O_______-S_______ în Dosarul nr. XXXXXXXXXXXX, pe care le modifică integral, în sensul că:

Respinge acțiunea formulată de reclamantul P_____ A____ împotriva pârâtului decedat P____ K_____-A_____, cu ultimul domiciliu în municipiul Târgu-M____, ____________________, județul M____.

Obligă pe recurenții Bedő Kálmán și Bedő Ș_____ să le plătească, în solidar, intimaților câte 600 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Obligă pe intimați să plătească, în solidar, recurentului Bedő E_____ 1697 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 11 februarie 2015.

Președinte Judecător Judecător

B_____-R___ J____ Steluța-E____ U__ B_____ E____

Grefier:

M____-O_____ I. E_______

Red.B.R.J./21.04.2015

Primit: 21.04.xxxxx

Tehnored./id/21.04.2015

Ex. 2/SD.-

Jud.fond: I____ I.